Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place. ascensiunea în munti, pe zapada, stânca si gheata, trasee de alpinism
Alpinism Arta cultura Diverse Divertisment Film Fotografie
Muzica Pescuit Sport

Fotografie


Index » hobby » Fotografie
» Istoria Fotografiei prezentata cronologic


Istoria Fotografiei prezentata cronologic


Istoria Fotografiei prezentata cronologic

Termenul de fotografie vine din grecescul "photos" care inseamna lumina si "graphein" a

desena (a reprezenta grafic).

In secolul XV, apar primele mentionari despre 'camera obscura' utilizata mai ales de gravori,

care o foloseau pentru a realiza schite pe baza imaginii proiectate de catre un mic orificiu pe o




foaie de hartie.

Vestita 'Camera exista de cel putin patru sute de ani. A fost pastrata in interiorul acesteia o

pictura a lui Leonardo da Vinci, datand din 1519. Cam tot in acea perioada camera obscura mai

era folosita pentru a mentine picturile intr-o forma cat mai buna si mai apropiata de realitate.

Prima mentiune scrisa despre fenomenul optic al formarii spontane a imaginii prin umbra, la

aparitia luminii, se gaseste intr-un manuscris al invatatului Hasan Ibn Hasan (965-1038),

cunoscut si sub numele de Alhazen, care in lucrarea sa da multe amanunte despre acest

fenomen, dovada ca 'nasterea' fotografiei era pregatita de oameni invatati cu aproape o mie de

ani in urma. Se afirma ca insusi filosoful grec Aristotel (384-322 i.Chr.) cunostea principiul

'camerei obscure', inventie care a stat la baza aparitiei aparatului de fotografiat de mai tirziu. El

povesteste ca in camera in care se odihnea ziua, printr-o mica gaura in perdeaua trasa

patrundea o raza de soare care-i proiecta pe perete imaginea rasturnata a celor care treceau pe

strada. Acest mic orificiu el l-a numit 'stenop' - adica ochi.

Daca Aristotel doar a semnalat fenomenul, fara sa-i poata da o explicatie stiintifica, cel care a

studiat efectul optic al formarii imaginii intr-o camera obscura a fost celebrul pictor si savant

italian Leonardo da Vinci (1452-1519). El a explicat in 1515, ca razele de lumina care se

propaga in linie dreapta isi schimba directia atunci cind trec prin orificiul din peretele camerei

obscure si de aceea, imaginea apare rasturnata. Experimentele lui Leonardo da Vinci au fost

reluate de fizicianul si matematicianul italian Girolamo Cardano, din Milano, care in anul 1550, a

montat in locul 'stenopului' de la camera obscura o lentila convexa, cu ajutorul careia a obtinut

o imagine clara si mai luminoasa.

In 1570, fizicianul italian Giambatist della Porta inventeaza obiectivul fotografic; el mareste

diametrul orificiului 'stenopa' si adauga o lentila convergenta; imaginea devine mult mai clara si

mai luminoasa.

Istoria dezvoltarii fotografiei, arata ca in secolul 19 fotografia era domeniul catorva profesionisti,

deoarece necesita aparate mari si placi fotografice de sticla, dar in primele decenii ale secolului

20, odata cu introducerea roll-filmului si a aparatului portabil, a captat atentia publicului larg.

In 1666, Isaac Newton demonstreaza ca lumina este sursa culorilor, a ceea ce vedem noi de

fapt. Foloseste o prisma de cristal pentru a descompune lumina naturala in spectrul de culori

constituente si o alta prisma pentru a le recombina, astfel incat sa obtina aceeasi lumina alba.

Johannes Kepler construieste in 1610 o camera obscura 'portabila', in forma de cort: in varful

cortului se afla obiectivul care, prin intermediul unei oglinzi, proiecta imaginea pe o tableta,

unde artistul schita elementele principale ale peisajului.

In 1725 Johann Schulze descopera ca sarurile argentice sufera un proces de inegrire sub

actiunea luminii.

In 1758 John Dolland dezvolta lentilele de tip acromatic, ceea ce imbunatateste imaginea

camerei obscure (lentilele acromatice, la trecerea luminii prin ele, nu descompun raza de lumina

in culorile ei componente si deci, nu prezinta aberatie cromatica)

In 1801 Thomas Young sugereaza ca retina contine trei tipuri de receptori ai culorilor, unul

sensibil la culoarea albastra, altul la verde si al treilea la rosu. Creierul interpreteaza diferitele

combinatii ale acestor culori pentru a forma toate celelalte culori ale spectrului vizibil.

