Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place. versuri, melodii

Alpinism Arta cultura Diverse Divertisment Film Fotografie
Muzica Pescuit Sport

Muzica


Index » hobby » Muzica
Clasificarea repertoriului pentru copii - folclor


Clasificarea repertoriului pentru copii - folclor



Clasificarea repertoriului pentru copii - folclor

"Folclorul copiilor se remarca prin bogatia si diversitatea tematica si stilistica'.[1] Chiar daca trasaturile lui sunt identice ( an dan de sau ens meni etc.) sau similare cu ale copiilor din toata lumea ( sistem ritmic, tematica, mod de interpretare), in asociere cu limba vorbita au dobandit caracteristici specifice fiecarui grup etnic.

Problema clasificarii acestui bogat material nu a fost definitiv rezolvata.

G. Dem Teodorescu desprinde urmatoarele categorii:

- Rugaciuni de copii;

- Cantece pentru animale, insecte, plante etc.;

- Jocuri de copii.

T. Familie, culegand un material mult mai bogat, largeste sfera genului si include si categorii specifice adultilor (dansuri, jocuri de priveghi).

Multitudinea manifestarilor copiilor este luata in considerare pe tot parcursul copilariei, pana ia 14 ani, dar in functie de categoriile de varsta, se poate face urmatoarea clasificare:

- creatii executate de adulti sau de copii mai mari;

- creatia copiilor sub varsta de 4-5 ani;

- creatia copiilor cuprinsi intre varsta de 4-5 ani si 14 ani.

Dupa modul de manifestare al copiilor, folclorul este: cantat, scandat, povestit, gesticulat sau mimat.

Dupa modul de realizare artistica, distingem:

- productii literare versificate ( scandate sau cantate );

- productii literare neversificate;

- jocuri propriu-zise (insotite sau anticipate de versuri, scandate sau recitate, alteori de dialoguri in proza).

Imbinand mai multe criterii ( mod de realizare artistica si de manifestare,, functie si tematica), cercetatorii incearca o clasificare astfel:

A- creatii care reflecta reactia copiilor fata de mediul inconjurator natural si social;

B- creatii derivate din joc ( dintre care numaratorile);

C- creatii integrate obiceiurilor calendaristice (colindul copiilor, Sorcova, Plugusorul, Paparuda - unele dintre acestea sunt executate si de adulti sau au fost preluate de catre copii din repertoriul adultilor).

A. Creatiile legate de contactul copiilor cu mediul inconjurator sunt:

- cantece si versuri adresate :[2]

a) elementelor naturii ( soare, luna, ploaie, nori, curcubeu, ceata, vant);

b) vietatilor ( insecte, animale);

c) obiectelor neinsufletite ( fluier, flori de "mezelic').

Toate acestea sunt considerate ca apartinand stratului celui mai vechi.

-imagini din viata sociala ( scoala, viata satului)

B. Creatii derivate din joc:[3]

Productiile legate de joc sunt:

a) -jocuri individuale, de grup si pe echipe;

b) - formule de eliminare ( cantate sau nu );

c) - creatii care insotesc chiar jocul ("de-a prinselea', "de-a puia gaia'', " de-a hotii si vardistii'');

d) - jocuri legate de evenimente din viata omului (jocuri de priveghi, in realitate jocuri distractive);

e) - creatii pentru copii sub 5 ani, executate de parinti sau copii mai mari, cu scop pedagogic sau distractiv;

f) - diverse ( distractive sau educative ) :

- versificate ( pacaleli, luari in ras, porecle, ocari, framantari de limba );

- neversificate ( ghicitori, limba pasareasca ).

C. Creatii integrate obiceiurilor calendaristice[4]

Cantecele si jocurile legate de perioadele calendaristice sunt unele executate si de adulti, separat sau impreuna cu copiii iar altele preluate de catre copii din repertoriul adultilor.

-perioada de iama (urarea pitarailor, cu sorcova, cu plugusorul, colindul kiraelisa, cantecul de stea[5]

- perioada de primavara si vara (infratit sau insuratii sau se prind, homan, cantecul 40 de mucenici, toconelele, Lazerel, Lioara etc.

Si textul continua: "Sa lasam urzicile,

Ca-s mai bune oule:

Dale-n acolo de urzici,

Ca-s mai bune oua' dulci'[6]

ELEMENTE STRUCTURALE

"Folclorul copiilor' sta la baza educatiei (prin scoala - de cele mai multe ori - dar nu numai), incepand de la cea mai frageda varsta.

Versul

Versurile copiilor, ca si ritmica, apartin unor sisteme autonome, diferite de ale maturilor. Astfel, cercetatorii disting, in repertoriul copiilor:

-un sistem specific copiilor;

-un sistem intalnit si in creatia aduliilor;

-un sistem intalnit in poezia culta.

