Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place. ascensiunea în munti, pe zapada, stânca si gheata, trasee de alpinism


Alpinism Arta cultura Diverse Divertisment Film Fotografie
Muzica Pescuit Sport

Muzica


Index » hobby » Muzica
» Franz Schubert


Franz Schubert




                          Franz   Schubert

         

          Pleiada marilor figuri ale romantismului muzical se deschide cu  un  contemporan  al  lui Beethoven, cu Franz Schubert  ( 1797-1828). Desii ambii vietuiesc in acelasi oras Viena, in primele decenii ale   veacului  al  XIX-lea,  creatia lor este foarte diferita.  De origine modesta  ambii  muzicieni  au  dus “ o viata de artist liber neinrolat in suita vreunui principe”[1].



       Nascut in 1797,  la  Lichtenthal, o suburbuie a Vienei, Schubert este  atras  de mic de  universul  muzicii,  intrucat in casa tatalui sau, invatatorul   Franz  Schubert,  membrii  familiei   erau   instrumentisti amatori.  In viata  micilor  functionari  sau  a  intelectualitatii  satesti, muzica  ocupa  un  loc insemnat. Odata cu abecedarul, copilului i se punea in mana si un instrument muzical.

      Primele lectii muzicale le primeste de la la tatal si fratele sau mai mare, apoi de la  organistul  capelei  parohiale  Michael  Holzer care constatand rapidele sale progrese, va declara ca nu mai are  ce   sa-l invete.

     In 1808, la varsta de 11 ani este admis la Convictul orasenesc din Viena,  unde  erau  instruiti  copiii-cantareti ai  capelei   curtii.  Pentru formatia  sa  muzicala,  anii   petrecuti  in   aceasta   scoala   avea   o deosebita importanta.Aici si-a continuat instructia muzicala cu Wenzel Ruzciska, care i-a  dezvaluit  stilul  muzicii  italiene  de opera. La baza pregatirii sale nu a stat un studiu indrumat metodic, ci contactul strans si zilnic cu creatia muzicala.

    La varsta de 16 ani (1813), Schubert  paraseste  colegiul  si,  dupa zece  luni de  cursuri la  'Seminarul  pedagogic',   devine   ajutor   de invatator la Scoala din Lichtenthal, alaturi de tatal sau, unde, timp de cinci ani, va preda copiilor scris-cititul.  In  aceasta  vreme  apar  cele mai    bune    lieduri    din    creatia   sa:   'Margareta  la   torcatoare', 'Trandafirul', 'Calatorul',   'Pastravul' , 'Fata si  moartea',   'Regele ielelor', si muzica religioasa.

    Creator inzestrat cu o neobisnuita usurinta  de  a  se  exprima,  cu viziunea clara si simpla a omului neviciat de viata  curteana  sau   de salonul omului de afaceri, el a  surprins   viata  intr-o   muzica   foarte limpede si elocventa.

    Jena financiara, nemultumirile avute cu editorii care ofereau sume derizorii, ca si semnele boli, i-au intunecat ultimii ani ai vietii[2]”. Muzica scrisa in acesti ani, ciclurile de lieduri 'Calatorie de iarna', 'Cantecul de lebada', Cvartetul de  coarde   ' Fata   si  moartea',  Cvintetul  de coarde  (cu  doua  violoncele),  Simfonia  a  IX-au  sunt  strabatute  nu numai de tristete, ci de accente tragice  si de un viguros  dramatism.




   Creatia  cea  mai  variata  si  cea  mai  bogata  o  constituie  genul liedului[3]. Cele peste sase sute de lieduri denota usurinta cu care crea si bogata sa  inspiratie.Provenite  din  cantecul  popular, lieduri  sale prezinta un acompaniament succit si sugestiv.  Pianistul  Schubert  a avut   un   deosebit   simt  al   sugerarii   prin  mijloace  instrumentale, elaborand formule de maxima simplitate, dar deosebit de plastice. Dar el nu se margineste  numai la  liedul-cantec, alcatuit  dintr-o  linie melodica simetrica sustinuta de un acompaniament  concis,  expresie unitara a unei trairi autentice, ci il dezvolta  atat  ca dimensiuni,  cat  si ca varietate de imagini.

   In istoria limbajului muzical, Schubert se inscrie printre romanticii care nu s-au putut desprinde de rigorile clasice, dar care au contribuit la dezvoltarea limbajului.

 Abia dupa moartea lui Schubert,  compozitiile sale  au vazut  lumina tiparului. Multe dintre ele au ramas ratacite, fiind  gasite   dupa   multi ani, altele ramanad definitiv pierdute.”[4]



[1] Pascu,George,Botocan,Melania,Carte de istorie a muzicii vol I,Vosiliana-98,Iasi,2003,pag297;

[2] Pascu,George,Botocan,Melania,Carte de istorie a muzicii vol I,Vosiliana-98,Iasi,2003,pag300;

[3] Idem pag301;

[4] Pascu,George,Botocan,Melania,Carte de istorie a muzicii vol I,Vosiliana-98,Iasi,2003,pag301;






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Muzica




Domeniul (campul) de audibilitate
Relatia armonic - melodic in improvizatie
REPERTORIU FUNEBRU
Elvira Donnarumma - compozitor
Microintervale acustice
SISTEME SONORE SI RITMICE IN FOLCLORUL MUZICAL ROMANESC
JIM MORRISON - Dincolo de limitele realului
Bruckner - Viata si Creatia
Frazarea
Alte cazuri de improvizatie modala