SIGMUND FREUD (1856-1939)

SIGMUND FREUD

Sigmund Freud, fondatorul psihanalizei, s-a nascut in 1856, in orasul reiberg din Imperiul Austriac (actualmente amplasat in Cehia). La virsta e patru ani, s-a mutat cu familia la Viena, unde si-a petrecut aproape itreaga viata, in urma unor rezultate stralucite la invatatura, in 1881 reud si-a luat diploma de medic la Universitatea din Viena. in urmatorii ece ani, a facut cercetari de fiziologie, a lucrat intr-o clinica de psihiatrie, i-a deschis un cabinet particular de neurologie, a colaborat cu eminentul eurolog francez Jean Charcot si cu doctorul vienez Josef Breuer.

Ideile lui Freud despre psihologie au evoluat treptat. Prima lui carte Studii asupra isteriei) a aparat abia in 1895, avindu-1 coautor pe Breuer. Irmatoarea carte, Interpretarea viselor, publicata in 1900, a fost una din-.e operele lui cele mai originale si mai importante. Desi cartea s-a vindut i inceput foarte greu, ea i-a adus consacrarea. Au urmat alte opere impor-inte, iar in 1908, cind a tinut o serie de conferinte in Statele Unite, faima ii era deja consolidata, in 1902, Freud a organizat la Viena un grup in adrul caruia se purtau discutii psihologice. Unul dintre primii membri a >st Alfred Adler. Citiva ani mai tirziu, li s-a alaturat si Cari Jung. Amin-oi aveau sa devina psihologi de notorietate mondiala.

Freud a fost casatorit si a avut sase copii. Spre batrinete, a facut un ancer al maxilarului, iar din 1923 a suferit mai mult de treizeci de operatii, tenite sa stopeze evolutia bolii. Cu toate acestea, el a continuat munca, ir unele din operele lui importante dateaza din perioada respectiva, in 938, nazistii au anexat Austria, iar Freud, in virsta de optzeci si doi de ni, care era evreu, a fost obligat sa plece la Londra, unde a murit in anul rmator.

Contributiile lui Freud la teoria psihologiei sint atit de vaste, incit

-ar crea dificultati chiar si o expunere succinta, in analiza comporta-

lentului uman el a acordat o imensa importanta proceselor mentale

iconstiente. A aratat cum pot afecta asemenea procese continutul viselor

cum provoaca uneori disfunctii ca miscarile involuntare ale limbii sau

tarea numelor, ca si accidente auto cauzate si chiar boli.

Freud a dezvoltat tehnica psihanalizei, ca metoda de tratare a bolilor mentale. El a formulat o teorie a structurii personalitatii umane. De aseme­nea, a fundamentat si popularizat teorii psihologice despre anxietate, mecanismul de aparare, complexul castrarii, reprimare si sublimare, ca sa numim doar citeva dintre ele. Scrierile lui au stimulat interesul pentru sfera psihicului. Controversate de unii autori, multe din ideile lui au iscat discutii aprinse inca din momentul lansarii lor.

Freud este probabil cel mai cunoscut pentru teoria sa potrivit careia pornirile sexuale reprimate provoaca adesea boli mentale sau nevroze. (De fapt, Freud nu a avansat aceasta idee, desi in scrierile sale a incercat sa-i dea o aura stiintifica.) De asemenea, el a subliniat ca sexualitatea se manifesta din frageda copilarie, nu din adolescenta.

Deoarece multe din ideile lui Freud sint inca controversate, este foarte dificil de stabilit locul lui in istorie. A fost un deschizator de drumuri, inzestrat cu un remarcabil spirit narator. Totusi, ideile lui Freud (spre deosebire de cele ale lui Darwin sau Pasteur) nu au obtinut niciodata sustinerea unanima a comunitatii stiintifice, si este greu de spus ce aspecte vor fi pina la urma considerate corecte.

In ciuda controversei continue asupra ideilor lui, nu se poate pune la indoiala faptul ca Freud reprezinta o personalitate covirsitoare din istoria gindirii umane. Ideile lui din domeniul psihologiei au revolutionat com­plet conceptiile noastre despre mintea omeneasca, iar multe din conceptele si termenii introdusi de el au devenit termeni uzuali - de exemplu, id, ego, superego, complexul lui Oedip, dorinta de moarte.

Este adevarat ca psihanaliza reprezinta o metoda de tratament extrem de costisitoare si ca adesea da gres. Dar nu e mai putin adevarat ca si tehnica aceasta a inregistrat multe succese. Psihologii viitorului ar putea trage concluzia ca pornirile sexuale reprimate joaca un rol mult mai mic decit cel atribuit de adeptii lui Freud. Totusi, ponderea lor este incompa­rabil mai mare in raport cu aceea acordata de psihologii care 1-au precedat pe Freud. La fel, cei mai multi psihologi sint convinsi ca procesele men­tale inconstiente influenteaza decisiv comportamentul uman, in vreme ce inainte de Freud rolul lor fusese complet subestimat.

Fara indoiala ca Freud nu a fost primul psiholog, iar pe termen lung s-ar putea sa nu fie considerat un autor de concepte in marea lor majori­tate corecte. Totusi, el a fost de departe cea mai influenta personalitate care a contribuit la dezvoltarea psihologiei moderne, iar in lumina enormei importante a acestui domeniu el merita cu siguranta sa figureze in aceasta carte.