"Aceste sisteme diferite se intalnesc, in repertoriul copiilor, datorita originii eterogene a acestuia'.[7]

Se pot mentiona cateva caracteristici ale sistemului:

a)      Dimensiuni cu mult mai variate decat versurile adultilor :

2 silabe : u-ni; pu-ni; tu-ni; bu-ni;

3 silabe : An- ian-te ;

4 silabe : Rom-pom-pic-poc ;

5 silabe : Doc-to-ral co-toi;

6 silabe : Ce^ai manecat a^sea^ra ;

7 silabe : Sa ma-nanci si tu ci-resi;

8 silabe : Bu-pa ca-sa lui Gheor-ghi-ta ;

9 silabe : Du-te la moa-ra de te-n-soa-ra ;

10 silabe : cin-ga, rin-ga, so-co-te, bo-co-te ;

11 silabe : u-ni-ca, do-i-ca, pe u-nu, pe doi;

12 silabe : Du-mi-tre, Du-mi-tre, pi-cioa-re su-ci-te.

b) Pe langa gruparile bisilabice, apar si grupari trisilabice.

c) Spre deosebire de versul cantat la adulti, apar si frecvente anacruze la inceput de vers:

d) Versurile sunt:

1. izometrice :

"In padure eu m-am dus

Ciupercute am adus

Si-acasa cand am venit

Mama le-a pus la prajit'.[8]

2.heterometrice :

"- Cate degete ai pe usa ? = 9

- Zece. = 2

- Ce-ai avut in cuptoras = 7

- Un cojocas. = 4

- Da-n cojocas ? = 4

- Un iepuras. = 4

- Da-n iepusas ? = 4

- Un ac. = 2

- Si-n ac ? = 2

- Un pui de drac.'[9] = 4

e) Accentele metrice coincid totdeauna cu accentul obisnuit al cuvantului.

Sistemul ritmic

Ritmul copiilor, in opinia lui Constanitin Brailoiu, "nu se manifesta decat numai prin intermediul cuvintelor. La prima vedere este deci, un ritm vocal. Totusi, el nu implica neaparat muzica'[10] Muzica sau scandarea sunt insotite de miscare a bratului, batai din palme, pasi saltati. Timpul ritmic de baza, insotitor al miscarii, este patrimea (timpul lung).

Constantin Brailoiu, in studiul sau dedicat ritmului copiilor, a sesizat urmatoarele trasaturi:

a. - ritmul copiilor are la baza doua durate pe care le putem nota cu : patrime, optime sau optime, patrime ;

b. - ritmul se organizeaza in serii. Cea mai obisnuita dintre seriile ritmice fiind cea de doua optimi ( a-la, ba-la, por-to-ca- ) ;

c. - in locul gruparii binare, unde accentul cade pe prima silaba, pot fi si diviziuni ternare : u-ni-ca, do-i-ca, tre-i-ca;

d. - in ritmul copiilor intalnim si anacruza de sprijin, care nu se intalneste in ritmul adultilor.

In urma cercetarilor, s-a constatat ca "de regula patrimea se divide in doua optimi, dar nu lipsesc nici gruparile binare facand parte din sistem:'[11]

Principiul care se respecta in toate cazurile este acela ca accentul cuvantului sa coincida cu accentul metruc al ritmului. Versul poate avea un numar diferit de silabe, astfel putem intalni formule ritmice formate din:

Melc melc co - do - belc

Ci - ri pa - sa - ri

(Blajel Sibiu)[12]

sau : "An - tan - te

Di-ze ma-ne pe

Di - ze - ma - ne, corn -pa - ne

An-tan-te',

( Boisoara - Valcea)[13]

Descriiind acest sistem ritmic, Constantin Brailoiu arata ca are o mare raspandire pe intreg globul pamantesc.

Cu toate ca acest ritm este practicat de multe popoare , trasaturile specificului national se manifesta in lexic, in imaginile poetice si in modalitatile de corelare a ritmului cu tipul de versificatie iar in unele cazuri, cu melodia. Dupa parerea G. Suliteanu, acomodarea diferitelor limbi la sistemul ritmic al copiilor se explica " prin trecerea pe prim plan a accentului ritmic determinat de miscare''[14]

2.4.2 Melodica

Prin cantec de copii intelegem "recitarea melodica a versului intr-un ritm regulat si nu o melodie cu forma fixa (in sens de cantec )'.[15]

Atentia copilului, atunci cand se joaca, este absorbita aproape in intregime de actiune, de continutul versurilor sau de schema ritmica ( in numaratori). De aceea linia melodica ramane pe plan secundar.

Unele "cantece '' se apropie de vorbire prin materialul sonor extrem de redus, prin simplitatea liniei melodice, respectarea accentelor tonice si interpretarea aproape parlando . (cazuri asemanatoare : unele bocete, strigaturi de strada ale vanzatorilor si meseriasilor ambulanti, in unele fragmente de doina si balada).

In toate cantecele copiilor linia melodica este simpla, silabica, evoluand prin trepte apropiate : secunda mare, terta mare si mica, rar, cvarta sau cvinta. Trecerea de la un sunet la altul se face, de obicei, pe patrimi.

