Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Sociologie


Index » educatie » » psihologie » Sociologie
» Spatiul familial - spatiul privat


Spatiul familial - spatiul privat


Spatiul familial - spatiul privat

1. De la public la privat

Problema spatiului privat, intelegerea ei trebuie sa porneasca de la definirea si delimitarea celor doua spatii fundamentale in care se desfasoara viata individului. Problema definirii si delimitarii lor nu este una lesne de intreprins in conditiile in care fiecare epoca are o alta viziune asupra celor doua spatii. De fapt pana in epoca moderna publicul si privatul par sa se confunde. Ele sunt cu atat mai greu de identificat pentru perioada medievala. In conditiile in care evul mediu, ca si in multe societati unde influenta statului e slaba sau simbolica, viata fiecarui individ depinde de solidaritatile colective si de capeteniile care joaca un rol protector[1]. Dat fiind ca insecuritatea era o chestiune la ordinea zilei, individul nu putea trai izolat ci numai in cadrul unei comunitati. Asa se explica poate de ce publicul si privatul se intrepatrund, se confunda. Nimeni nu are o viata privata - in sensul actual al cuvantului - dar toata lumea poate avea un rol public, chiar daca nu ar fi decat acela de victima . In plus astfel cum atesta si normele de drept, cele mai importante momente din viata individului si totodata cele mai personale se derulau in spatiul public. Astfel nasterea, botezul, logodna, casatoria, divortul, decesul, toate elemente cheie deci in existenta individului impun participarea comunitatii. Unele dintre ele chiar, pentru a fi valide - cum este cazul casatoriei - impuneau prezenta martorilor, a comunitatii deci . Atare situatie avea sa se schimbe - cel putin in Europa occidentala - abia incepand cu sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul celui urmator. De acum inainte, publicul este in mod categoric deprivatizat, de acum inainte, spatiul privat se poate organiza ca un spatiu aproape inchis, oricum complet separat de serviciul public, ce devine cu totul autonom . Acest spatiu eliberat va fi ocupat de familie . Acesta este si spatiul asupra caruia incercam sa ne structuram analiza in conditiile in care femeia societatii medievale si moderne a avut ca principal cadru de manifestare tocmai spatiul intim al familiei. Asadar, desi confuzia public-privat pare sa fi fost o constanta a epocii medievale vom incerca totusi sa operam distinctia public - privat, distinctie ce poate fi facuta cu succes daca ne raportam la spatiul privat/spatiul intim ca fiind acelea al casei familiale. In plus cercetarea se va axa pe ceea ce este specific manifestarilor de viata familiala: casa, curtea, gradina, obiectele de uz casnic, obiectele personale incercand sa reconstituim universul feminin medieval. Asadar, ceea ce apartine sferei intimului se poate regasi in toate locurile si in toate obiectele care simbolizeaza emotiile si afectele umane .



2. Scene de viata: femeile in familiile boieresti si nobiliare din Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania

Viata unei familii - parinti, copii, uneori si bunici - se derula in spatiul pe care l-am numit intim al casei si al gospodariei familiale. Intr-adevar intreaga lor existenta se derula intre comunitate si familie, dar casa era de fapt cadrul unic al manifestarilor familiale pe care le-am tratat in capitolele anterioare.

Asadar, inainte de a analiza situatia femeii in familiile boieresti si nobiliare se impun cateva precizari: analiza va incepe prin studierea - in linii generale - a cadrului familial, a spatiului privat in care s-a derulat viata acestor familii, de asemenea se impune a sublinia si faptul ca analiza s-a centrat pe aceste familii dat fiind faptul ca cele mai numeroase informatii ne parvin de la reprezentantii acestor structuri sociale urmand ca in studiile viitoare sa extindem cercetarea si la familiile din celelalte categorii sociale. Cu atat mai mult cu cat statutul juridic al sotului impune statutul intregii familii.

2. 1. Casa. Locuinta boiereasca si nobiliara

Amintirea - spatiu (mai cu seama gradina inchisa, camera, cabinetul) si amintirea - obiect (cartea, floarea, vesmantul, inelul) sunt intru totul personale, deoarece au apartinut unei fiinte unice ca atare, datorita timpului si locului, dar semnificatia lor este codificata si perfect inteligibila pentru ceilalti[7]. Spatiul are asadar o valoare documentara incontestabila pentru istoria cuplului. Ca si haina, locuinta/casa, prin confortul pe care il conferea si aspectul agreabil pe care il detinea a devenit un alt simbol al pozitiei sociale inalte, a posibilitatilor si puterii economice a posesorului sau . Simbol asadar al bunastarii, indiciu al puterii si prestigiului respectivei familii, conducatorul ei a fost preocupat in permanenta ca pozitia si rangul sau sa fie reflectate si in arhitectura privata, in spatiul locuit de familia sa. Atare aspect se evidentiaza de pilda, in secolul al XVII-lea, in gustul - de inspiratie baroca - pentru fast, pentru tot ceea ce tinea de sfera senzorialului, a tactilului .

Din punct de vedere arhitectural structura caselor boieresti era dupa cum urmeaza: "o incinta rectangulara . realizata din lemn sau zid in cadrul careia se aflau edificiul principal - casa sau palatul, casele pentru slujitori si curteni" . In ansamblul locuintelor boieresti se incadrau baia, umblatoarea - separata de edificiul principal - si acareturi precum grajduri, cotete etc.

Aproape toti boierii detineau, pe langa casele si curtile de pe domeniile funciare, si locuinte in orase. Acestea erau inconjurate cu un gard care imprejmuia o suprafata mai mica decat cea de pe mosie si era inaltata pe pivnita de piatra cu care erau inzestrate fiecare . In aceasta perioada oamenii nu aveau incaperi in functie de numarul membrilor familiei sau cu destinatie special determinata. Cele doua sau trei incaperi ale conacului dispuse una dupa alta prin care se trecea succesiv aveau plafonul plat, din barne, podeaua din scandura sau caramida, acoperisul era din sindrila, ele se incalzeau cu sobe lucrate din cahle ornamentate cu motive decorative in relief plat .

In interiorul lor se regaseau dichisele casei, adica ansamblul obiectelor necesare traiului: mobila, vesela, lenjeria, argintaria etc. Multe dintre acestea erau aduse, sub forma de zestre, de catre femeie in momentul casatoriei. In ceea ce priveste mobilierul acesta consta din: banchete/rafturi fixate in pereti; sobe; una/doua mese; unul/doua scaune simple sau cu brate; lada pentru imbracaminte; bufetul cu usi in partea de jos si rafturi in partea superioara, patul - exista un pat in fiecare incapere sau cel putin unul.

Acesta era asadar spatiul in care femeile/sotii si fiice de boieri si nobili isi derulau intreaga viata. Ele erau acelea care se ingrijeau de locuinte conducand menajul prin intermediul slugilor. Dupa cum nota si D. Cantemir: "desi femeile nu sunt oprite a se arata in fata barbatilor cu aceeasi strasnicie ca la turci, totusi, daca sunt de o stare putin mai buna rareori umbla fara rost in afara casei lor"[14].

2. 2. Scene de viata: femeile in familiile boieresti si nobiliare romanesti

Daca incercam sa surprindem modul in care relatiile de familie s-au derulat in societatea medievala si moderna romaneasca atunci cel mai bun exemplu este de a sonda izvoarele documentare care redau aspecte legate de viata familiilor boieresti si nobiliare. In fapt viata privata poate fi cel mai lesne de urmarit pentru aceste familii. Explicatiile rezida tocmai in acelasi caracter al societatii medievale in care averea reprezenta criteriul si rangul social. Intr-o astfel de societate sursele documentare "au avut timp" aproape exclusiv doar pentru astfel de cazuri. Ceilalti, oamenii de rand sunt in majoritatea cazurilor mentionati doar colectiv: ei apartin unui grup, unei comunitati etc.

Date fiind aceste considerente ne-am propus in cele ce urmeaza sa urmarim aspecte din viata familiilor boieresti si nobiliare romanesti insistand cu precadere asupra modului de contractare al casatoriei in aceste medii dar si pe statutul femeii in cadrul acestor familii.

2. 2. 1. Despre boieri

Boierimea din Tara Romaneasca si Moldova reprezinta principala clasa sociala, depozitara puterii politice si economice, dominanta societatii medievale. O clasa dupa cum bine se stie destul de eterogena dar care, indiferent de pozitia exacta detinuta a jucat un rol bine determinat in cadrul social, fie la nivel local, fie la nivel central.

Din punct de vedere juridic, boierimea a reprezentat o clasa distincta, cu privilegii extinse pe cale ereditara. Ei beneficiau de o serie de imunitati. Dat fiind statutul lor privilegiat nu putem sa nu ne intrebam cum s-au derulat raporturile intre membri acestor familii in conditiile in care fiecare act familial, casatorie, divort, deces, nasterea sau absenta descendentilor, avea o miza extrem de mare, poate chiar insasi existenta familiei, a numelui si prestigiului. In plus, de subliniat este si faptul ca la acest nivel familia extinsa joaca un rol determinant. Intr-adevar legaturile de rudenie erau conjugate si au creat clanurile, structuri solidare sub toate aspectele, iar clanul ca unitate avea mai mare importanta decat membri sai[15].

Tocmai de aceea strategiile matrimoniale au preocupat toate familiile boieresti, de aici se poate explica si atentia si grija acordata fetelor boierilor. O miza si totodata o garantie a unei "afaceri de succes". Faptul fusese observat si de catre calatorii straini. Informatie ne este confirmata si de catre D. Cantemir care constata faptul ca "cu toate ca femeile nu stau ascunse fata de barbati cu aceeasi bagare de seama ca la turci, cu toate acestea, daca sunt cat de cat de neam bun, ies rareori afara din casele lor"[16]. Tot Cantemir continua afirmand despre jupanesele boierilor ca acestea "au ce-i drept o infatisare placuta, dar cu frumusetea stau mult in urma nevestelor oamenilor de rand . Caci acestea au chipul mai frumos" .

Este unul dintre putinele cazuri in care se consemneaza femeile ca fiind o categorie aparte - "jupanesele boierilor", dar marturia nu trebuie exagerata in importanta deoarece si pentru Cantemir, ca de altfel pentru toti autorii medievali pozitia femeii era data de pozitia sotului ei. Sotiile de boieri, fiicele boierilor se defineau, ca statut social, juridic, in functie de rangul detinut de capul familiei. Faptul este confirmat de acelasi Dimitrie Cantemir care observa ca aceasta ierarhie era respectata chiar si la serbarile publice: "la dansuri fiecare isi ia locul dupa rangul lui: jupanesele si jupanitele boierilor au locul dupa starea barbatilor si parintilor lor"[18]. Ca atare, aceiasi catalogare dupa apartenenta la un grup de barbati condus de tata sau de sot.