In 1802 Thomas Wedgwood obtine siluete ale obiectelor opace prin contactul cu hartie

acoperita cu nitrat de argint, insa imaginile erau instabile si dispareau la lumina zilei. Inca nu

fusese descoperit procesul de fixare a imaginii.

In 1819 John Herschel descrie proprietatile trisulfatului de sodiu, care va deveni fixatorul.

In 1826 - J. Nicephore Niepce obtine prima imagine permanenta (Heliograf) folosind o camera

obscura si o combinatie chimica asemanatoare unui bitum alb, placile pe care era intinsa

substanta fiind expuse timp de 8 ore. Copierea se facea prin presarea matritei pe suportul de

hartie (ca la imprimarea ziarelor).

In 1834 - Fox Talbot folosind hartie acoperita cu clorura de argint, experimenteaza producerea

"negativelor" siluetelor.

Primele succese le-a avut in 1835 si includeau imprimarea imaginii frunzelor unei plante, facute

cu aparatul sau de fotografiat in miniatura (supranumit si aparatul " cursa de soareci").

In 1835 - Fox Talbot - Folosind micile aparate "capcana de soareci" fotografiaza fereastra

bibliotecii sale din Lacock Abbey, creand primul negativ.

In 1837 - Louis Jacques Mandé Daguerre dezvolta un proces functional (Daguerrotip). O placa

de cupru, acoperita cu iodura de argint, era expusa si apoi developata in vapori de mercur

pentru a obtine un pozitiv direct. Iodura de argint ramasa a fost indepartata cu o solutie calda

de sare de bucatarie. A avut nevoie de 30 de minute pentru a o developa.

In 1839, ca urmare a subventiilor de la stat primite de Daguerre si Isidore Niepce, Daguerrotipia

e optimizata pentru uzul general, patentata in Anglia.

In 1839 - Fox Talbot pregateste si prezinta hartiile cu realizarile sale, la Royal Institution si

Royal Society. Spre deosebire de procesul Daguerre, imaginea la el e inregistrata ca "negativ"

si trebuie sa fie imprimata printr-un proces similar pentru a produce "pozitivul" final. Mai multe





imprimari pozitive pot fi obtinute dintr-un singur negativ.

In 1839 - John Herschel sugereaza fixarea imaginilor lui Talbot in tiosulfat de sodiu si

inventeaza termenii de fotografie, pozitiv si negativ.

In 1840 - Fox Talbot, urmand sugestiile, imbunatateste procesul folosind iodura de argint si

developand in acid galic. Utilizarea negativelor de hartie face ca imaginile sa nu aiba la fel de

multe detalii ca cele obtinute prin Daguerrotip.

In 1841 Patenteaza "calotype" (ulterior, "Talbotype"), un proces negativ/pozitiv cu timp de

expunere de 5 minute.

In 1841, Petzval Josef calculeaza metodic, stiintific, lentilele si obtine la acestea o luminozitate

foarte mare, fapt care duce la reducerea timpilor de expunere in sistemul Daguerrotip la 1

minut.

In 1847 - Niepce De St. Victor descopera folosirea albuminei pentru fixarea sarurilor argentice

pe o baza de sticla. Dreptunghiurile de sticla, acoperite cu emulsie, necesitau doar 10 minute

de expunere. Talbot patenteaza procesul in Anglia.

In 1850 - Blanquart-Evrard - Propune folosirea albuminei pentru imprimarea pe hartie. Aceasta

metoda nu a fost niciodata patentata si a fost utilizata in mod obisnuit, timp de 40 de ani.

In 1851 - Scott Archer Propune procesul "Colodiu". Colodiul (o solutie de nitroceluloza intr-o

mixtura de alcool etilic si eter etilic) formeaza un fixator al iodurii de argint pe sticla. Expunerea

si procesarea se executa imediat dupa acoperirea placii.

Scott Archer nu a patentat procesul si a murit in saracie. Doua versiuni ale acestui proces au

fost "Ambrotype" si "Tintype". Expunerea era de aproximativ 10 secunde. Procesul "Colodiu"

(collodion) a produs o expansiune a fotografiei.

1861 - James Clerk Maxwell a demonstrat formarea culorilor prin combinarea a trei surse de

lumina colorata (rosu, verde si albastru). Toate celelalte culori, inclusiv lumina alba, sunt o

combinatie a acestor culori primare. Culorile se combina printr-un proces de aditie (additive

process).

