Principalele droguri intalnite in traficul ilicit si efectele lor asupra organismului uman

1.- OPIUL

In opiu s-au identificat peste 40 de alcaloizi, pe langa apa, glucide, rasini si alte substante minerale.[1] Efectele sale actioneaza la nivelul sistemului nervos central (SNC) si intestinului. La SNC activeaza ca analgezic si produce doua stari: de excitare si de somn, somn ce poate fi urmat de moarte. Dupa faza de excitare apar varsaturi, circulatia slabita, coma, moartea. La intoxicatii apar greturi, varsaturi, tremuraturi, convulsii, insomnii si alergii. Dozele toxice descresc de la morfina, tebaina, papaverina, narcotina, narceina. Intoxicatia cronica apare in trei moduri: prin inhalarea fumului cu pipa, prin ingerare si prin injectare. Starile aparute sunt diverse: de excitare trecatoare, de aparitie, de odihna si vise placute.

2.- MORFINA

Efectele principale sunt: deprimarea durerii, scaderea sensibilitatii termice, a capacitatii de concentrare si a celei de munca fizica si intelectuala, iar celelalte efecte sunt: somnolenta, deprimarea respiratiei, ataca centrul respirator bulbar, mioza oftalmica, cresterea reflectivitatii in maduva si deprimarea centrului vasomotor unibloc, tremuraturi, insomnie, delir si convulsii.

Ea afecteaza si tubul digestiv, produce greturi si varsaturi, dar si eruptii de piele. Actiunea sa este de 15-20 minute dupa consum, cand apar manifestari de excitare, ameteala, senzatie de caldura, faze de betie si congestionare a fetei, iar pupilele sunt miotice si punctiforme si apar simptome ca: cianoza, somn cu abolirea reflexelor, constipatie. Doza mortala este de 0,3-0,4 grame la adulti, iar la copii mici de 30 miligrame. Toleranta apare la doza marita, ceea ce duce la necesitatea refacerii euforiei si depasirii crizei de abstinenta.

3.- HEROINA

Este de cinci ori mai toxica decat morfina. Efectele sale sunt: euforia si greata. Dozele toxice sunt de 5-10 centigrame. In corp este hidrolizata si eliminata sub forma de morfina libera. Conjugate dau capacitate mare de metabolizare, cand se afecteaza ficatul si rinichiul. Intoxicatia cronica este putin suportata, ducand la dezintoxicare prin spitalizare.

Exista patru faze:

excitatia;

necoordonarea;

perioada de halucinatie si extaz;

perioada de somn.

a.- Excitatia. Actiunea asupra sistemului nervos central provoaca o stare de betie, ras nestapanit, convulsii asociate cu starea de buna dispozitie morala si fizica.

b.- Necoordonarea. Drogatul percepe spatiul largit, obiectele indepartate si timpul lungit, simtindu-si membrele grele, capul umflat, memoria scazuta, pupilele dilatate si sensibile la lumina. Reflexele incetinesc, pielea este palida sau rosie cu temperatura scazuta. Alta simptoma: apetit crescut pentru dulciuri, datorita glicemiei scazute.

c.- Perioada de halucinatie si extaz. Apar halucinatiile placute, cu coloratura sexuala si instinctele perverse se exteriorizeaza apoi senzatia de dublare a personalitatii.

d.- Somnul care este putin euforic, urmat de depresie.

4.- MARIJUANA

Alcoolul diminueaza mult efectele psihice ale marijuanei. Dupa ingerarea alcoolului apare senzatia de plutire, de zbor. Cand se fumeaza, efectul dispare repede, dar se pastreaza timp indelungat dupa ingerare mai ales la femei si copii.

Dependenta fizica nu este pronuntata, iar cea psihica apare putin. Luandu-se doze toxice, produce confuzie si anxietate, iar moartea se instaleaza prin paraliza centrilor respiratori.

5.- CAPSULELE DE PEYOTL (Mescal Buttons)

Se taie sub forma de discuri si e inmoaie in gura producand efect halucinogen. Peyotl sau Lephophora Williamsii contine alcaloizi derivati ai hidroxifeniletilaminei si izocheinoleinei:

a.- Mescalina, desi nu este alcaloid, satisface reactiile lor:

-se intalneste ilicit, sub forma de sulfat; actioneaza ca excitant si deprimant in doze de 15-20 centigrame, producand o stare de excitare ca cea a sampaniei;

-drogatul simte o crestere a muschilor si creierului, pupilele sunt dilatate, iar dupa ce inchide ochii, apar viziuni colorate ale sunetelor, halucinatii si pierde perceptia timpului;

-la schizofrenici halucinatiile au caracter sexual;

-actiunea sa este de 12 ore;

-produce dependenta psihica, salivatie si depresiunea centrilor venosi, moartea producandu-se prin colaps cardiovascular si respirator.

b.- Psihocibina luata in doze de 4-8 grame, duce la perceperea deformata a timpului, halucinatii vizuale si de personalizare a individului, iar efectul dispare dupa cateva ore.