Din punct de vedere terminologic sotia boierului era intotdeauna "jupaneasa", iar fetele de boier "jupanite". Exceptie de la aceasta denumire faceau vaduvele boierilor carora li se acorda un atribut, anume titlul de boierie ce purtase sotul defunct, dar feminizat: paharniceasa, dvorniceasa, baneasa etc.[19]. Jupanitele, femininul titlului conferit barbatilor, era atribuit sotiilor si fiicelor acestora, mostenit in familiile nobile. Dar titlul era conferit si unora dintre sotiile boierilor mici si mijlocii, in timp ce sotiile mosnenilor sau mostenitoarele acestora nu primeau nici un titlu. Tot pentru a se deosebi de femeile simple din a doua jumatate a secolului al XVI-lea jupanitele primeau ca titlu si functia sotului lor, adica erau banese, spatarese, visteriese. Un alt element de diferentiere era alaturarea numelui mosiei la prenumele personal, ca si la barbati, astfel ca ele erau din Caracal, din Peres, din Comateni. Se intampla ca atunci cand sotia era dintr-o familie situata pe o treapta sociala superioara sotului, acesta sa ia ca particula de noblete numele mosiei sotiei, asa cum putea sa fie si invers .

Femeile din familiile boieresti preluau asadar statutul sotului. Totodata intreaga lor existenta depindea de raportul boierului cu domnia. Caderea in dizgratie a unui boier atragea dupa sine si compromiterea intregii familii. Tocmai de aceea toti urmareau intarirea solidaritatii de clan prin contractarea unor casatorii care sa asigure si sa sporeasca averea si implicit prestigiul si puterea familiei. Inrudirile dintre marile familii prin casatorie au fost momente importante din viata inaltei societati locale, insotite de mare fast, prilej de petrecere si dans[21]. Stim de asemenea si faptul ca astfel de casatorii aveau nevoie de aprobarea domnitorului tocmai pentru a preintampina o posibila coalizare a fortelor potrivnice acestuia.

Casatoriile se incheiau uneori si intre familiile de boieri din cele doua Tari Romanesti sau chiar si cu nobili transilvaneni. Important era cu precadere sporirea sau daca nu cel putin mentinerea statutului familiilor contractante. Implicatiile unor astfel de casatorii, mai ales in ceea ce priveste soarta celor date in casatorie si a bunurilor sale au generat si complicat disputele intre succesori. Casatoriile mixte moldo-vlahe, vlah-transilvanene etc. putea fi complicata suplimentar si de obiceiul recasatoririlor. Intr-adevar documentele atesta aceasta practica atat in randul domnitorilor cat si acela al boierilor. Decesele timpurii ale sotilor au generat mai multe casatorii ale partii ramase in viata. Se pare ca varsta partenerilor nu era intotdeauna foarte importanta. Spre exemplu, in 1570, fiica lui Moise voda se casatorea a doua oara cu un notabil ardelean, ori daca se nascuse chiar in 1530, ea avea la aceasta casatorie cel putin 40 de ani, o varsta destul de inaintata pentru un mariaj in aceasta perioada .

In ceea ce privesc drepturile si obligatiile lor, din punct de vedere juridic jupanesele si jupanitele beneficiau de aceleasi drepturi ca si toate femeile din societatea romaneasca. La nivelul practicii insa ele aveau un statut aparte tratate fiind cu respectul cuvenit rangului lor. La fel ca si in cazul tuturor femeilor si pentru ele vaduvia aducea modificarea statutului lor.

Asadar jupanesele si jupanitele erau conducatoarele casei, dirijand gospodaria si educatia copiilor, iar atunci cand ramaneau vaduve, reprezentau familia si in afara, fata de ceilalti boieri si chiar in fata domnului. Iar, ele, desi nu au avut forta politica a sotilor lor, au reprezentat cele mai fidele partenere ale acestora la conducerea tarii, "adevaratele si cele mai sigure continuatoare ale marilor familii"[23].

. Despre nobili

Despre nobilimea romaneasca din Transilvania suntem tributari valoroasei lucrari a profesorului I. Dragan, Nobilimea romaneasca din Transilvania intre anii 1440-1514 precum si lucrarii apartinand lui I. Puscariu, Date istorice privitoare la familiile nobile romane, 1895.

In ceea ce priveste statutul si pozitia in familie a femeilor nobile nu putem decat sa notam profundele similitudini cu situatia contemporanelor lor din Tara Romaneasca si Moldova. In fapt este de subliniat, la nivelul general al nobilimii romanesti transilvanene, apropierea tipologica dintre nobilimea romana din Ardeal si boierimea de tara din Principate[24]. In plus, nu este vorba doar de origine comuna, de influenta apuseana maghiaro-polona, constatata si peste Carpati, de dreptul romanesc utilizat inca la 1500 in Banat, de religia ortodoxa si slavonismul cultural, dar si de identitati in privinta regimului proprietatii, mentalitatii si portului .

Ca atare nici statutul femeilor nobile nu difera in linii generale de acela al jupaneselor si jupanitelor. Adica femeia nobila avea un statut inferior fata de barbatul de aceeasi stare, fapt reflectat cu precadere intr-o serie de manifestari concrete legate de exercitarea unor drepturi si privilegii[26]. De asemenea conditia nobiliara presupunea aceeasi preocupare - comuna dupa cum notam anterior, tuturor marilor familii - de a spori averea si implicit prestigiul neamului pe toate caile avute la dispozitie. Dintre modalitatile de dobandire a statutului de nobil, de avansare in ierarhie, casatoriile au reprezentat una dintre modalitatile cele mai lesne si mai utilizate in epoca. Procedeul aliantei matrimoniale presupunea insa ca unul dintre cei doi parteneri cobora pe aceeasi scara ierarhica. De multe ori femeia nobila a fost aceea care a acceptat "degradarea" sociala. In atare situatie s-a aflat si Dobra de Matesti - de conditie nobila - care s-a casatorit cu Nistor din Ohaba, iobagul lui Candres de Salasu . Intr-o situatie similara se va afla si Elisabeta fiica nobilului Benedict de Alecus, care s-a casatorit cu ne-nobilul - homo ignobilis - Valentin Moga .

Pe scara sociala a urcat si iobagul Stefan din Baiesti casatorit cu nobila Nega, fiica lui Balosin de Rau Alb[29]; un anume Arca "advena et imposiessionatus" care se casatoreste cu Neacsa din familia Musina de Densus .

In ceea ce priveste statutul juridic ne limitam in acest capitol la a nota faptul dreptul romanesc a impus acest statut de subordonare a femeii in cadrul familiei. Tot legate de normele juridice nuantarile si implicit si diferentele fata de situatia nobililor din Tara Romaneasca si Moldova survin odata sau in cazul in care se recurgea sau se impunea respectarea dreptului nobiliar, oficial al Principatului. Legile feudale consacrau in mod unanim inferioritatea juridica a femeii nobile, intemeindu-se pe conceptele religiei crestine si pe constatarea unei situatii naturale de slabiciunea si usurinta de cuget - animi levitas[31].

In rest, la nivelul practicii sociale femeia nobila avea aceleasi obligatii, indeplinea aceleasi sarcini ce decurgeau din conditia de femeie. Si tot la fel ca si in cazul nobililor moldovence si muntene, tot vaduvia era aceea care aducea schimbari majore in viata femeii nobile. Legislatia si mai cu seama, realitatea intrevazuta in izvoarele epocii nu exprima indeajuns starea de inferioritate juridica si sociala a femeii medievale, feluritele greutati si violente pe care era silita sa le indure uneori, in afara travaliului cotidian al curtii si gospodariei si grijile cresterii copiilor[32]. Iar sub toate aceste aspecte statutul nobilelor, jupaneselor si jupanitelor era comun.

Concluzii

Analiza familiei romanesti din societatea medievala si premoderna romaneasca a evidentiat complexitatea profilului pe care femeia l-a imbracat in acest cadru. Fiica, sotia, mama, vaduva surprind propriu-zis principalele fatete ale portretului feminin din perioada studiata. Astfel cum trupul si sexualitatea au fixat contururile profilului femeii medievale la fel raportarea ei la un grup de barbati a fixat si intregit portretul acesteia. Familia a reprezentat asadar principalul cadru de manifestare al femeii. Intreaga ei viata se desfasura in acest cadru ingust al familiei - parintesti si apoi aceea a sotului. Practic femeia nu isi avea "utilitatea" decat in cadrul familial, viata, destinul ei isi gasea implinirea doar prin casatorie, procreare, cresterea, educarea si protejarea copiilor.

Familia romaneasca dupa cum am subliniat are caracterul unei familii de tip butuc, mezinul familiei fiind cel care ramanea in casa parinteasca ingrijind parintii varstnici si asigurand perpetuarea numelui familiei. Regulile care guvernau menajul sunt profund ancorate in specificul societatii medievale - romanesti, occidentale, bizantine. Este vorba in primul rand de dominatia "suverana" a parintelui - cap de familie asupra menajului. Asadar, astfel cum preponderenta masculina a reprezentat caracteristica fundamentala a societatii medievale ea poate fi extinsa si la nivelul familiei. Tatal - sotul era acela care conducea aceasta societate la scara redusa pe care o reprezenta familia. Autoritatea acestuia era absoluta, in unele cazuri mergand chiar pana la dreptul de viata si de moarte - asupra membrilor ei. Aceasta realitate a fost inscrisa in codurile de legi elaborate in spatiul romanesc moldovean, muntean dar si in dreptul feudal transilvanean. Tripartitul, Pravilele, Invataturile lui Neagoe Basarab, predicile lui Antim Ivireanul etc. toate consacra aceasta suprematie a barbatului si in cadrul menajului. De asemenea aceleasi norme guverneaza si modul de construire a lumii familiale. De la logodna, la casatorie, la raportul dintre soti, la atitudinea fata de copii toate sunt fixate in continutul normelor juridice oficiale. Profund impregnate de un caracter religios este firesc de ce si toate normele referitoare la viata de familie se inscriu in acelasi valori construite pe morala crestina. Analiza lor, desi nu a constituit obiectul de studiu al acestui referat, permite conturarea profilului imaginar al familiei si implicit al femeii in cadrul familial. Avem deci si in cazul familiei un tipar, o imagine ideala guvernata de normele si valorile crestine.

Coroborarea informatiilor din aceste norme cu acelea surprinse de celelalte izvoare documentare: cronici, scrisori, testamente, memorii etc. au surprins o realitate mult mai complexa. Modelul construit de biserica, acela al familiei crestine, desi nu este departe de adevar nu reda complexitatea relatiilor de familie. Teoria nu poate sa surprinda diversitatea sentimentelor dintre soti, nu reliefeaza raporturile dintre parinti si copii, departe uneori de idealul inscris in texte. In plus, un element definitoriu care se impune a fi luat in considerare este acela al rolului si importantei familiei extinse si a comunitatii in viata cuplului. Practic in evul mediu precum si o buna parte din epoca moderna publicul si privatul se confunda, de pilda la nivelul familial toate momentele esentiale: nastere, logodna, casatorie, deces au loc in prezenta si cu concursul comunitatii.

In ceea ce priveste femeia in cadrul familial cercetarea acestui aspect, dupa cum am afirmat anterior, a reliefat poate cel mai bine statutul si rolul ei, sau mai bine, rolul care i-a fost conferit acesteia de catre o societate dominata de barbati. Intr-adevar toate ipostazele femininului. Fiica, sotia, mama, vaduva contureaza si intregesc o data in plus imaginea femeii care in fiecare etapa a existentei sale a fost definita prin raportarea la un barbat sau un grup de barbati. Exceptia o constituie - desi si in acest caz exist anumite limitari - vaduva care, dupa cum statueaza si normele de drept - dobandea capacitate juridica deplina si ca atare putea sa isi depaseasca conditia de "secund" fidel al unui cap de familie devenind ea insasi conducatorul menajului, intrand astfel in spatiul dominat de barbati.