1868 - Louis Ducos du Hauron - Publica o carte in care sugereaza cum ar putea, teoretic,

functiona diverse metode de fotografiere in culori, dar acestea inca nu pot fi puse in practica.

1871 - Dr. Richard Leach Maddox sugereaza in 'British Journal Of Photography' ca gelatina,

derivat dintr-o proteina aflata in oase, poate fi un inlocuitor al colodiului. "Emulsiile" de gelatina

si "placile uscate" au fost comercializate de diferite companii incepand din 1878, gelatina

folosindu-se si astazi. Timpii de expunere ai emulsiilor se micsoreaza drastic, pana la 1/25 sec.

In 1887 - Hannibal Goodwin cleric in New York, patenteaza rola de film cu o baza de plastic flexibil.

1888 - George Eastman produce prima camera foto simplificata pentru publicul general, Kodak

nr.1 si primul serviciu de masa pentru developare si procesare. Este fondatorul firmei Kodak.

1889 - Thomas Edison despica in doua jumatati egale rola de film Kodak (de aproximativ 70mm

, transformand-o in pelicula de 35 mm si adauga perforatiile laterale pentru transport, acesta

devenind standardul international pentru pelicula de film foto.

1889 - George Eastman produce prima rola de film transparent (pe baza de nitroceluloza).

Eastman avea o idee inovatoare, aceea de a schimba placile de sticla, fragile si incomode. La

inceput, a incercat cu o hartie tratata cu niste substante speciale. Mai apoi, cu ajutorul unui

tanar chimist, a scos primul suport pentru fotografie transparent, suplu si a construit o noua

masina adaptata la acesta.

In 1888, Eastman a ales numele de KODAK pentru inventia sa, pentru ca se poate pronunta la

fel in aproape toate limbile cunoscute.

A fabricat un aparat de fotografiat usor si un film care permitea 100 de expuneri.

Aceste poze erau facute de un amator, care apoi expedia aparatul la Rochester si primea

inapoi pozele imprimate si apartul sau, incarcat cu un nou film, totul pentru 10 dolari.

Tot atunci, Eastman a lansat sloganul publicitar al firmei sale, care a facut inconjurul lumii si nu

a fost uitat nici la 100 de ani :"You press the button, we do the rest!". Succesul a fost imens.

Era de ajuns sa apesi un singur buton, pentru ca sa devii magician. Fotografia nu mai era

apanajul specialistilor, devenise accesibila oamenilor de rand.

La mai mult de 100 de ani de la acele evenimente, procedeul nu s-a schimbat, dar

perfectionarile aduse au fost multiple. Sensibilitatea la culori a fost mult imbunatatita, placa

devenind sensibila la razele ultraviolete, la infrarosii si la razele X. Lumina artificiala a permis

fotografierea in timpul noptii si in camerele intunecoase, dar si marirea imaginilor.

Anii 1890 - Ferdinand Hurter si Vero Charles Driffield inventeaza primul sistem independent de

clasificare a emulsiilor, in functie de viteza acestora de reactie (direct conditionata de cantitatea

de lumina incidenta pe emulsie), acest sistem precedand ceea ce astazi este cunoscut ca fiind

valoarea sensibilitatii ca standard, ISO.

1890 - Primele reproduceri fotografice semiton, apar in ziare, altfel fiind nevoie de zece ani

pentru ca procesul sa fie adoptat pe de-antregul. Semitonurile (halftones) au fost obtinute prin




utilizarea unei camere foto ce continea un ecran de sticla pe care era desenat un caroiaj, astfel

incat imaginea sa fie sparta in mici puncte.

1903 - apare procesul color Autochrome Lumiere, sistem care foloseste transparenta straturilor

chimice si reactia selectiva a substantelor. Procesul presupunea fotografierea pe trei substraturi

transparente acoperite fiecare in parte, cu substante cromatice sensibile

la cele 3 culori fundamentale, rosu, verde, albastru.

Prin compunerea celor 3 substraturi, rezulta imaginea cu culorile naturale.

1904 - Dr. H. Vogel - Cercetarile il conduc spre filmul pancromatic ce foloseste pigmenti chimici

fotosensibili. Acest tip de film este sensibil la toate culorile spectrului vizibil.

In 1924 - Oscar Barnack A desenat o camera foto pentru a fi folosita impreuna cu un

microscop, utilizand un film, aceasta devenind prima camera de 35 mm, de precizie.