6.- COCAINA

Intoxicatiile apar dupa doze crescande. Formele mai usoare ale intoxicatiei apar odata cu excitarea functiilor centrale, dublata de relaxarea centrilor inhibitori si cresterea sexualitatii. Dorinta de miscare sau "furia dansului" este specifica.

La formele grave ale intoxicatiei excitatia grava duce la aspectul de "ochi sticlosi", aparand midriaza, tahicardia, congestia fetei, transpiratii, hipertermie, hipertensiune arteriala si tremuraturile mainilor.

Excitatia centrala poate produce convulsii epileptice, halucinatii colorate si de natura sexuala. Doza letala este de 1-2 grame la ingerare si 2-3 grame la injectare. Moartea apare prin paralizie respiratorie sau colaps respirator, producandu-se un "soc cocainic".

7.- LSD 25 sau dietilamina acidului lisergic

Efectele sale sunt: excitare, depresie, euforie, halucinatii, depersonalizare, toate acestea cu pastrarea intacta a cunostintei. Efectele toxice sunt: dezorientarea, ataxie, muschii maxilarelor intepeniti, palpitatii, dureri ale pieptului, oboseala, tremuraturi, atentie slaba si concentratie slaba, dar si stare de euforie sau de manie cu halucinatii sau distorsiune spatio-temporala.

Actiunea sa apare in doze mici: 0,5-1 miligrame/kilogram corp, la interval de 15-60 minute si atingand maximul de 2-4 ore. Activitatea se continua inca 6-9 ore. Colapsul respirator se instaleaza la scaderea presiunii sanguine.

8.- AMFETAMINELE

Produc euforie si alunga somnul si oboseala fizica si psihica. Actiunea lor simtomimetrica explica hipertensiunea putin intensa, dar de mare durata.

Metamfetamina are efecte centrale mai pronuntate decat amfetamina, dar efecte circulatorii mai mici. Dozele toxice sunt de 20-25 miligrame/kilogram. Drogul are simptomele de neliniste, hiperexcitabilitate, tremuraturi, manie, delir, reactii cardiovasculare, palpitatii, colaps circulator si sincopa. Apar efectele sistemului nervos automat (SNA): anorexie, greturi, vomismente, convulsii si stare comatoasa. Acestea apar si la intoxicatiile cronice, toleranta instalandu-se prin administrarea repetata.

Suprastimularea produce o psihoza toxica care se deosebeste greu de schizofrenie.

9.- BARBITURICILE SI DERIVATELE LOR

Se utilizeaza frecvent in terapeutica ca sedative anticonvulsive anestezice. Intoxicatiile acute apar des si survin prin folosirea lor extinsa in scop medicinal, dar si suicidal.

Pe cale bucala se absorb repede de stomac si intestin, dar in doze mari - tablete - persista in tubul digestiv mult timp. Au concentratie mare in ficat, creier si rinichi si o actiune directa asupra sistemului nervos central: cortex si bulb, dar si a altor zone encefalice. Dupa zona luata pot aparea hipnoza sau coma.

Dozele mortale sunt:

cu actiune prelungita: 10 miligrame/100 mililitri sange;

cu actiune mijlocie: 7 miligrame/100 mililitri sange;

cu actiune scurta: 3 miligrame/100 mililitri sange.

Aceste doze sunt de 10 ori mai mari decat cele terapeutice. Pentru cele cu actiune redusa doza letala este de 1,5 grame, iar pentru celelalte doza este de 1,80-10 grame.

In perioada precomatoasa persoana are tulburari de comportament, avand o comportare bizara cu mersul sinuos, vorbind incoerent si acuzand cefalee si ameteli. Acestea sunt insotite de halucinatii, iar la unele persoane putand aparea convulsii de tip epileptic.

Moartea apare la paralizia respiratorie, edem pulmonar, edem celebral sau colaps vascular.

10.- TRANCHILIZANTE MINORE

Actiunea lor se limiteaza la calmare si echilibrare. In doze toxice produc hipotensiune cu vasodilatatie cutanata, hipotermie, complicatii respiratorii, edem pulmonar si coma.

a.- Meprobamatul provoaca, dupa timp indelungat, modificari morfofunctionale hepatice, renale si sanguine, ducand la toxicomanie.

Abstinenta provoaca insomnii, anxietate, tremuraturi si stare de voma. Doza letala minima este de 6 grame (15 tablete).

c.- Benactizina se foloseste in doze de un miligram ca anticonsulsivant spasmolitic si contra colicilor, dar si pentru efectele sedativo centrale. Efecte apar dupa zece minute de la absorbtia din tractul gastro-intestinal.