In ceea ce priveste viata de familie ne-am limitat analiza la familiile boieresti si nobiliare dat fiind faptul ca si sursele documentare, atunci cand nu dau dovada de "zgarcenie" ofera informatii aproape exclusiv despre aceste familii. Astfel, in lumina izvoarelor, la nivelul practicii sociale, femeia nobila avea aceleasi obligatii, indeplinea aceleasi sarcini ce decurgeau din conditia de femeie, fiica, sotie, mama etc.

Per ansamblu, legislatia si mai cu seama realitatea intrevazuta in izvoarele epocii nu exprima indeajuns starea de inferioritate juridica si sociala a femeii si nici feluritele greutati si violente pe care era silita sa le indure, iar din aceasta perspectiva fie ca e vorba despre moldovence, muntence sau nobile transilvanene destinul lor este unul comun. Viata unei femei, cadrul ei de manifestare a fost familia, doar in acest cadru femeia si-a putut indeplini destinul care i-a fost inscris in textele religioase si in interpretarile conferite acestora.

Exista inca multe aspecte a caror detaliere este imperios necesara. Nu avem inca date suficiente pentru a construi o istorie a cuplului in toate aspectele sale esentiale, stim inca prea putine despre sentimentele din cadrul cuplului. De asemenea nu suntem inca in stadiul de a construi o istorie a copilariei cu atat mai mult cu cat inca nu ne-am pus de acord asupra notiunii de copil/copilarie. Totusi, atat cat ne lasa documentele sa intrezarim, avem o imagine a vietii de familie, a familiei care impartaseste multe dintre tiparele familiei din evul mediu occidental. De asemenea din perspectiva acelorasi aspecte cercetate se pot observa ca nici intre spatiul romanesc extracarpatic si cel transilvanean diferentele nu sunt extrem de majore. Atare fapt poate constitui un indiciu pentru modul in care preponderenta masculin asupra societatii a marcat constructia si relatiile din cadrul menajului.

Ne aflam asadar in fata unei provocari aceea de a intelege si de a explica conditiile si mai ales cauzele care au determinat atare construire a menajului si in acelasi timp de a reliefa modul in care s-a derulat viata de familie cu toate provocarile si neajunsurile ei.

Anexe

Aliante matrimoniale. Dinamica matrimoniilor

Anexa I. Aliante matrimoniale. Dinamica matrimoniilor. Familiile domnesti. Prezentare selectiva. A. Tara Romaneasca.

Perioada

Nume

Genealogie

c. 1310 - 1352

Basarab I

Sotie/Sotii

Urmasi

Margareta/Marghita

Teodora - casatorita cu tarul Bulgariei, Alexandru, calugarita ca Teofana

Ruxandra - casatorita cu regele Serbiei, Stefan Uros al III-lea

1352 - 16 nov. 1364

Nicolae Alexandru

Maria

Clara de Dobokay, din neamul banilor unguri de Severin, conti de Doboka

Vladislav-Vlaicu, Radu I, Voislav, Elisabeta

Anca - casatorita cu Uros al Serbiei

Ana - casatorita cu tarul Bulgariei, Strasimir

c. 1377 - 1383

Radu I

Ana

Calinichia

Dan I, Mircea cel Batran, Staico

c. 1383 - 1386

Dan I

Maria

Vlad I, Dan II, Ioan

Mircea cel Batran

Mara

Anca ?

Mihai I, Radu II Prasnaglava, Alexandru Aldea, Vlad II Dracul, Ana, inca o fiica

Vlad II Dracul

Chiajna

Vasilisa Musat

Catuna

Mircea II, Vlad Tepes

Vlad Tepes

Jusztina Szilagyi

Cneajna Bathory

Ilona Huniade

Mihnea cel Rau

Radu cel Frumos

Maria

Maria Voichita

Neagoe Basarab

Despina - Milita, fiica despotului sarb Ion Brancovici

Ion, Petre, Anghelina morti la varste fragede

Theodosie

Stana - casatorita cu Stefanita al Moldovei

Ruxandra - casatorita cu Radu de la Afumati si apoi cu Radu Paisie

Radu de la Afumati

Voica

Ruxandra Basarab

Vlad, Radu, Ilie Haidaul

Mircea Ciobanul

Chiajna, fiica lui Petru Rares

Alexandru al II-lea Mircea

Ecaterina Salvarezzo

Mihnea al II-lea turcitul, casatorit cu Neaga, fata clucerului Vlaicu Tataranu din Buzau

Mihai Viteazul

Stanca, nepoata marelui ban Dobromir al craiovei si a logofatului Gheorghe din Corbi

Concubine: Tudosca din Tirsor, Velica

Nicolae Patrascu - casatorit cu Ancuta, fata lui Radu voda Serban

Marula

Radu Serban

Elena, fiica lui Udriste, postelnicul din Margineni

Ancuta - casatorita cu Nicolae Patrascu

Matei Basarab

Elena, fiica postelnicului Radu Nasturel

Constantin Serban

Balasa, fiica stolnicului Nicolache

Constantin Brancoveanu

Mariana, fiica lui Antonie Voda din Popesti

Constantin, Stefan, Radu, Matei si sapte fete: Stanca, Maria, Safta, Ancuta, Elena, Balasa, Smaranda

Stefan Cantacuzino

Pauna

Anexa I. Aliante matrimoniale. Dinamica matrimoniilor. Familiile domnesti. Prezentare selectiva. B. Moldova.

Perioada

Nume

Genealogie

Alexandru cel Bun

Sotie/Sotii

Urmasi

Margareta - catolica, fiica lui Stefan Losontz din Transilvania

Neacsa

Ringala

Marina

Stana - nelegitima

Ilias I, Stefan II, cu Stana, Petru II, cu Marina, Bogdan II - nelegitim

Ilias I

Maria/Maryna Holszanska din Polonia, sora reginei Poloniei, casatoria a avut loc la 23 octombrie 1425

Roman Ii, Alexandrel

Bogdan al II - lea

Oltea, calugarita Maria

Stefan cel Mare,

Stefan cel Mare

Evdokia Olelkovici din Kiev, fiica principelui Oleco

Maria de Mangop - din neamul Comnenilor

Maria Voichita, fiica lui Radu cel Frumos

- Maria din Harlau - concubina

Bogdan al III-lea, Petru, Elena - casatorita cu Ion, fiul tarului Moscovei, Maria Chiajna - necasatorita, Petru Rares, fiu natural

Bogdan al III-lea cel Orb

A petit initial pe Elisabeta, sora regelui Alexandru al Poloniei, dar fara succes Stana

Nastasia

Ruxandra, fiica lui Mihnea cel Rau

Stefanita al IV-lea, Alexandru Cornea, Alexandru Lapusneanul

Stefanita

Stana, fiica lui Neagoe Basarab, potrivit cronicii ea si-ar fi otravit sotul

Petru Rares

Maria , fiica de boier

Elena, sora doamnei Despina - Milita a lui Neagoe Basarab

Bogdan, Chiajna, Ion, Ilie, Stefan, Constantin, Ruxandra - casatorita cu Ioan Joldea si apoi cu Alexandru Lapusneanu

Alexandru Lapusneanu

Ruxandra, fiica lui Petru Rares

Bogdan, Aron Tiranul, Petre Cazacul ?

Ion voda cel Viteaz

Maria Rostowski, fiica cneazului de Rostov

Maria, fiica boierului Lupea Huru, parcalab de Hotin

Petru

Petru Schiopul

Maria

Irina, ce pare sa fi fost femeie de rand

Maria - casatorita cu Zotu Tzigara

Despina, Vlad, Stefan Razvan

Iancu Sasul,fiul lui Petru Rares cu sotia sasului Iorg Weiss din Brasov

Maria, principesa din neamul Paleologilor

Bogdan, patru domnite, un fiu la Constantinopol

Ieremia Movila

Elisabeta, fiica lui Gheorghe Lozonschi, parcalab

Constantin, Alexandru

Ecaterina - Margareta - casatorita cu nobilul polon Samuel Corecki

Maria Potoki

Contesa Regina Wisznowieski

Ana Potoki - casatorita de patru ori de fiecare data cu nobili din inalta aristocratie polona

Bogdan, turcit la Istanbul



Simion Movila

Marghita, de origine polona - Melania Zolokiewska

Gavril - casatorit cu Elisabeta Zaloyoni

Mihai - logodit cu Anca, fiica lui Radu Serban

Moise - casatorit cu Ecaterina, fiica lui Radu Mihnea

Ion - casatorit cu Theodora, fiica lui Ene Postelnicul

Vasile Lupu

Tudosca, fiica lui Coste Bacioc, mare vornic

Ecaterina, adusa din Circazia

Ion

Maria - casatorita cu Ianus Radziwill

Ruxandra - casatorita cu Timus Hmelnitki

Stefanita

Eustratie Dabija

Dafina, fiica boierului Mihai Furtuna, casatorita anterior cu Dumitru Buhus Vistiernicul

Anastasia - casatorita cu Gheorghe Duca

Constantin Cantemir

Nastasia, nepoata de var a lui Grigore Ghica

Ruxandra Gane

Ana Bantas, nepoata doamnei Nastasia Duca

Fiica lui Miho hatman ?

Dimitrie

Antioh

Ruxandra - casatorita cu Lupu Bogdan, mare vornic

Safta - logodita cu Patrasco Costin

- casatorita cu Mihai Racovita

Dimitrie Cantemir

Casandra Cantacuzino

Antioh

Anexa II. Aliante matrimoniale. Dinamica matrimoniilor. Familiile boieresti. Prezentare selectiva. Tara Romaneasca.

Perioada

Nume

Genealogie

1482 - in sfat

1487 - 1494, in sfat cu intermitente

Barbu Craiovescu

Sotie/Sotii

Urmasi

Negoslava, nobila sirba, devenita calugarita Salomia

- fara urmasi

Parvu Craiovescu

Neaga, din Hotareni

Neagoe, Preda, mare ban; Marga - casatorita cu marele postelnic Marcea; Vladaia - casatorita cu Vilsan Furcovici, mare logofat

Mare stolnic 1483

Mare comis, 1489 - 1503

Danciu Craiovescu

Hrusana, fiica lui Gherghina parcalab

Draghici

Barbu, mare ban

Mare postelnic 1489 - 1493

Radu Craiovescu

Velica din Sitoaia, fiica lui Vintila Florescu, mare vornic.