A fost denumita Leica. Posibilitatile aparatului Leica au facut posibila aparitia unei noi forme de

fotojurnalism.

1935 Leopold Mannes si Leopold Godowsky doi muzicieni, ajuta la dezvoltarea procesului

Kodachrome, pentru filmele casnice, in anul urmator acesta fiind implementat in formatul 35

mm.

Anii: 1940 - Fabricile cu laboratoare chimice industriale au preluat procesarea filmelor de la

chimistii individuali.

1947 - Dr. Edwin Land - Inventeaza un procedeu "instant" de fotografiere, initial denumit

Polaroid Land.

Aparatul suprapune negativul expus pe o hartie foto si imprastie intre ele substantele chimice

necesare procesarii. Dupa fixare, "negativul" si "pozitivul" sunt separate.

1952 -Gevaert realizeazaprimele filme dedicate scopurilor siintfice s tehnice (industriale).

1963 - Dr. Edwin Land -Echipa de cercetaori a corporatei sale, Polaroid, inventeazaprimul

material instant pentru imagini color.

1976 - Canon introduce AE-1, prima camera de 35 mm, cu microprocesor inclus.

Anii 1980 - Este introdus un sistem numit 'codare DX" pentru filmele de 35 mm. Casetele au

imprimat pe ele un cod ce poate fi citit de senzorii aparatelor dotate cu aceasta facilitate. Codul

contine informatii despre sensibilitatea filmului, numarul de pozitii, etc.

1984 - Canon - Face demonstratii cu prima camera foto digitala.

1985 - Minolta - Introduce Minolta 7000, camera foto SLR, 35mm cu autofocus.

1998 - Sunt introduse primele camere digitale de uz public.

2000 - Canon introduce primul aparat digital SLR cu senzor CMOS pentru piata de consum,

EOS D30.

Cea mai veche fotografie care s-a pastrat este datata din 1826 sau 1827 si este

imaginea unei curti interioare vazuta de la fereastra sa de catre francezul Joseph

Nicéphore Niepce. Poza a necesitat o expunere de 8 ore. Rezultatul obtinut a fost

un pas enorm pentru cercetarea in domeniul fotografiei.

Fotografia digitala: Ultima etapa in dezvoltarea recenta a stiintei fotografice, o realizeaza

fotografia digitala. Camerele cu roll-film sunt aproape date uitarii de marea majoritate a

consumatorilor, cu exceptia profesionistilor traditionalisti.

Alte forme de fotografie:

Cianotipia: Utilizat intre 1840 si 1915, acest proces avea rezultate usor de identificat, prin

nuantele albastre de culoare ale fotografiilor. Tehnica de realizare a cianotipiilor era relativ

usoara si cerea utilizarea a doar 2 substante chimice, iar printurile erau durabile, facand ca

acest proces sa devina extrem de popular la sfarsitul secolului XIX.

Sir John Herschel a descoperit aceasta tehnica in 1842, iar omul de stiinta Anna Atkins a

promovat-o prin fotografii utilizate intr-o serie limitata de carti despre plante, in 1843. Anna

Atkins este astfel considerata prima femeie fotograf.

Fotogramele: Imagini obtinute fara a utiliza o camera, prin plasarea obiectelor direct pe

suprafata materialului fotosensibil si expunerea la lumina.

Man Ray a facut probabil cele mai cunoscute experimente cu fotograme, dar aceasta tehnica a

fost explorata si de Imogen Cunningham si Pablo Picasso.

Autocromia: A fost primul proces usor de utilizat, prin care se realizau fotografii color si a fost

patentat in 1903 de catre fratii Lumiere in Franta. Culorile se obtineau din straturi

semitransparente de granule microscopice de amidon din cartofi, fiecare strat fiind colorat in

rosu, albastru sau verde. Acest proces a ramas principalul mijloc de obtinere a fotografiilor color

pana in 1935. O fotografie celebra, realizata prin acest proces, este cea a lui Edward Steichen

realizata in 1904 si vanduta pentru 2.9 mil USD.

In societatea de azi, fotografia joaca un rol foarte important ca mediu informational, ca o unealta

in slujba (fotojurnalism,documentare) sau ca un hobby foarte raspandit.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2018 - Toate drepturile rezervate

Fotografie




Asigurarea aparaturii fotografice
Istoria Fotografiei prezentata cronologic
Aparatul fotografic optic
Zece sfaturi utile pentru fotografia de iarna