Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place.ascensiunea īn munti, pe zapada, stānca si gheata, trasee de alpinism




Alpinism Arta cultura Diverse Divertisment Film Fotografie
Muzica Pescuit Sport

Jurnalism


Index » hobby » » diverse » Jurnalism
» Mamaia, tabloul secolului trecut


Mamaia, tabloul secolului trecut


Mamaia, tabloul secolului trecut

In primii ani dupa 1879 vilegiaturiștii faceau plaja la "baile" Constanței cele mai solicitate fiind cele de la "Vii". Orașul și portul aflate insa in plina dezvoltare au schimbat curenții marini ai bailor de la "Vii" care ușor, ușor, au devenit impracticabile.

In 1905, primarul Constnței, la vremea aceea Ion Banescu (primar intre anii 1905 - 1907) ii vine ideea inființarii stațiunii Mamaia. Inițiativa sa parea extrem de indrazneața pentru perioada despre care vorbim, intrucat la 1900 ambițiile politice aveau prioritate in fața celor publice, mai ales ca punerea in aplicare a inițiativei lui Banescu presupunea in primul rand investiții serioase și in al doilea rand starnea invidia adversarilor politici. Lasand la o parte toate acestea, primaria contracteaza cu Ministerul Lucrarilor Publice - Divizia I Poduri, șosele și cai ferate - construirea unor pavilioane la Mamaia. Contractul semnat in toamna lui 1905 a fost onorat pe data de 1 iunie 1906. Pentru accesul la noua plaja s-a constituit și o linie ferata, iar barcile de la Vii au fost demolate.



Noile amenajari balneare de la Mamaia aratau astfel: doua pavilioane lungi din lemn, lucrate dupa un desen delicat, in stilul epocii, terminate cu un foișor elegant și avand intre ele un edificiu inalt tot din lemn. Fiecare pavilion adapostea cate 56 de cabine (un pavilion pentru barbați și unul pentru femei).

Stațiunea era inzestrata, de asemenea, cu 45 de gherete pe rotile pentru barbați și 35 pentru doamne. Exista și o baraca pentru spalatorie. Pentru asigurarea serviciilor balneare, baile de la Mamaia aveau la dispoziție personal special: un director, un magaziner, doi oameni de serviciu, doi casieri pentru bilete, un controlor pentru femei, unul pentru barbați, cinci baieși, cinci baieșițe și doua spalatorese. Pe toata perioada verii, paza bailor era asigurata de un polițist calare și șase jandarmi. In timpul iernii cu serviciul de paza se ocupau doi sergenți.

Ca și baile din orș, cele de la Mamaia erau arendate prin licitație. Primul anteprenor a fost o femeie: Ecaterina Nicolaescu, care ia in primire stațiunea la 15 iunie 1906. Tot incepand din acest an, asistența balneologica pe litoral a fost asigurata de dr. Sarafidi. Turiștii au avut acces la noile bai din 20 iunie 1906, insa inaugurarea oficiala s-a facut pe data de 22 august la ora șapte seara.

Doua trenuri, unul cu persoane oficiale și altul cu poporul, au strabatut drumul pana la Mamaia intr-o ora jumatate. Incetineala trenului a pricinuit mare bucurie opoziției care protesta indignata: "Pasagerii se dau jos din vagoane, iși mai dezmorțesc picioarele umbland alaturea ca pe langa carul cu boi ori iși satisfac unele necesitați apoi grabesc pasul și prind din urma trenul care de abia se mișca și gafaie ca un pantecos amenințat de dambla." Din nefericire pentru opoziție, lucrarea lui Banescu a avut un mare succes.

De la 20 iunie și pana la 1 septembrie 1906 stațiunea Mamaia a fost vizitata de 45.000 de persoane (Constanța nu avea la acea data mai mult de 12.000 de locuitori), dintre care "au luat baie" 34.150; de la 1 la 17 septembrie, cand s-a inchis stațiunea, au fost la bai intre 20 și 26 de persoane zilnic. In aceeași perioada stabilimentele de bai din oraș au primit 24.500 de scaldatori.

Primarul Constanței nu a uitat nici de publicitatea stațiunii. In 1907, la Constanța, apare lucrarea "Baile de la Mamaia" in care este descrisa stațiunea și primul sezon de baie al turiștilor. Mai mult, considerand ca ceea ce se facuse la Mamaia nu este decat inceputul, primarul Banescu i-a solicitat in toamna lui 1907 arhitectului Eduard Redont sa intocmeasca un plan de sistematizare a stațiunii. Desenele lui Redont au fost publicate și intr-un cotidian central și ele infațișeaza hoteluri - palate, gradini edenice, totul pe masura gandirii avangardistului Banescu. Din pacate, proiectul a ramas numai pe hartie.

Dupa 1906 stațiunea Mamaia a inceput sa starneasca interesul investitorilor. Au inceput sa apara la Mamaia vile particulare, iar intreprinzatorii au inceput sa cumpere loturi. In 1919 se intampla insa un dezastru: pavilioanele din lemn de la Mamaia iau foc din cauza unei mașini de facut cafea. Pentru repunerea lor pe picioare se fac o serie de improvizații, dar din pacate nu se reușește recaștigarea farmecului inițial.

Spre indignarea opiniei publice democrate, in anii `30 primaria Constanța daruiește curții regale un spațiu de 30.000 de metrii patrați pentru construirea unui palat. Fruntașii urbei se simțeau cumva datori sa faca acest cadou familiei regale, deoarece in anul 1922 "Palatul Regal" de la Constanța a fost vandut de primarie, care-l și construise, Curții de Apel Constanța. Și pentru ca vizita anuala a familiei regale in orașul de la malul marii se desfașura de rugula vara, in preajma datei de 15 august cand se sarbatorea Ziua Marinei, s-a considerat ca cel mai potrivit ar fi ca noua reședința a familiei regale sa fie una de vara in stațiunea Mamaia, aflata atunci in plina glorie. Cladirea a fost ridicata intre anii 1024 și 1927.

Se spune ca amplasamentul vilei in mijlocul unui parc imens a fost ales de regina Maria, o pasionata admiratoare a marii. In volumul autobiografic, regina Maria descrie Mamaia ca pe un loc minunat și plin de oameni fericiți: " Mamaia - imense intinderi de nisip, o plaja atat de lunga incat sfarșitul i se pierde in departare, cu scoici trandafirii ca niște petale de flori aruncate de zane, bai de mareși acel ras care izbucnește anume cand navalește asupra ta apa rece, foșnetul șoptit al valurilor care se sparg rand pe rand, domol pe mal, lasand fiecare o fașie de spuma alba ca zapada () Barci incete lunecand alene peste intinderea lacurilor, soare revarsat fara mila asupra capetelor noastre, prefacand apa intr-o panza de lumina care arde ochii".[1]

Intre 1934 - 1935, in stațiune se construiește Cazinoul cu elegantele pevilioane pentru bai și tobogane. Dupa inaugurarea cladirii, ziarul "Dacia" consemna ca "aceasta opera edilitara a transformat Mamaia intr-o adevarata stațiune occidentala". Tot din presa aflam ca inaugurarea edificiului familia regala a onorat invitația primarului Horia Grigorescu ( primar intre anii 1934 - 1937 ) de a participa, trimițandu-l ca reprezentant pe principele Nicolae.

Dupa ce au cladit Cazinoul, edilii Constanței au considerat ca succesul bailor de la Mamaia și lumea buna care frecventa stațiunea an de an impunea construcția unui hotel de lux. Pana la mijlocul anilor `30 in Mamaia nu au existat decat vile particulare, iar cei care nu dispuneau de proprietați, aici faceau naveta la Constanța unde se aflau numeroase hoteluri de toate categoriile.

Primul hotel din Mamaia a fost "Rex Grand Hotel", ridicat intre anii 1938 - 1939. Conceput din start ca un stabiliment de lux, Rex Grand Hotel a fost proiectat in stilul arhitectonic specific rivierei franceze, de unul dintre cei mai importanți arhitecți romani G.M.Cantacuzino. Proiectat dupa standarde europene, hotelul avea peste o suta de camere, dotate fiecare cu baie și balcon, iar mobilierul era somptuos.

Un minighid turistic despre Constanța a descris renumita plaja Mamaia: "situata la 6 km de oraș, unde se afla și reședința regala, este legata de oraș prin cale ferata pe care circula 8 - 12 trenuri pe zi. Osebit, un numar mare de autobuze, taxiuri și trasuri deservesc stațiunea cu prețuri tarifate. Plaja are o lungime de zeci de kilometri, cu nisipul cel mai fin și se poate inainta in mare 100 - 150 de metri de la țarm, exclus orice pericol. Baile Mamaia au cabine in numar suficient, un restaurant cu prețuri moderate și un splendid parc intre lacul Siutghiol sta la dispoziții vizitatorilor. Canotaj, pescuit și alte sporturi sunt la indemana amatorilor. 50% reducere pe C.F.R. de la 1 iunie - 1 octombrie. La plecarea din orice stațiune din țara se platește biletul intreg, care se pastreaza la sosire. O simpla vizita la gara, la plecare - indiferent de timpul de ședere aici - indreptațește inapoierea gratuita cu același bilet. Vizitatorii straini - din țarile limitrofe - pentru a beneficia de reducere de 50% pe C.F.R. vor cumpara biletul de tren la stațiunea de frontiera pana la Constanța. De asemenea vizitatorii straini sunt scutiți de taxa vize pașapoartelor. Aceasta se face in mod gratuit de catre Chestura Poliției Constanța ".[2]

In 1932, printre anteprenorii stabilimentelor de la Mamaia se ofera și ziaristul Stelian Ștefanescu, directorul unuia dintre cele mai importante cotidiene locale "Marea Neagra". Dar lupta care se duce intre el și alții preferați probabil de primarie il determina sa reclame vehement denunțand ca pana in acest an baile nu au adus profituri in bugetul Primariei, nu au fost ținute licitații corecte și personalul angajat este de slaba calitate umana. Evident plangerile ziaristului starnesc valuri de comentarii in ședințele consiliului local. Ofițerii Regimentului 13 Artilerie solicita sa foloseasca o porțiune de teren pe plaja marii intre plaja Trei Ppuci ( Domnița Ileana ) și Baile Moderne pentru a face bai ei și familiile lor, rezervarea impunandu-se pentru ca aceasta categorie sociala sa nu se expuna impudic in publicși sa afecteze imaginea bravei armate romane.

In 1933, antrepriza de la Mamaia schimba destinația cabinelor, mutand pe cele ale femeilor la dreapta ceea ce, dupa disperatul raport al Serviciului sanitar al municipiului, nu este nici decent nici folositor caci "trec trasurile, mașinile și toți vizitatorii". Și cate ar putea vedea ei! Sa treaca din nou doamnele la stanga și domnii la dreapta, altminteri nu dam aviz sanitar! Raportul nu poarta nici o rezoluție! Printre vizitatorii care au facut baie la Mamaia ca invitați ai Primariei, care a suportat costul biletelor, sunt in aceasta vara: 300 de copii din București, 25 ziarițti unguri, 22 cercetași egipteni, 65 elevi și ofițeri din flota greaca, 35 studenți italieni.



Maria, Cica, Poveștile Mamaiei, Editura Telegraf Constanța, 2005, pg.79.

Arhivele Naționale, Direcția Județeana Constanța, fond Primaria Constanța, dosar 13, fila 54.

Idem, pg.56.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate

Jurnalism


Jurnalism






termeni
contact

adauga