Marga - casatorita cu Serban, mare ban si

- cu Parvu (II) mare ban

Fara titlu in sfat 1456 - 1466

Dragomir a lui Manea

Neacsa

Comis 1458 - 1461

Jupan 1478

Gherghina

Neaga din Topoloveni

Hrusana - casatorita cu Danciu Gogoase Craiovescu, mare vornic

Fara titlu in sfat 1475 - iunie - iulie

Neagoe de la Craiova

Stana, fiica lui Barbu stolnic

Vinia, din familia despotilor sarbi

Barbu

Parvu

Danciu

Radu Craiovescu

Fara titlu in sfat 1431 - 1436

Radu a lui Sahac

Stana

Sahac

Cazan logofat

Radu

Mare portar

Anghelache

Stana

Gheorghe

Stolnic, mare postelnic, mare stolnic

Badea Aiaz Izvoranu

Caplea, ruda cu boierii Buzesti, casatorita apoi cu Ghiorma postelnic

Patrasco

Maria - casatorita cu Radu clucer din Baleni

Spatar, mare spatar 1599 - 1600

Balea din Cirtoclesti, martor la testamentul Teofanei, e considerat "sluga doamnelor"

Caplea, nepoata lui Badea Bolosin mare stolnic, fiica lui Radu com. din Cepari

Ivan

Radu

Gheorghe

Postelnic 1575 - 1581

Mare comis 1585

Radu Buzescu

Stanca, fiica Velicai Boldescu

Preda, fiica lui Mihalcea Caragea banul

Stroe

Maria - casatorita cu Ianachi Catargi banul

Radu

Postelnic 1583

Paharnic 1585

Preda Buzescu - dupa moartea lui sotia si fiica sa au avut "greutati si nevoie pentru datoria lui Preda banul si pentru imprumutul pe care l-au pus domnii" DIR, XVII, 3, p. 580

Catalina, fiica lui Andrei visitiernic

Barbu

Maria sau Mara - casatorita cu Teodosie Corbeanu, mare ban

Mare vornic 1512 - 1520, prim sfetnic al lui Neagoe Basarab

Calota (din Stoenesti si Slaveni)

Neacsa, fiica lui Vlad Calugarul

Stana - casatorita cu Dragan, mare postelnic

Velica - casatorita cu Draghici din Margineni, mare spatar

Postelnic 1577

Ban 1577 - 1579

Calota din Lipov

Caplea, fiica lui Danciu din Brancoveni mare vornic

Stana, fosta sotie a lui Borcea Bucsanu logofat

Fara copii

Mare vistiernic 1591 - 1592

Mare ban 1593

Cantacuzino Andronic

Irina, fiica lui Iacob Ralli

Constantin

Toma

Iordache

Mare ban 1583

Fost mare ban 1584

Caragea Mihalcea

Marula, fiica unui stranepot al lui Vlad voievod Calugarul

Patrasco spatar

Preda - casatorita cu Radu Buzescu mare clucer

Mihna - casatorita cu Draghici spatar, din Cirstesti

Marica - casatorita cu Badea spatar din Albesti, calugarita sub numele de Magdalena

Mare postelnic 1523

Mare ban 1529 - 1530

Craiovescu Barbu

Sora lui Moise voda.

Postelnic 1573 - 1579

Mare armas 1583

Danciu din Brancoveni

Stanca din Hotarani

Tatal lui Matei Basarab

Barbu postelnic

Calea - casatorita cu Calota mare ban,

- Stanciu, mare paharnic

Postelnic 1533

Clucer 1539

Detco (Datco din Izvorani si Brancoveni)

Calea din Brancoveni, fiica Neacsei, sotia lui Peia mare portar si nepoata lui Manea

Maria - casatorita cu Valsan din Caracal, fiul Margai, cu care a avut pe Danciu vornic, Detco si Radu

Mare ban 1568 - 1569

Dobromir (din Runcu)

Vilaia, fiica lui Giura logofat sau Toma banul? Si nepoata lui Manea

Un fiu taiat de Mircea Ciobanul, 1552, Cracea, Radu stolnic, Barbu ucisi de Alexandru Mircea, 1569.

Mare paharnic 1512 - 1523

Mare vornic 1525, 1531

Draghici Vintilescu din Floresti

Stana, fiica lui Stroe Bugheanu, mare vornic

Stroe

Neacsa - casatorita cu Radu din Dragoesti mare logofat

Maria din Floresti

Voica - casatorita cu Vintila din Cornateni, mare vornic

Mare comis 1591 - 1592

Florescu Radu

Stanca din Dragoesti, ruda a boierilor Dragoesti si a Buzestilor

Mare vistier 1578 - 1583

Frangopol Constantin - grec

Lucretia, sora Ecaterinei Salvarezzi, sotia lui Alexandru Mircea

Mare postelnic 1526

Paharnic 1529

Giura din Stanesti

Vilaia, fiica lui Mogos spatar

Preda

Harvat

Maria - casatorita cu Radu Buzea mare armas si mama celor trei frati Buzesti

Mare armas 1568

Mare stolnic 1568 - 1569

Mare logofat 1570 - 1574

Ivasco din Golesti

Elina/Ilina, fiica lui Udriste din Margineni vistier si a Ancai fiica lui Radu de la Afumati

Tudoran

Vlad

Mare spatar 1508 - 1509

Mare vistier 1510 - 1514

Mare logofat 1514 - 1522

Harvat din Grozesti

Maria, fiica lui Ianas clucer

Alexandru, Motea

Neacsa - casatorita cu Dobrovoe, parcalab

Peia, mare portar

Mara - casatorita cu Toma banul

Mare postelnic 1561 - 1564

Mare logofat 1564 - 1568,

in slujba familiei Bathory

Ivan Norocea (din Razvad)

Stana, fiica lui Mircea Ciobanul voievod

Velica - casatorita cu Vlad, fiul lui Milos si apoi cu Fabio Cenga

Adam, Petru

Zamfira - casatorita cu Petre Racz si cu

- Ion Balintit

Mare logofat 1580 - 1582

Logofat 1589, fost mare logofat 1590

Ivan din Ruda (Rudeanu)

Maria, fiica lui Neagoe mare vornic din Peris

7 fii: Tudor, Teodosie, Chirca comis - casatorit cu Maria, apoi cu Neacsa din Badeni

oprea stolnic, Staico, Parvu logofat, Istvan logofat

2 fete: Caplea - casatorita cu Preda clucer din Tantareni

Stana - casatorita cu Badea paharnic din Gradiste

Mare comis 1569 - 1574

Mare vistier 1574 - 1578

Mitrea din Hotarani

Neaga din Cislau, fiica lui Vlaicu vistier ajunsa roaba la turci, rascumarata de Dumitrachi Chirita

Fara copii.

Mare ban 1560 - 1562

Fost mare ban 1563 - 1567

Neagoe

Anca din Corani, fiica lui Serban mare ban din Izvarani

Maria - casatorita cu Radu postelnic si cu

- Nica armas

Mare clucer 1585

Pribeag in Transilvania

Radu din Baleni

Maria, fiica lui badea Aiaz Izvoranu, mare postelnic

Udrea

Grajdana - casatorita cu Leca, mare spatar

Badea

Zamfira - casatorita cu Hrizea portar

Mare pitar 1641 - 1643

Mare sluger 1643 - 1645

Mare ban 1646 - 1655

Alexandru Ghiorma - grec

Neacsa, fosta sotie a lui Gheorghe mare logofat, fiica lui Iane din Boleasca, mare postelnic

Gherghina

Alexandru

Dumitrasco

Postelnic 1607

Mare armas 1615 - 1617

Mare vornic 1618 - 1620

Baleanu Ivasco (I)

Maria

Sofia

Anca, fosta sotie a lui Marzea din Berilesti

Gheorghe, Patru,

Maria - casatorita cu Vasile spatar care a parasit-o lasandu-i trei fiice, sarace

Postelnic 1660-1669

Aga 1669

Mare comis 1669 - 1670

Mare stolnic

Baleanu Ivasco (II)

Marica, fiica lui Ivasco ceparul mare medelnicer

Grigore/Grigorascu casatorit cu Smaranda, fiica lui Serban Cantacuzino, ca semn al impacarii celor doua partide adverse, dar sotia sa moare de tanara, a doua sotie Marica a fost fiica lui Radu Toma Nasturel, mare ban

Mare ban 1633

Fost mare ban 1634 si ban 1648

Buzescu Radu

Elina, fiica lui Papa Greceanu mare vornic

Matei postelnic

Mare postelnic 1625 - 1627

Mare paharnic 1629

Cantacuzino Constantin

Elina, fiica lui Radu Serban

Draghici, Serban, Constantin, Mihai, Matei, Iordache

Marica - casatorita cu Pana Filipescu mare spatar, si cu

- Radu Cretulescu mare logofat

Stanca - casatorita cu Papa Brancoveanu

Ancuta - casatorita cu Ianachi Catargi postelnic si cu

- Stoian comis

Mare spatar 1611 - 1613

Mare vornic 1614 - 1614

Carstea, grec

Maria Corbeanu, fosta sotie a lui Radu Bidiviul postelnic

Fara copii

Mare vistier 1637 - 1641

Mare logofat 1641 - 1654

Cocorascu Radu (I)

Elena, fiica lui Mihnei

Marula, fiica lui ilie vornic din Cornesti

Radu, Vlad, Iane, Mihai

Marica - casatorita cu Tudor Sufarul din Boteni

Pauna - casatorita cu Vasile paharnic si aga

Paharnic 1616 - 1631

Clucer 1632

Mare stolnic 1639 - 1641

Cornateanu Socol

Marula, fiica naturala a lui Mihai viteazul

Varvara

La 1645 avea zece copii, iar in 1648 avea 16.

Anexa II. Aliante matrimoniale. Dinamica matrimoniilor. Familiile boieresti. Prezentare selectiva. Moldova.

Perioada

Nume

Genealogie

Portar de Suceava 1486, 1498 - 1523

Luca Arbure

Sotie/Sotii

Urmasi

Iuliana, fiica lui Petre comisul

Toader, Nichita executati pentru hiclenie odata cu tatal lor - 1523

Gliga, fugit in Lituania, 1545

Ana - casatorita cu Palaxa, mare comis

Stanca

Sofica - casatorita cu Gavril Trotusan, mare vistier

Odochia , Marica, Teodosia Cheldoaie, Nastasia

Vistier 1479, 1486, 1491, vornic 1491 - 1503

Boldur Sima

Musa, probabil fiica lui Dajbog parcalab

Andrusco

Magdalina

Marica

Comis 1486 - 1492

Parcalab 1492 - 1508

Sandru, fiul lui Neagota

Ana, fiica lui Lazar membru al sfatului si nepoata lui Oana vornic

Ciolpan

Portar 1479 - 1481

Sendrea

Maria, sora lui Stefan cel Mare, care-l face portar

Dragna - casatorita cu Clanau spatar

Magdalina

Logofat

Tautu Ion

Magdalena ?, fiica lui Stetco Damacus, pisar, gramatic

Petru, Teofor, Vasilica, Magda, Maria, Nastasia - casatorita cu Toader logofat, o fiica - casatorita cu Dragota Sacuianu mare paharnic

Mare paharnic 1576 - 1578, hatman 1579 - 1581

Balica Melentie

Scheauca, fiica lui Ion Movila, mare logofat, cumnat cu Ieremia si Simion Movila

Ana.

