Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
E altceva mai important decat familia? desene, planse, jocuri de copii pentru copii


Animale pasari Casa gradina Copii Personalitati Poezii Povesti

Animale pasari


Index » familie » Animale pasari
» Phasianus colchicus - fazanul


Phasianus colchicus - fazanul


Phasianus colchicus - fazanul

Descrierea. Este o specie neautohtona, introdusa in repetate randuri, ale carei exemplare sunt forme hibride, rezultate din incrucisarea mai multor rase (predominand Ph. c. colchicus, Ph. c. torquatus si Ph. c. mongolicus. Exista un dimorfism sexual; masculii prezinta un penaj brun-roscat penele fiind tivite ventral cu negru si dorsal cu negru si alb si  prezinta capul si gatul verde, cu luciu metalic. In jurul ochilor se gaseste o zona golasa, rosie. Femelele au un penaj brun-palid, patat, de culoarea litierei. Ambele prezinta rectrice prelungi, caracteristice.

Biotopul. Specia solicita atat suprafete deschise cat si adapostul oferit de tufisuri si liziere; prefera ape in apropiere si zonele cu ierni blande si strat de zapada moderat, sub cca 30 cm. Populeaza si marginile apelor cu trestie si tufaris dens. Suporta bine activitatile agricole. Nevoile de adapost fata de dusmani si vreme fac ca intre vara si iarna sa aiba loc un schimb de biotop, efectivele concentrandu-se iarna la liziere si in stuf etc.




Hrana. Cauta hrana pe sol sapand preponderent cu ciocul in stratul superficial (pana la 8 cm adancime) si scormonind cu picioarele. Iarna poate strapunge straturile de zapada neinghetata pana la 30-35 cm si cauta frecvent hrana pe arbori.

Hrana este predominant vegetala fiind compusa in toate anotimpurile preponderent din bace si seminte. Iarna scoate bulbi si rizomi din sol sau consuma amenti si muguri iar toamna si iarna consuma frecvent bace si fructe uscate, efectuand salturi sau escaladand coroana arbustilor fructiferi. Primavara si vara consuma verdeturi, preponderent lujeri si frunze.

Printre animale consuma artropode, rame, dar si melci si vertebrate mici (broscute, soparle, soareci, pasari mici etc.). Puii se hranesc in primele 4 saptamani preponderent cu hrana animala (ortoptere mici, furnici, paianjeni etc.).

Reproducerea. Atinge maturitatea sexuala inainte a implini un an, masculii tineri prezentand gonade functionale din toamna; unele femele captive au depus oua dupa cca 6 luni. Un mascul se imperecheaza in teritoriul sau cu mai multe femele fiind activ in perioada de la mijlocul lunii martie pana in iunie.

Parada nuptiala a masculilor dominanti poate incepe din luna ianuarie, mai frecvent in februarie si martie, cand si grupele se desfac si masculii dominanti ocupa teritorii. Masculii de rang inferior nu ocupa teritorii si nu se reproduc fiind tolerati de masculii dominanti.

Masculii controleaza teritoriul pe rute fixe marcandu-l prin strigate; marimea teritoriului este foarte diferita: 0,5-45 ha, cel mai adesea 0,5-5,0 ha.

Cuibul este o simpla adancitura in sol, sumar amenajata de femela cu cateva fire de iarba la care in cursul clocitului se adauga cateva pene. Cuibul este bine protejat de vegetatia vecina inalta, arbusti etc. si permite intotdeauna plecarea in zbor a femelei. Cel mai adesea cuibul se gaseste in liziera, in portiuni cu iarba inalta, sub tufe etc., exceptional si pe arbori, capite de fan etc., unde gaseste suport solid.



Depune incepand cu luna aprilie si pana in iunie 8-12, frecvent mai multe oua la intervale zilnice. De regula o serie mai lunga de oua este intrerupta de o pauza de 1-2 zile. S-a observat ca ouale de fazan pot sa apara si in cuiburile altor pasari (potarniche, rate etc.) sau sunt pur si simplu depuse „la intamplare” (in special primele oua).

Ouale au culoarea uniforma, bruna-maslinie, uneori cu tenta verzuie.

Femela incepe sa cloceasca dupa depunerea ultimului ou timp de 22-25 zile; in conditiile unor tulburari frecvente la cuib si 28-29 zile. Puii precociali sunt condusi 2-3  luni de femela si devin apti de zbor dupa cca 2 saptamani.

Creste anual un singur rand de pui cu posibilitatea unei ponte de inlocuire in caz de pierdere.

Deplasari sezoniere. Este o specie sedentara care efectueaza cel mult  spre iarna mici deplasari pentru a beneficia de adapost mai bun. Astfel de deplasari au loc in special la populatiile care traiesc vara in teren deschis.

Iarna se asociaza in grupe, frecvent separat pe sexe; femelele cate 10-30 exemplare, masculii cate 2-10, eventual cu cateva, putine, femele. In grupe exista o ordine ierarhica care se mentine cand hrana devine factor limitativ.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Animale-pasari




Ixobrychus minutus minutus - starcul pitic
Sistemul hormonal al pasarilor
Phalacrocorax pygmaeus - cormoranul mic
Ciconia ciconia ciconia - barza alba
Oxyura leucocephala - rata cu cap alb
Aquila heliaca heliaca - acvila de camp
Bolile ifectioase ale suinelor - RUJETUL
Milvus milvus milvus - gaia rosie
Scolopax rusticola rusticola - sitarul
Hieraaetus pennatus - acvila mica