Cele mai simple cantece sunt formate prin repetarea unui sau a doua sunete, ori prin alunecarea la cvarta sau cvinta :

Sor' cu ti - ne[16]

Melodiile au conservat vestigii ale unui stravechi sistem muzical ( care corespunde unui anumit stadiu de evolutie a omenirii ). Se deosebesc cateva sisteme tonale arhaice independente : tetracordice, pentatonice, hexacordice, de diferite tipuri. In unele melodii hexacordice este vizibila originea lor in pentatonie.

Aceste scari arhaice se caracterizeaza prin :

- mare bogatie de structuri : in sistemul bitonic deosebim : structura de terta mare si mica, de cvarta descendenta si ascendenta, de cvinta perfecta ; in sistemul tritonic : structura de cvarta, cvinta, sexta, septima etc.

- linie descendenta a motivelor ;

- varietatea motivelor in cadrul aceleiasi structuri. De exemplu, in melodiile de trei sunete sunt posibile 30 de motive diferite ;

- inegalitatea frecventei motivelor :[17]

Analizand materialul din purtct de vedere modal, se poate constata evolutia unor motive ample din motive simple, prin cateva procedee tipice

a) amplificarea:

1. - prin adaugarea secundei majore superioare ;

2. - prin adaugarea tertei majore inferioare ;

-predominarea elementului ritmic, legat de miscare ;

-simplitatea melodiei;

-constructia melodica pe baza de motive ;

-existenta unui sistem ritmic si de versificatie propriu.

Forma arhitectonica

Spre deosebire de cantecele maturilor, in cantecele copiilor " motivul este elementul de determinare a formei si nu randul melodic'.[18] De obicei, motivul are 6 durata constanta (pe care o putea incadra in doua masuri de cate doi timpi ) si corespunde unui vers.

Motivul este construit prin repetarea unei celule melodice sau prin imbinarea a doua celule diferite. Prin alipirea mai multor motive, prin repetarea si alternarea lor libera etc., se creeaza " melodii' cu forma libera. Formarea variantelor se face dupa legi proprii, si este conditionata de legatura lor cu miscarea, cu jocul. Cu un material foarte redus, copilul realizeaza mereu, forme noi. Toate aceste transformari facute de copil reflecta capacitatea lui de inventivitatea, continua lui dorinta de miscare si de schimbare.

Astfel, folclorul copiilor este are urmatoarele caracteristici :

-sincretismul (imbinarea jocului cu versul si melodia );



[1] Comisel, Emilia, Studii de etnomuzicologie, voi.2, Ed. Muzicala, Bucuresti, p. 31

[2] Oprea Gheorghe, Folclor muzical romanesc, Ed. Did. si Pedag., Bucuresti, pag. 221

[3] Oprea Gheorghe, Folclor muzical romanesc, Ed. Did. si Pedag., Bucuresti, pag. 222

[4] Gheorghe Oprea, Folclor muzical romanesc, Ed. Did. si Pedag., Bucuresti, pag.215

[5] Comisel, Emilia, Curs de folclor muzical, voi. I, Ed. Bucuresti, pag. 114

[6] Comisel, Emilia, Curs de folclor muzical, voi. I, Ed. Bucuresti, pag. 123

[7] Oprea, Gheorghe, Folclor muzical, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1983, pag. 214

[8] Oprea, Gheorghe, Folclor muzical, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1983, pag. 214

[9] Oprea, Gheorghe, Folclor muzical, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1983, pag. 215

[10] Brailoiu, Constantin, Ritmica copiilor, Opere I, Ed. Muzicala, Bucuresti, 1968, pag. 12

[11] Oprea, Gheorghe, Folclor muzical, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1983, pag. 215

[12] Oprea, Gheorghe, Folclor muzical, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1983, pag. 217

[13] Oprea, Gheorghe, Folclor muzical, Ed Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1983, pag. 217

[14] Comisel, Emilia, Curs de folclor muzical.vol. I, Ed. Muzicala, Bucurestzi, 1968, pag 165

[15] Suliteanu, Gisela, Kinestezia si ritmica folclorului copiilor, REF. 3

[16] Comisel, Emilia, Curs de folclor muzical,vol. I, Ed. Muzicala, Bucurestii, 1968, pag 166

[17] Comisel, Emilia, Curs de folclor mu:ical,vol. I, Ed. Muzicala, Bucurestzi, 1968, pag. 166

[18] Comisel, Emilia, Curs de folclor muzical, vol. I, Ed. Muzicala, Bucurestzi, 1968



Muzica



Mentiuni referitoare la repertoriul copiilor - folclor
Muzica in Antichitate
DOINA
TEORIA MUZICII
Genuri care au apartinut,ca origini,repertoriului pastoresc,dar si-au pierdut functia,avand o circulatie larga
MELODIA - FOLCLOR
INSTRUMENTE AEROFONE
MUZICA DANSURILOR POPULARE
REPERTORIU FUNEBRU
REPERTORIUL PASTORESC

















 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate