Arta Greaca

Arta Greaca

In manifestarile cele mai vechi ale artei romane se regasesc elemente ale artei celorlalte popoare italice cu care romanii au venit in contact. Prima faza deci a artei romane se prezinta ca o sinteza a contributiilor acestor populatii italice . Ideosebi aportul etrusc a fost fundamental in arhitectura templeror si in scluptura in bronz.
Incat , incepind cu sec VI ien creatia artisticaa romanilor va evolua timp de 4 secole paralel cu arta etruscilor. In sec IIien arta romana incepe insa sa-si defineasca personalitatea: numai din acest secol incolo se poate vorbi de o 'arta romana'.

Este adevarat ca influenta artei grecesti si in special a artei elenistice contemporane se facuse simtita mai de mult pri intermediul etruscilor au al colonistilor greci din sudul Italiei. Dar acum dupa cucerirea Corintului de catre romani tablouri, statui de bronz sau de marmura, basoreliefuri etc jefuite de cuceritorii romani din intreaga lume au fost aduse la Roma in cantitati considerabile. Dupa care ,in orasele Italieisi in primul rand la Roma au venit din Grecia si din orasele Asiei Mici , de buna voie un mare numar de artisti i mestesugari , arhitecti ,pictori si scluptori.

Spirite pozitive si practice ,romanii aveau vocatia realismului .Tendintele artei romanesunt preponderent realiste. Fondul stravechi rustic al romanilor nu-i putea ajuta sa aprecieze nici subtilitatea, nici fantezia , nici rafinamentul, nici temele pur abstracte in arta.Viziunea fundamental realista a romanilor este perfect confirmata si ilustrata in scluptura , dar si un pictura, inclusiv in mozaic .Aceasi viziune explica si preferinta artei romane , mai putin pentru statuie cat mai mult pentru basorelief :gen care -i da artistului posibilitatea sa consemneze cat mai corect si mai exact un episod sau un fragment din realitatea vietii. Ca inspiratie si stil, in alegerea motivelor si enuntarea teoriilor arta romana a folosit limbajul artistc grec, integrindu-se perfect in arta elenistica a timpului.

ARHITECTURA

Ca in intreaga lume elenistica ,si la romani arta dominanta era arhitectura. Casele romanilor se deosebeau de cele ale grecilor ,in primul rand prin acel element tipic roman care este atrimul, curtea interioara , de forma rectangulara sau patrata,cu un bazin sau un put in centru ,iar de jur-inprejur cu camerele de locuit : in atrium erau plasate imaginile stramosilor si caminul domestic , precum si statuile divinitatilor protectoare ale familiei.

Procedeele de constructie s-au perfectionat cand in sec II ieh s-a descoperit un fel de ciment :un conglomeratartificial de pietris si nisip, amestecat cu materii vulcanice, peste care se turna in cofraje mortar.Dupa aceasta, peretele era acoperit cu caramizi are sau cu mici blocuri de piatra taiate in forma de romb. Apoi prin folosirea generalizata a caramizilor arse, a fost posibila constructia boltei in leagansi a cupolei care putea acoperii sali de mari dimensiuni. Asemenea progrese tehnice i-au ajutat pe romani sa realizeze edificiiindraznete,impresionind prin dimensiunile lor uriase : constructii in special cu caracter pur utilitar: bazilici, terme, apeducte si edificii destinate spectacolelor.

Atat de solidele poduri romane, indispensabile imensei retele de drumuri ,erau perfect calculate ca sa reziste la presiunea apei. Podurile din epoca imperiala nu foloseau in totdeauna betonul ci blocuri de travertin . Ei cunosteau din cele mai vechi timpuri si arcul liber. Ponte Milvio din Roma, de pilda , avea arcele cu deschiderea de 18 m : dar in Spania , podul in intregime din argit de langa Alcantara, peste fluviul Tajo, pod lung de 189 m , are sase semiarce circulare, deschiderea celui mai mare fiind de 27 m. Iar podul lui Traian de la Portile de Fier, avea o lungime de aprox. 900 m , cu piloni de piatra la o dis. de 51 m unul de altul.

Adeseori podurile trcand peste apele unui rau sau traversand o campie, functionau ca suport al unor apeducte. Faimoasele apeducte romane, opere impresionante de inginerie, aduceau in orase apa prin tuburi sau canale sustinute de arcuri uriase, de la mari distante. Inginerul roman Frontinus, expert in constructia de apeducte, spunea ca acestea sunt 'principalul semn al maretiei Imperiului roman'.

O realizare tipic romanain domeniul arhitecturii a fost si amfitiatrul. Aceste gigantice constructii ovale reprezinta o dublare a teatrului semicircular greco roman, a carei prima versiune permanenta , constituita in piatra si stuf vulcanic ,a fost completata de pompei, in 54 ien. Arena de forma eliptica era acoperita cu nisip pentru ca acesta sa absoarba sangele oamenilor ori al animalelor. Primul amfitiatru, prtial din piatra a fost construit la Roma de Augustus, II sub Nerodar cel mai mare amfitiatru romansi totodata si cel mai celebrueste'Amfitiatru Flaviilor'(sau Coloseum).,inceput de Vespasian si terminat de Titus in 80 ien.

Poze arta romana

Coloseumul

Fontana di Trevi

Biserica Sf. Pavel

Basilica din Roma antica

Columna lui Traian

Arta Greaca

Arta greaca reprezinta productia artistica a civilizatiei grecesti , cu toate ca este dificil sa se stabileasca cu precizie limitele cronologice ale acesteia.
Artele care s-au dezvoltat in Grecia antica , cea minoica si cea miceniana reprezinta baza artei grecesti.
Se plaseaza nasterea artei grecesti in jurul secolului IX I.C. , odata cu aparitia perioadei geometrice. S-a convenit ca dupa ce apogeul acestei arte a fost atins in secolul V , I.C. in perioada clasica, ultimele sale manifestari urmand sa se stinga in pragul bataliei de la Aetium , din anul 31, I.C. In realitate lucrurile sunt putin altfel deoarece si dupa batalia de la Aetium este observata influenta artei grecesti in productiile orientale si cele occidentale. Imensa expansiune a culturii grecesti poate explica importanta acestei arii de influenta .
Datorita actiunii de colonizare din secolele VIII si VII i.e.n. arta greaca se impune treptat de la cadrul restrans al Marii Egee in toata regiunea din jurul Marii Mediterane. La sfarsitul secolului IV datorita cuceririlor lui Alexnadru cel Mare lumea greaca este limitata la est de India iar la sud inglobeaza tot Egiptul si mai ales Imperiul Persan. Totusi la aceasta diversitate geografica se adauga profunde diviziuni politice.
Este adevarat ca in fata dusmanului orasele grecesti se gasesc unite dar in razboaiele din secolul V , I. C. sau in cadrul participarii comune la Jocurile panelenice ele nu au nici un sentiment de apartenenta la aceasi entitate. Cu toate acestea in aceasta diversitate rezida o identitate culturala comuna care face posibil sa se vorbeasca despre arta greaca.
Originile artei grecesti au ramas invaluite in mister pana la inceputul secolului al XX-lea deoarece in Grecia nu au fost gasite urme ale epocii de piatra. Dar acum se stie ca nasterea artei grecesti isi afla originea in confruntarea mai multor civilizatii ce se aflau in bazinul oriental al Marii Meditaerane.
Arta cicladica este cea mai veche martuire a artei grecesti . S-a desfasurat in epoca bronzului vechi. Cele mai frumoase manifestari ale Cicladelor , pe langa numeroasele obiecte din bronz si argint , le constituie idolii cicladici. Aceste statuete din marmura reprezentau personaje puternic stilizate . La realizarea lor s-a tinut seama riguros de pastrarea proportiilor, care le-a conferit un superb echilibru. Este inca imposibil sa cunoastem semnificatia lor exacta. Spre sfarsitul mileniului al II-lea I.C., se diminueaza producerea lor.
Arta minoica corespunde perioadei de dominatie a Cretei in jurul anului 1800 I.C. Se realizeaza construirea primei generatii de palate , printre care si cele din Cnossos si Malia. Palatele sunt puternic inspirate din modelele orientale. Aceste constructii au in alcatuire o curte rectangulara , in jurul careia se afla o serie de incaperi , de sali de ceremonii si de culoare pentru procesiuni. A doua serie de palate cretane este reconstruita in secolul VI I.C. pe aceleasi locuri ale palatelor din prima generatie distruse brutal.
Constructiile sunt similare primelor, peretii sunt acoperiti cu fresce magnifice in culori stralucitoare . Prin intermediul subiectelor religioase sau a motivelor floarle se exprima bucuria de a trai si spontaneitatea. Cermica pictata reia stilul naturalist si vesel delectand prin repezentari de elemente marine. Cretanii fabrica pe scara larga obiecte mici din metal, lemn sau fildes si creeaza niste piese de orfevrarie foarte frumoase.
Arta miceniana rasare atunci cand civilizatia minoica mai straluceste inca , fiind construite la Micene , in secolul XVI I.C. doua morminte mari , probabil princiare. Opulenta lor uimeste in acel mediu sarac. S-a descoperit ca aceste morminte contin obiecte din metal pretios cum ar fi : elemente de podoaba a capului, arme de ceremonie, cupe, vase, multe provenind din Europa.

Poze arta Greaca