Elena - Elisafta - casatorita cu Dumitru Barnovschi, mare postelnic, tatal lui Miron Barnovschi

Parcalab 1585, aga? 1591

Caraiman Ion

Nastasia, fiica lui Ion Prajescu si fosta sotie a lui Carstea Buhus si mama lui Dumitru Buhus

Safta - casatorita cu Soldan Dumitrasco, mare vornic

Alexandra - casatorita cu un anume Nicolae

Parcalab 1588, 1589 - 1591

Mare vornic al tarii de sus 1594 - 1595

Cirstea (Ghionea, Ghenovici)

Anghelina, sora lui Grigorcea Craciun mare vornic

Schiva - casatorita cu Dabija, mare paharnic

Anghelina - casatorita cu Bujoreanu staroste

Maria - casatorita cu Cerchez logofat (sau Cerchat)

Calina - casatorita cu Apostol Costachi

Mare vistier 1545 - 1546

Dan (Daniil)

Teodosia, fiica lui Glavan mare vistier si a Marinei care era fiica lui Cozma Sarpe, mare postelnic

Dragna - casatorita cu Toader Dracsin,

Nastasia - casatorita cu Dragan Ciolpan, parcalab

Mare visiter 1516 - 1523

Eremia, fiul lui Gales comis

Anusca, fiica lui Dragos, nepoata de fiu a lui Duma parcalab

Marica - casatorita cu Turcu, sluger



Ilea, Ana - casatorita cu Toma logofat

Mare vistier 1546, mare logofat 1551, mare logofat 1553 - 1563

Movila Ion

Maria, fiica lui Petru Rares

Gheorghe, Ieremia, Simion,

Scheauca - casatorita cu Balica, hatman

Greaca - casatorita cu Ion Prajescu

Mariana - casatorita cu nobilul Isaia Herburt

Parcalab 1597 - 1598

Paleologu Dumitrache Chirita, grec, fiul lui Paleologu

Maria, fiica lui Gheorghe Lozonschi, parcalab, sora sotiei lui Ieremia Movila

Dupa moartea sotului a pribegit in Polonia de unde s-a intors dupa opt ani

Mare logofat 1580 - 1591, 1595 - 1610

Stroici Luca

Pascalina, fiica lui Gheorghe mare logofat

Vasile, Ionasco,

Maria - casatorita cu Mihalcea Taban, vornic de poarta

Vornic de poarta 1588 - 1589

Mare logofat 1592 - 1593

Ureche Nestor

Mitrofana, fiica lui Ion si a Mariei

Grigore, Vasile - casatorita cu Magda, fiica lui Andrei hatman,

Maria - casatorita cu Batiste Veveli

Nastasia - casatorita cu Isac Balica hatman

Parcalab 1589 - 1591

Spatar 1591

Zotu Tigara, grec

Maria, fiica lui Petru Schiopul

Pauna, Zamfira, Ruxandra, Isabela

Mare usar 1625

Mare pitar 1631, 1633, 1634

Apostol

Ileana, fiica lui Nicoara armas

Patrasco, Safta - casatorita cu Coste Motoc, mare spatar

Miron,

Catrina - casatorita cu Apostol Miclescu, mare spatar

Serdar 1685 - 1689

Parcalab 1690

Balinschi Vasile

Maria, fiica lui Gheorghe Hijdeu mare armas

Dumitrasco,

Anita - casatorita cu Flondor

Nicolae Volcinschi

Grozava - casatorita cu Constantin Cucoran

Nastasia - casatorita cu Pavel Rugina

Parcalab 1654 - 1659

Vornic 1666

Logofat II 1670

Bals Ionasco

Fiica lui Ghelafie Dubau

Fiica lui Sirbu comis

Fiica lui Saulea ?

Vasile - casatorit cu Maria, fiica lui Stefan Hijdau

Anita - casatorita cu Nicola Basota, mare visiter

Ruxandra - casatorita cu Lupu Costachi, mare vornic

Diac 1604 - 1607

Logofat II (si logofat) 1625 - 1630

Basota Patrasco

Grozava

Maria

Ileana

Toader, Zosin

O fiica - casatorita cu Vasile Soldan, vistier

O fiica - casatorita cu Gheorghe Septilici

Clucer 1601 - 1603

Mare paharnic 1608, 1609 - 1611

Bacioc Coste

Candachia, fiica lui Patrasco Soldan mare logofat

Fiica lui Oras hatman

Tudosca - casatorita cu Vasile Lupu

O fiica - casatorita cu Motoc, vornic

Ionasco

Aga 1685 - 1688

Mare spatar 1688 - 1689

Hatman 1689 - 1693

Bogdan Lupu

Ruxandra, fiica lui Constantin Cantemir voievod

Lupa,

Ion - casatorit cu Balasa, fiica lui Dumitrasco Racovita hatman

Lupu

Maria - casatorita cu Ion Neculce, hatman

Ecaterina - casatorita cu Ilie Catargi mare logofat

Anita - casatorita cu C. Ruset, hatman

Parcalab 1648 - 1649

Mare vornic 1654, 1655 - 1658

Boul Stefan, cumnat cu Gheorghe Stefan voievod care tinea de sotie pe o sora a sa si care l-a facut mare dregator

Ruxandra

Dumitrasco

Iftimia - casatorita cu Ionasco Talmaci mare paharnic

Mare vistier 1633 - 1634

Parcalab 1635 - 1637, mare spatar 1645

Buhus Dumitru

Ileana, fiica lui Ilea Bacioc

Dafina, fiica lui Ionasco Jora, care a devenit apoi sotia lui Eustratie Dabija voevod

Nicolae, Alexandru, Miron Bacioc, Lupasco, Ursu

Anastasia - casatorita cu Gheorghe Duca voievod,

Andrei, Tudosca,

Irina - casatorita cu Vasile Ceurul Stefan mare vornic

Alexandra - casatorita cu Grumazea Lozonschi mare armas si cu

- Necula, vistier

Postelnic 1623 - 1625

Mare stolnic

Toma Cantacuzino, ruda prin fratele sau cu Vasile Lupu, care l-a facut mare dregator, era sa fie ucis de Bogdan Hmelnitchi pentru ca se opusese casatoriei acestuia cu Ruxandra

Eftimia, fiica lui Miron Ciolpan, clucer (au convietuit 20 de ani)

Ana, fiica lui Voruntar Prajescu, mare comis

Cu prima sotie a avut cinci copii, dar nu a supravietuit niciunul

Stefan,

Catrina - casatorita cu Velicico Costin, mare vornic

Nastasia, prima sotie a lui Ion Racovita, mare vornic

Postelnic II (si postelnic) 1661 - 1666

Catargi Apostol, cumnat cu Stefan Petriceicu care-l face dregator

Catrina, fiica lui Nicolae Moreanu, hatman

Ilie, Stefan, Patrascu

Ileana - casatorita cu Iordache (II) Cantacuzino mare stolnic

O fiica - casatorita cu Sandu Sturza, postelnic

Mare spatar 1668, 1669 - 1671,

Hatman 1677 - 1678

Costachi Gavril

Cu fiica lui Caracas

Cu Tudosica, fiica lui Costin hatman

Cu Vasilica, fiica lui Gavril Palade, mare sluger

Vasile, Lupu, Solomon, Constantin - casatorit cu Maria, fiica lui Manolache Ruset, mare vornic, Toader, Gavril,

Ilinca - casatorita cu Constantin Lambrino, mare paharnic

Tudosica - casatorita cu Constantin Razu, logofat

Mare stolnic 1657 - 1658,

Mare postelnic 1658 - 1659

Hiotul - Sacazliul Stamatie, grec

Tudosca, fiica lui Gheorghita Boul si ruda cu Gheorghe Stefan care il face mare dregator

Alexandru, Ilias

Safta - casatorita cu enache, mare clucer

Maria - casatorita cu Dumitrasco (II) Stefan - Ceaurul

Parcalab 1627 - 1629

Jora Gheorghe

Maria, fiica lui I. Talpa

Ileana, fiica lui Grigore Bals

Anghelina, fiica lui Ieremia Baiseanu, uricar, ruda cu Miron Barnovschi care il face dregator

Grigore - casatorit cu Ruxandra

Toader - casatorit cu Vasilica, fiica lui Vasile Vartic, care3 era cumnatul lui Miron Barnovschi

Tudosca - casatorita cu Sculi aga

Maricuta - casatorita cu Grigore Ciocirlie

Grapina, Safta, Marica

Mare vistier

Mare vornic

Ruset Iordache (Gheorghe)

Maria, fiica doamnei Dafina Dabija

Zamfira,

Safta, fiica lui Nicolae Racovita, mare logofat

Safta (din prima casatorie) - casatorita cu Ilie Catargi, mare logofat,

Nicolae - casatorit cu Ancuta, fiica lui Constantin Brancoveanu

Constantin - casatorit cu Anita, fiica lui Lupu Bogdan, hatman

Ionita - casatorit cu fiica lui Matei Filipescu

Andrei - casatorit cu Maria, fiica lui Sandu Sturza,

Stefan - casatorit cu Catrina Sturza

Catrina/Catinca - casatorita cu Constantin Costachi comis

Nastasia - casatorita cu Nicolae Costin, jitnicer

Victoria - casatorita cu Pirvu Cantacuzino

Ruxandra - casatorita cu Barbu Vacarescu

Acsita - moare de tanara

Hatman 1654 - 1658

Mare vornic

Stefan (Ceaurul) Vasile

Irina, fiica lui Dumitru Buhus, mare vistier si sora cu doamna Anastasia, sotia lui Gheorghe Duca, care il repune in dregatorie

Ileana - casatorita cu Savin Zmucila banul

Dumitrasco

O fiica - casatorita cu Vasile Cantacuzino, mare vornic

Mare spatar 1634 - 1643

Ureche Grigore

Lupa, fiica lui Voluntar Prajescu mare comis

Vasile - casatorit cu Anita, fiica lui Dumitrasco Dragutescu

Stefan

Alexandra - casatorita cu Antiohie Costachi aga

Chiriac Sturza

Antimia - casatorita cu Alexandru paharnic

Anexa III. Aliante matrimoniale. Dinamica matrimoniilor. Familiile nobiliare romanesti din Transilvania. Prezentare selectiva.

Perioada

Nume

Genealogie

Georgiu Gaman

Sotie/Sotii

Urmasi

Kata

Franc, Andrea, Nicolau, Barbara,

Ana - casatorita cu Fiath

Kata - casatorita cu Olasz

Marghita - casatorita cu Gyurma

Agentul diplomatic a lui St. Bathory la Poarta

Petru Racz

Zamfira, fiica lui Ioan logofatul din Pitesti

Sandru Balk

Iustina

Ioan

Szekely de A Comana

Eva Paur

Ivanca din Giulesti

Ana Rednic

Gheorghe Rednic

Mihai Urdea de Leordina

Stana

Mai multe fiice

Ioan More de Zeicani

Caterina de Carnesti

Toma de Leordina

Marusca

Nicolae de Himfi

Margareta, fiica lui Gheorghe de Wycza

Gheorghe Gaman de Bizere

Doroteea, fiica lui Filip de Zorlentul Mare

Provizor al mosiilor hategane ale Candrestilor

Ioan More de Paclisa

Caterina de Carnesti, casatoriti in ritu sancte Romane ecclesie

Fost mare ban de Severin

Mihai de Matnic

Angelica

Doroteea

Nicolae

Petru

Matei Danchu de Varsand

Margareta

Stefan Danfi de Dubosz

Cristina

Mai multi fii

Bartolomeu Dragfi

Doroteea, fiica banului Emeric de Severin

Ioan de Ciula

Visa de Densus

Nicolae Dragfi, fiul lui Gheorghe, fiul lui Dragu si al Ecaterinei Bathori

Eufemia Jakch de Coseiu, dintr-o familie de potentati din Solnocul Mijlociu

- casatorie mixta -

Vladul de Ciula

Prima casatorie cu o fata din mediul hategan.

A doua casatorie ?

Matia, Ladislau Ficior, Gheorghe, Oancea, Nicoale, o fiica, Filip, Ioan, Mihai

Ladislau Ficior, fiul lui Vladul de Ciula

Ana, fiica lui Bernald de Beclean (Bethlen)

Gheorghe More

Caterina, fiica lui Petru de Docz

Ioan Oancea, fiul lui Vladul de Ciula

Elena de Haranglab, dintr-o familie fruntasa din comitatul Tarnava

Sebastian, Emeric, Petru, Gheorghe

Curtean si magnat

Ioan Ungur, fiul lui Petru de Nadastia

Margareta, fiica lui Paul Banfi de Lindva

Ioan, Nicolae

Ioan Candea 1394

Ana -1431- - casatorita cu Ioan de Farcadin

Dumitru de Streisingeorgiu

Ladislau I Candea 1430 +1479

Nicolae II -1430 +1449

Ioan Candres -1430 +1478 - casatorit cu Elisabeta de Cehalut

Cerna - casatorita cu Vacasin de Carasova

Mihail III Kendeffy, fiul lui Ladislau I Candea

Anastasia?

Ladislau III - casatorit cu Margareta Palhotzi

Nicolae III - casatorit cu Milita Bradach

Ioan, Mihail IV +ante 1511, Eufrosina

Ladislau III, fiul lui Mihail III Kendeffy

Margareta Palhotzi

Francisc,

Ana - casatorita cu Dominic Vaidaffy

Gabriel - casatorit cu Balassa

Comite de Maramures, curtean al regelui Matia

Ioan Candres de Rau de Mori (-1430 ), familiar al lui Iancu de Hundeoara

Elena de Cehalut, din partile satmarene

Ladislau II

Andrei I

Petru I - casatorit cu Iuliana Zenchey?

Ioan - casatorit cu Lucia Magy

Mihail IV -1478-

Margareta

Cneaz jurat la 1411

Alexandru Sandrin Musina, fiul lui Ioan , fiul lui Stoian

Ecaterina de Garliste

Alexandru, Gheorghe, Andrei

Ladislau Arca

Ana Ungur de Nadastia, sora lui Ioan Ungur

Stefan, preot

Ioan Arca, familiar al episcopului Ladislau Gereb

Petru Dej

Barbara?, fiica lui Nicolae Farcas de Herina

Ioan, Emeric, un fiu

Trei fiice

Ioan Dej, fratele lui Petru Dej

Caterina de Alunisu

Anghelita de Juncu

Ioan Dej, fiul lui Petru Dej

Clara Erdelyi de Sintereag

Se distinge in serviciul banului de Severin, iancu de Hunedoara

Mihai de Cerna

Doroteea

Nicolae

Mihai

Ban de Severin

Gheorghe, fiul lui Iacob Garlisteanu

Eufrosina, fiica fostului sau coleg Paul Vistier de Macicasu

Baron?

Nicolae Dragfi de Beltiug, fiul lui Gheorghe

Afra, Eufemia - surori, fiicele lui Ladislau Jakch de Coseiu

Ioan, fiul lui Gheorghe Csuali

Barbara Barcsai

Gheorghe(1605-1660) - casatorit cu Ana Buda



Gheorghe - 1695 - fiul lui Gheorghe si al Anei Buda

Judita Kopaz

Pavel - casatorit cu Maria Nalaczi,

Ioan, Andrei, Francisc

Gaspar Csulai, fiul lui Gheorghe, fratele lui Ioan Csulai

Caterina Musina de Rachitova

Ioan

Familia nobiliara din Carnesti, Paclisa, Breazova

Petru

Caterina More de Paclisa

Ioan, Stefan Brazovai, Visa

Idem

Baltazar, fiul lui Stefan Brazovai

Barbara Szalanczi

Susana Mara

Ioan - casatorit cu Iuliana More

Clara - casatorita cu Paul Boldogfalvi

Blasiu Nalatzi

Elena - casatorita cu Alexandru Csolnokosi

Andrei

Familia Buda din Galati, Hateg

Ioan (1549 - 1629)

Adviga Naltzi

Elisabeta - casatorita cu Ioan Kricsovai

Mihail Pop

Petru - casatorit cu Caterina Maczesdi

Ana Barcsai

Ana - casatorita cu Cindea Ciula

Apolinia - casatorita cu Dumitru Bollya

Petru, fiul lui Ioan Buda - 1620 + ante 1655

Caterina de Maczesdi

Ana Barcsai

Ioan (III)- casatorit cu Maria Borbatvizi

Judita Kendeffy

Ladislau -1675 + 1695 - casatorit cu caterina Szilvasi

Cristina Farkas

Gabriel - 1669 - casatorit cu Ilona fejervizi

Alexandru - casatorit cu Sara Baczalari

Petru II - casatorit cu Apolina Maczesdi

Maria - casatorita cu Ladislau Mara

Ana - casatorita cu Gaspar Csulai

Familia nobiliara din Nalati, Hateg

Nicolae, fiul lui Stefan I cel Batran, fiul lui Ioan de vad si Nalati

Ana Lezai (in 1629 avea 80 de ani) n. 1549 - 1550

Petru (1576-1612) - casatorit cu Sofia Mara de Salasu

Ioan II (1579 -1599)

Adviga - casatorita cu Ioan Buda de Galati

Idem

Petru, fiul lui Nicolae

Sofia Mara de Salasu

Andrei (1637 + 1712) - casatorit cu Eva Lukacs de Densus

Stefan III (-1630 + 1694) - casatorit cu Barbara Tornya

Ana Barcsai?

Adviga - casatorita cu Farkas Baczallari

Ioan Saracin -1482-, fiul lui (Dionisie) Saracin

Marghita

Ioan Saracin 1511 +1535 - casatorit cu Dorca

Mihail Saracin - casatorit cu Anca-Ana de Streisingeorgiu

Nicolae, Candres

Mihail Saracin

Anca-Ana de Streisingeorgiu

Iancul (Ioan Saracin)

Veronica - casatorita cu Draghici Margineanul

Ioan Saracin

Dorca

Farcas

Ana - casatorita cu Ladislau de Rusor

Gheorghe Musina

Adviga, Drusiana

Doroteea - casatorita cu Ioan Pagan de Bretea

Iobag

Nistor, iobagul lui Candres de Salasu

Dobra din Matesti

Nenobil

Valentin, ne-nobil

Elisabeta, fiica nobilului Benedict de Alecus

Iobag

Stefan din Baiesti, iobagul regelui

Neaga, fiica lui Balosin de Rau Alb

De vita boiereasca? Dar strain si fara proprietati

Arca advena et impossessionatus, probabil de vita boiereasca?

Neacsa din familia Musina de Densus

Bibliografie Selectiva

Izvoare

Andor Komaromy, Magyoroszagi boszorkanyperek okeleveltara, (Colectia de documente a proceselor de vrajitorie din Ungaria), Magyar tud. Akademia Kiado, Budapesta, 1910.

Arhiva Nationala Tg-Mures, Fond familia Nalaczi, nr. 2.

Bogdan I., Documente moldovenesti din secolele XV si XVI in arhivul Brasovului, Bucuresti, 1905.

Cantemir D., Descriptio Moldaviae, Buc., Ed. Academiei RSR, 1973.

Cantemir D., Viata lui Constantin Cantemir, Buc., Ed. Minerva, 1973.

Cantemir D., Istoria ieroglifica, vol. II, Buc., Ed. Minerva, 1983.

Cartea Romaneasca de Invatatura, Ed. RPR., Bucuresti, 1961.

Catalogul documentelor moldovenesti din Arhiva istorica Centrala a Statului, vol. III, 1653-1675, Buc., 1968.

Calatori straini despre Tarile Romane, Vol. I, II, III, IV, V, Bucuresti, 1968, 1970, 1971, 1972, 1973.

Constitutiile Aprobate ale Transilvaniei (1653), Ed. Liviu Marcu, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1997.

Corfus Ilie, Documente privitoare la istoria Romaniei culese din arhivele polone. Sec. al XVI-lea., Bucuresti, Ed. Acad. RSR, 1979.

Corfus Ilie, Documente privitoare la istoria Romaniei culese din arhivele polone. Sec. al XVII-lea, Bucuresti, Ed. Acad. RSR, 1983

Costin Miron, Letopisetul Tarii Moldovei, Iasi, Ed. Junimea, 1984.

Cronici brancovenesti, Bucuresti,Ed. Minerva, 1988.

Cronici si povestiri romanesti versificate, Studiu si Ed. Critica de D. Simionescu, Bucuresti, Ed. Acad. RSR, 1967.

Cronici turcesti privind Tarile Romane, Bucuresti, Ed. Academiei RSR, 1966.

Cronicile slavo-romane din sec. XV-XVI, Ed. de I. Bogdan, Ed. Revizuita de P.P. Panaitescu, Buc., Ed. Acad. RPR, 1959.

Diplome maramuresene din secolele XIV si XV, vol. I, (ed. a II-a), Ed. de Ioan Mihalyi de Apsa, Cluj-Napoca, Ed. Societatii Culturale Pro Maramures "Dragos Voda", 2000.

Documente romanesti, Bucuresti, 1907.

Documentele lui Stefan cel Mare, vol I, II, Bucuresti, 1913.

Documentele Tarii Romanesti, Bucuresti, 1938.

Documente si insemnari romanesti din secolul XVI, Buc., 1979.

Documente privind istoria Romaniei, seria A. Moldova, seria B. Tara Romaneasca, seria C. Transilvania.

Documente privitoare la relatiile Tarii Romanesti cu Brasovul si cu Tara Ungureasca in secolele XV-XVI, vol. I (1413-1508), Buc., Ed. Ion Bogdan, 1905.

Documente privitoare la istoria romanilor culese din archive si biblioteci polone, vol. I, Coord. I. Bogdan, Buc., 1893.

Documenta Romaniae Historica, Seria A. Moldova, Seria B. Tara Romaneasca, Bucuresti, 1970-1998.

Ferenc Schram, Magyarorszagi Boszorlaanyperek 1527-1760, Akademiai Kiado, 1970.

Ghibanescu Gh., Surete si izvoade, vol. XVII, XVIII, XX, Iasi,Viata Romaneasca, 1927- 1928.

Hurmuzaki Eudoxiu, Documente privitoare la istoria romanilor, vol. XI, XII Academia Romana, 1900, 1902.

Istoria Tarii Romanesti 1290-1690. Letopisetul Cantacuzinesc, Bucuresti, Ed. critica de C. Grecescu, D. Simionescu, 1960.

Ivireanul Antim, Predici, Ed. critica de G. Strempel, Buc., Ed. Acad. RPR, 1962.

Indreptarea Legii, Bucuresti, 1962.

Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Theodosie, Studiu introductiv de D. Zamfirescu, G. Mihaila, Buc., Ed. Minerva, 1970.

Kraus Georg, Cronica Transilvaniei 1606-1665, Traducere si studiu introductiv de G. Duzznchevici si E. Reus-Mirza, Bucuresti, Editura Academiei RPR, 1965.

Ioan Kemény, Memorii. Scrierea vietii sale, Editie si prefata de Stefan J. Fay, Cluj-Napoca, Casa Cartii de Stiinta, 2002.

Malleus Maleficarum, Bucuresti, Ed. Esoteris, 2006.

Memorialul lui Nagy Szabo Ferenc din Tg-Mures (1580-1658), Ed. de St. Gall Mihailescu, Bucuresti, 1993

Neculce I., Letopisetul Tarii Moldovei, Bucuresti, 1971.

Pravila ritorului Lucaci-1581, Bucuresti, 1971.

Radu Popescu Vornicul, Istoriile domnilor Tarii Romanesti, Ed. Critica de Constantin Grecescu, Bucuresti, Ed. Stiintifica, 1959.

Retyi Peter napolja, Bucuresti, Ed. M. Ursutiu, 1983.

Urbariile Tarii Fagarasului, vol. I, 1601-1650, Editor D. Prodan, Bucuresti, Ed. Acad. RSR, 1970.

Ureche G., Letopisetul Tarii Moldovei, Bucuresti, 1982.

Veress Andrei, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei si Tarii-Romanesti, vol. I -X, Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1929-1938

Werboczius,Decretum tripartitum juris consuetudinarii, Editie din 1762 (exemplarul se gaseste la Biblioteca Teleki din Tg-Mures, cota BO-21023)

Lucrari Generale

Alexianu Al., Mode si vesminte din trecut, Bucuresti, Ed. Meridiane, 1971.

Anton Manea Cristina, Structura si restructurarea marii boierimi din Tara Romaneasca de la inceputul secolului al XVI-lea pana la mijlocul secolului al XVII-lea, diss., Buc., 2003

Barbu Violeta, De bono conjugalis. O istorie a familiei din Tara Romaneasca, Bucuresti, Ed. Meridiane, 2003.

Banescu N., Chipuri din istoria Bizantului, Bucuresti, Ed. Albatros, 1990.

Barbulescu M., Deletant D., Hitchins K, Papacostea S. , Teodor P., Istoria Romaniei, Bucuresti, Ed. Enciclopedica, 1998.

Bloch M., Societatea feudala, vol. I, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1996.

Bratescu Gh., Procesul vrajitoarelor, Bucuresti, Ed. Enciclopedica Romana 1970.

Brehier L., Civilizatia bizantina, Bucuresti, Ed. Stiintifica, 1994.

Bock Gisela, Femeia in istoria Europei. Din Evul Mediu pana in zilele noastre, Iasi, Ed. Polirom, 2002.

Cernea E., Molcut E., Istoria statului si dreptului romanesc, Bucuresti, Casa de Editura si Presa "Sansa", 1994.

Ceterchi Ioan, (Coord.), Istoria Dreptului romanesc, vol. I, Bucuresti, Ed. Academiei, 1980.

Coord. Ioan-Aurel Pop, Thomas Nagler, Magyari Andras, Istoria Transilvaniei, vol. II, Cluj-Napoca, Institutul Cultural Roman, Centru de Studii Transilvane, 2005.

Costachel V., Panaitescu P. P., Cazacu A., Viata feudala in Tara Romaneasca si Moldova sec. XIV-XVII, Bucuresti, Ed. stiintifica, 1957.

Ciupala Alin, Despre femei si istoria lor in Romania, Un Bucuresti, 2001

Craciun Ioachim, Cronicarul Szamosközy si insemnarile lui privitoare la romani 1566-1608, Cluj-Napoca, Instit. De Arte Grafice "Ardealul", 1928.

Crestomatie pentru studiul istoriei statului si dreptului RPR, vol. II, Ed. Stefan Pascu si Vl. Hanga, Bucuresti, Ed. Stiintifica, 1958.

Cront Gh., Institutii medievale romanesti, Bucuresti, Ed. Academiei, 1969.

Delumeau J., Pacatul si frica. Culpabilitatea in Occident sec. XIII- XVIIII, Iasi, Ed. Polirom, 1998.

Dictionar al sfintilor. Oxford, Bucuresti, Ed. Univers Enciclopedic, 1999.

Dictionar tematic al Evului Mediu Occidental, Coord. Jaques Le Goff, J. Claude Schmitt, Iasi, Ed. Polirom, 2002.

Directii si teme de cercetare in studiile de gen din Romania, Coord. Ionela Baluta, Ioana Cirstocea, Bucuresti, Colegiul Noua Europa, 2002.

Dragan Ioan, Nobilimea romaneasca din Transilvania intre anii 1440 - 1514, Bucuresti, Ed. Enciclopedica, 2000.

Duby G., Arta si societatea 980-1420, vol. I, II, Bucuresti, Ed. Meridiane, 1987.

Duby G., Evul mediu masculin, Bucuresti, Ed. Meridiane, 1992.

Duby G. (Coord), Amor si sexualitate in Occident, Bucuresti, Ed. Artemis, 1994.

Duby G., Doamnele din veacul al XII-lea, Bucuresti, Ed. Meridiane, 2000.

Firoiu D. V., Istoria statului si dreptului romanesc, Iasi, Ed. Fundatiei "Chemarea",1993.

Florin-Platon Alexandru, Laurentiu Radvan, Editori, De la Cetatea lui Dumnezeu la Edictul de la Nantes, Iasi, Ed. Polirom, 2005.

Fotino G., Pagini din istoria dreptului romanesc, Bucuresti, Ed. Acad. RSR, 1972.

Gane C., Trecute vieti de doamne si domnite, vol. I, II, Chisinau, Ed. Universitas, 1991.

Ghitulescu Constanta, In salvari si cu islic. Biserica, sexualitate, casatorie si divort in Tara Romaneasca a secolului al XVIII-lea, Bucuresti, Editura Humanitas, 2004.

Gimbutas Marija, Civilizatie si cultura. Vestigii preistorice in sud-estul european, Bucuresti, Ed. Meridiane, 1989.

Gionea C., Studii de drept constitutional si istoria dreptului, Bucuresti, 1943.

Giurescu C., Studii de istorie sociala. Vechimea rumaniei. Despre Rumani. Despre boieri, Bucuresti, Ed. Univers, 1943.

Giurescu C. C., Targuri sau orase si cetati moldovene, Bucuresti, Ed. Academiei, 1967.

Giurescu D. C., Tara Romaneasca in sec. XIV-XV, Bucuresti, Ed. stiintifica, 1973.

Hanga V., Istoria dreptului romanesc. Dreptul cutumiar, Iasi, Ed. Fundatiei "Chemarea",1993.

Identitate si alteritate. Studii de imagologie, II, Coord. N. Bocsan, S. Mitu, T. Nicoara, Cluj-Napoca, Presa Un Clujeana, 1998.

Identitate si alteritate. Studii de istorie politica si culturala - Omagiu profesorului Liviu Maior, III, Coord. N. Bocsan, S. Mitu, T. Nicoara, Cluj-Napoca, Presa Un Clujeana, 2002.

Iorga N.,Femeile in viata neamului nostru, Valenii-de-Munte, Ed. Datina Romaneasca, 1912.

Iorga N., Scrisori de boieri. Scrisori de Domni, Valenii-de-Munte, Ed. Datina Romaneasca, 1925.

Idem, Foaia de zestre a unei domnite moldovene din 1587 si exilul venetian al familiei sale, Bucuresti, Cultura Nationala, 1926.

Idem, Istoria Bisericii Romanesti, Bucuresti, 1928.

Idem, Scrisori de femei, Ed. Datina Romaneasca, Valenii-de-Munte, 1932.

Idem, Istoria romanilor, Bucuresti, 1937.

Idem, Sinteza bizantina, Bucuresti, 1972.

Idem, Istoria romanilor prin calatori straini, Bucuresti, 1981.

Idem, Istoria romanilor in chipuri si icoane, Ed. "Ramuri", Craiova, 1928

Istoria Romanilor. De la Universitatea crestina catre Europa Patriilor, vol. IV, Bucuresti, Ed. Enciclopedica, 2001.

Istoria Transilvaniei, vol. I, II, coord. Ioan-Aurel Pop, Th. Nägler, Magyari Andras, Cluj-Napoca, Instit. Cultural Roman, 2003, Centrul de Studii Transilvane, 2005.

Istoria vietii private, Coord. Aričs P., Duby G., vol. I-V, Bucuresti, Ed. Meridiane, 1994-1995.

Lecca Octav-George, Familiile boieresti romane, Bucuresti, Ed. Muzeul Literaturii Romane, sine anno.

Le Goff J., Civilizatia Occidentului Medieval, Bucuresti, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1970.

Idem, Omul medieval, Iasi, Ed. Polirom, 1999.

Leyser Henrietta, Medieval Women. A Social History of Women in England 450-1500, Oxford, 1995.

Lloyd de Mause, The History of Childhood: The Evolution of Parent-child relationship as a Factor in History, Londra, 1974, reed. 1980.

Melkisedek ,Chronica Romanului si a Episcopiei de Romanu, Bucuresti, 1974.

Muchembled R., Magia si vrajitoria in Europa din evul Mediu pana astazi, Bucuresti, Ed. Humanitas, 1997.

Muchembled R., Patimiri ale femeilor in vremea Reginei Margot 1553-1615, Chisinau, Ed. Cartier, 2004.

Nicolescu Corina, Case, conace si palate vechi romanesti, Bucuresti, Ed. Meridiane, 1979.

Oisteanu Andrei, Mythos si Logos. Studii si eseuri de antropologie culturala, Bucuresti, Ed. Nemira, 1998.

Prezente feminine. Studii despre femei in Romania, Ed. Ghizela Cosma, Eniko Magyari-Vincze, O. Pecican, Ed. Fundatiei Desire, 2002.

Political systems and definitions of gender roles, Editata de Ann Katherine Isaacs, Ed. Plus, Universita di Pisa, 2001.

Potra G., Din Bucurestii de ieri, Bucuresti, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1990.

Popa R., La inceputurile evului mediu romanesc. Tara Hategului, Bucuresti, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1988.

Puscariu I., Date istorice privitoare la familele nobile romane, II, Sibiu, Tiparul tipografiei archidiecesane, 1895.

Repertoriul Manuscriselor de cronici interne. Secolele XV-XVIII Privind istoria Romanilor, Bucuresti, Ed. Acad. RPR, 1963.

Russu A. A., Ioan-Aurel Pop, Dragan I., Izvoare privind evul mediu romanesc. Tara Hategului in secolul al XV-lea, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1989.

Russu A. A., Ctitori si biserici din Tara Hategului pana la 1700, Satu-Mare, Ed. Muzeului Satmarean, 1997.

Simon Al., Feleacul (1367-1587), Cluj-Napoca, Presa Un Clujeana, 2004.

Scurtu Vasile, Termenii de inrudire in limba romana, Bucuresti, Ed. Academiei RSR, 1966.

Solcan Sarolta, Femeile din Moldova, Transilvania si Tara Romaneasca in Evul Mediu, Bucuresti, Ed. Universitatii Bucuresti, 2005.

Solcan Sarolta, Populatia domeniului Gilau in secolul al XVII-lea, Bucuresti, Ed. Un Bucuresti, 2006.

Stoicescu N., Dictionar al marilor dregatori din Tara Romaneasca si Moldova sec. XIV-XVII, Bucuresti, Ed. Enciclopedica Romana, 1971.

Idem, Matei Basarab, Bucuresti, Ed. Academiei RSR, 1988.

Stoicescu N., Sachelarie O. Coord., Institutii feudale din Tarile romane. Dictionar, Bucuresti, Ed. Acad. RSR, 1988.

Stefan I. M., V. Firoiu, Sub semnul Minervei. Femei de seama din trecutul romanesc, Bucuresti, Editura Politica, 1972.

Theodorescu R., Civilizatia romanilor intre medieval si modern. Orizontul imaginii (1550-1800), vol. I, II, Bucuresti, Ed. Meridiane, 1987.

Tighiliu I., Societate si mentalitate in Tara Romaneasca si Moldova sec. XV-XVII., Bucuresti, Ed. Paideia, 1997.

Studii si Articole

Barbu Violeta, Systemes successoraux en pays de coutume: la substitution en Valachie (1450-1650), in Studii si Materiale de Istorie Medie, vol. XXI, 2003, p. 33.

Chirila Georgeta, Aspecte privind statutul juridic al femeii casatorite din Tara Romaneasca si Moldova reflectat in Pravilele domnesti din secolul al XVII-lea, in Studia Universitatis Petru Maior. Historia, 3, Tg-Mures, 2003.

Dolan Claire, Les testaments multiple sen Provence: rythmes et temps individuels, in Studii si Materiale de Istorie Medie, vol. XXI, 2003, p. 15.

Eftimiu E., Antimia, fata vornicului Grigore Ureche. Contributie documentara, in Revista Arhivelor, I, 1924 - 1926, nr. 1-3

Fodor Georgeta, Rolul politic al femeilor din societatea medievala romaneasca. Profile istorice: Ruxandra Lapusneanu si Elisabeta Movila, in Studia Universitatis Petru Maior. Historia, 5, Tg-Mures, 2005.

Fodor Georgeta, Imaginea femeilor romane in scrierile calatorilor straini, in Studia Universitatis Petru Maior. Historia, 6, Tg-Mures, 2006.

Fodor Georgeta, Destine comune: femeile in fata justitiei. Repere ale istorie procesuale in Transilvania si Franta (secolele XVI-XVII), comunicare prezentata in cadrul Sesiunii stiintifice internationale. Editia a VI-a "Continuitate si discontinuitate in Relatiile Occident - Rasarit", Tg-Mures, 25-26 Mai 2007, in curs de publicare.

Fodor Georgeta, Femeia in izvoarele istorice ale secolelor XIV-XVII. Testamentele ca sursa documentara pentru istoria femeii, prezentata in cadrul Conferintei internationale IETM, 2, Tg-Mures, 2007, Ed. Universitatii "Petru Maior", Tg-Mures, 2008.

Fotino G., La femme en Valachie pouvait-elle heriter, in Revue historique de S-E Europeen, Bucuresti, 1927, nr. 4-6.

Ghitulescu Constanta, Zestrea intre norma si practica, in Studii si Materiale de Istorie Medie, vol. XVIII, 2000, p. 213.

Ghitulescu Constanta, Jocurile casatoriei in Valahia secolului al XVIII-lea. Studiu de caz: Constantin Brezoianu vs. Marica Filipescu, in Studii si Materiale de Istorie Medie, vol. XXI, 2003, p. 47.

Goanta Al. I., Femeia si drepturile ei de mostenire in Moldova dupa obiceiul pamantului, in Anuarul Institutului de Istorie si Arheologie, A. D. Xenopol, Iasi, XVII, 1980.

Gorovei Stefan S., "Maria Asanina Paleologhina, Doamna Moldovlahiei" (I), in Studii si Materiale de Istorie Medie, vol. XXII, 2004, p. 9.

Gorovei Stefan S., "Maria Asanina Paleologhina, Doamna Moldovlahiei" (II), in Studii si Materiale de Istorie Medie, vol. XXIV, 2006, p. 55.

Hanawalt E. Barbara, Narratives of a Nurturing Culture: Parents and Neighbours in Medieval England, in Essays in Medieval Studies, vol. 12, 1995

Iancu Andreea, Binecuvantarea si blestemul parintilor in discursul testamentar (Bucuresti, sfarsit de secol XVIII- inceput de secol XIX). Studiu de caz, in Studii si Materiale de Istorie Medie, vol. XXI, 2003, p. 67.

Iftimie S. Gh., Curtea Doamnei. Dregatori si slujitori ai doamnelor Moldovei, in Anuarul Institutului de Istorie si Arheologie A. D. Xenopol, Iasi XXXII, 1995.

Iorga N., Portretele domnilor nostri la muntele Athos, in Acad. Ro. Memoriile Sectiunii Istorice, Seria III, Tom IX, Mem. 2, 1928.

Iorga N., Scrisori domnesti din Arhivele de la Stockolm, in Acad. Ro. Memoriile Sectiunii Istorice, Seria III, Tom X, Mem. 9, 1929

Iorga N., Testamentele Domnitei Elina Cantacuziono, in Acad. Romane. Memoriile Sectiunii Istorice, sinne anno.

Iorga N., Un pact de familie si o nunta domneasca in 1587, in Acad. Romane. Memoriile Sectiunii Istorice, Seria III, Tom XII, Mem. 2, 1931

N. Iorga, Scrisori de familie ale vechilor Brancoveni, in Acad. Ro. Memoriile Sectiunii Istorice, Seria III, Tom XVI, Mem. 10, Buc., 1935.

Lazar Gheorghe, Familie si sentiment in Vechiul regim romanesc. Note pe marginea testamentului lui Radu Goran Olanescu, in Studii si Materiale de Istorie Medie, vol. XXI, 2003, p. 57.

Lung Ecaterina, Imaginea familiei intre realitate si utopie in opera lui Antim Ivireaunul, in Revista Istorica, Tom XVII, Nr. 5-6, 2006

Lung Ecaterina, L'État, L'Église et le contrôle du mariage dans les principautés roumaines (XVI-XVII sičcles).

Oosterwijk Sophie, The Medieval Child: An Unknown Phenomenon, in Editor Stephen J. Harris, Byron L. Gvigsby, Misconceptions about the Middle Ages, 1999-2001.

Lászlo Pako, Scurte vieti omenesti. Pruncucideri din Cluj la sfarsitul secolului al XVI-lea, in Anuarul Scolii Doctorale "Istorie. Civilizatie. Cultura", Ed. Presa Un Clujeana, Cluj-Napoca, 2005, p. 204.

Puscariu I., Doua Zamfire domnite romane din secolul al XVI-lea trecute in Transilvania, in Analele Academiei Romane. Memoriile sectiunii istorice, Buc., 1907

Popescu A., Institutia casatoriei si conditia juridica a femeii din Tara Romaneasca si Moldova in sec. al XVII-lea in Studii. Revista de Istorie, 1970, nr. 1.

Radulescu Maria-Venera, Episoade din istoria Moldovei redate pe cahle descoperite la Curtea Domneasca de la Vaslui: nunta lui Stefan cel Mare cu Maria de Mangop, in Studii si Materiale de Istorie Medie, vol. XXIV, 2006, p. 81.

Rezachevici Constantin, Stefan cel Mare, Ivan III, Sofia Tomincina (Paleolog) si Elena Stefanova Volosanca - Legaturi dinastice si politice, in Studii si Materiale de Istorie Medie, vol. XXII, 2004, p. 51.

Rezachevici C., Petre S. Nasturel, Un patrafir de la Manastirea Ivirilor si neamul doamnei lui Radu Mihnea, in Studii si Materiale de Istorie Medie, vol. XXIV, 2006, p. 111.

Russu A. A., Pop Ioan-Aurel, Familia nobiliara romaneasca Arca din Tara Hategului (sfarsitul secolului al XV-lea - inceputul secolului al XVI-lea), in Acta Musei Napocensis, XXI, 1984.

Rüsz - Fogarasi Enikö, Statutul juridic al femeii in familiile burgheze din Clujul secolului al XVI-lea, in Caiete de Antropologie istorica, an II, nr. 1, 2003

Sachelarie O., Privilegiul masculinitatii in Tara Romaneasca pana la jumatatea sec. al XVII-lea, in Studii. Revista de Istorie, 1970, nr. 23.

Solcan Sarolta, Vaduva - Cap de familie in societatea medievala din Tarile Romane, in Om si societate. Studii de istoria populatiei Romaniei. Omagiu profesorului N. Bocsan, Coord. Sorina P. Bolovan, I. Bolovan, C. Padureanu, Ed. Presa Un Clujeana, Cluj-Napoca, 2007.

Strihan P., Regenta in dreptul feudal roman, in Studii. Revista de Istorie, 1979, nr. 32.

Szekely M. M., Femei ctitor in Moldova medievala, in Anuarul Institutului de Istorie si Arheologie A. D. Xenopol, Iasi, X. , XXXIII, 1995.

Eadem, Structuri de familie in societatea medievala moldoveneasca, in Arhiva Genealogica, 1997, nr. 1-2.

Kinga Tüdos, Recomandarea testamentara a parintilor cu privire la scolarizarea orfanilor, in Revista Istorica, Tom XVII, 2006, nr. 5-6



Coord. Philippe Aričs, Georges Duby, Istoria vietii private. De la Renastere la Epoca Luminilor, vol. V, Ed. Meridiane, Buc., 1995, p. 21.

Ibidem, p. 22.

Facem referire la una dintre conditiile de forma ale casatoriei si anume: Publicitatea ei.

Coord. Philippe Aričs, Georges Duby, Op. Cit., p. 24.

Ibidem.

Ibidem, 263.

Ibidem, p. 264.

Cristina Anton Manea, Structura si restructurarea marii boierimi din Tara Romaneasca de la inceputul secolului al XVI-lea pana la mijlocul secolului al XVII-lea, diss., Buc., 2003, p. 150

Razvan Theodorescu, Civilizatia romanilor intre medieval si modern. Orizontul imaginii (1550-1800), vol. I, Ed. Meridiane, Buc., 1987, p. 149.

In secolul al XVI-lea prin casa documentele se refera la o singura incapere si prin case la un edificiu cu mai multe incaperi, ca si documentele maghiare din Transilvania unde hŕz desemna atunci o incapere. Vezi in acest sens Cristina Anton Manea, Op. Cit., p. 151.

Corina Nicolescu, Case, conace si palate vechi romanesti, Ed. Meridiane, Buc., 1979, p. 43.

Cristina Anton Manea, Op. Cit., p. 152.

Ibidem, p. 154.

D. Cantemir, Descriptio Moldaviae, Ed. Acad. RSR, Buc., 1973, p. 309.

Cristina Anton Manea, Op. Cit., p. 168.

D. Cantemir, Descrierea Moldovei, Ed. I. Creanga, Buc., 1978, p. 181.

Ibidem.

Ibidem, p. 184.

Octav-George Lecca, Familiile boieresti romane, Ed. de Alexandru Condeescu, Ed. Libra. Muzeul Literaturii Romane, Buc., sine anno, p. 27.

Cristina Anton Manea, Op. Cit., p. 47.

Ibidem, p. 170.

A Veress, Op. Cit., vol. I, p. 289 si Cristina Anton Manea, Op. Cit, p. 170.

Cristina Anton Manea, Op. Cit., , p. 49.

Ioan Dragan, Nobilimea romaneasca din Transilvania intre anii 1440 - 1514, Ed. Enciclopedica, Buc., 2000, p.67.

Ibidem, p. 68.

Ibidem, p. 116.

Arhiva Nationala Tg-Mures, Fond familia Nalaczi, nr. 2, si la I Dragan, Op. Cit., p. 121.

I. Dragan, Op. Cit., p. 121.

I. Dragan, Op. Cit., p. 121.

Ibidem, p. 122.

Ibidem, p. 170.

Ibidem, p. 207.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate

Sociologie


Sociologie






termeni
contact

adauga