La supradozare apar stari de greata, neliniste, uscarea gurii, tulburari vizuale si convulsii. Doza letala este de 500 miligrame, iar moartea se instaleaza datorita colapsului respirator.

d.- Clordiazepoxidul are actiune depresiva, tranchilizanta ca a meprobamatului, fiind un deprimant notoriu central pentru anxietate, agitatie, convulsii, dar si relaxari musculare.

Potenteaza efectele deprimante ale alcoolului. Efectele secundare sunt: oboseala, somnolenta, necoordonarea miscarilor, cresterea apetitului si scaderea libidoului. La intoxicatiile acute simptomele sunt asemanatoare barbituricelor, mai putin cele cardovasculare.

Un caz aparte il reprezinta folosirea drogurilor de catre femeile gravide.[2] Este imposibil sa nu mentionam studiile efectuate despre droguri la gravide, deoarece majoritatea femeilor schimba drogul (initial), inainte sa descopere ca sunt gravide.

Este imposibil de distins factorul drog dintre toate celelalte aspecte legate de stilul de viata al mamei, cand studiem efectele drogului asupra fatului.

Desi multe sugestii au fost facute asupra drogurilor folosite pe durata sarcinii, cei mai multi cercetatori nu tin o evidenta substantiala care sa dovedeasca acest caz.

Evaluarea in acest caz este importanta, deoarece se lucreaza cu femei insarcinate sau care isi planifica o sarcina. Drogurile nu trebuie folosite pe perioada de sarcina pana cand aceasta avanseaza.

BENZODIAZEPIMELE

Clienta trebuie incurajata sa foloseasca acelasi drog in aceeasi doza si la aceeasi ora. Dezintoxicarea este recomanda la doze mari. Activitatea scurta a lor este preferata cand pacienta naste. Dozele mici provoaca anxietate fiind necesar sfatul medicului cand se reduce doza.

COCAINA/CRACKUL

Pentru mama este mai sigura o dezintoxicare brusca si reducerea acestuia pana la zero. Femeile sunt incurajate sa opreasca folosirea drogurilor cat mai curand posibil deoarece cocaina folosita poate produce agitatie.

Proiectul Stockwell are in atentie paciente care pierd sarcini folosind cocaina sau crackul. Acestea luate pe perioada sarcina produc deformatii fetale si traume severe postnatale.

ALCOOLUL

Daca pacienta este dependenta psihic de alcool, are nevoie de dezintoxicare cat mai curand posibil. Daca alcoolul este imposibil de redus la zero, concentratia sa trebuie redusa cu 8 unitati pe saptamana. Este buna reducerea concentratiei alcoolului si transferarea pe benzodiazepime.

SOMNIFERELE

Pacienta trebuie incurajata sa limiteze folosirea lor luand aceeasi cantitate zilnic, de preferat la aceeasi ora. Este mai sigura inlocuirea heroinei folosite cu metadona oral deoarece este libera pentru adulti si doza este usor de controlat.

Dezintoxicarea treptata (gradata) trebuie sa dureze doua trimestre. Cele mai multe dezintoxicate sunt izolate in afara spitalului sau sunt sub observatie medicala stricta.

Doza de metadona trebuie redusa cu 2,5-5 mililitri/saptamana, depinzand mai mult de sanatatea mentala si de situatia sociala a femeii.

BARBITURICE

Stresul pacientei in acest caz este periculos deoarece fiind insarcinata trebuie pusa sub supraveghere stricta medicala.

Efectele drogurilor se manifesta in primul rand prin toxicomanie care este definita de Organizatia Mondiala a Sanatatii in 1952 ca "o stare de intoxicare periodica sau cronica, daunatoare individului si societatii, provocata de consumul repetat al unui drog".

Caracteristicile toxicomaniei sunt: "o dorinta invincibila sau o nevoie de a continua consumul drogului si de al procura prin toate mijloacele, o tendinta de a majora dozele si o dependenta de ordin psihic si uneori fizic, fata de efectele drogului".

Consumul de droguri produce efecte ireversibile asupra sanatatii fizice si psihice a individului. Toxicomanii sunt autori a multor infractiuni, incepand cu furturi simple, pentru procurarea banilor necesari cumpararii dozei zilnice de otrava si terminand cu crime din cele mai ingrozitoare, comise, de regula cand individul se afla in stare de soc.

In Washington in 1992 se semnala ca 66% din infractiunile impotriva vietii se datorau unui razboi al drogurilor, fata de 1991, cand procentul era de 33%.

In New York in 1990 au fost ucise 2000 de persoane, cu 25% mai mult ca in 1989, majoritatea fiind comise sub influenta drogurilor.

Dupa Arnold Westhon "americanii, desi reprezinta 2% din populatia mondiala, consuma 60% din drogurile produse pe intreaga planeta".[4]

Departamentul Justitiei al SUA afirma ca 70% din totalul infractiunilor existente in SUA sunt savarsite de consumatorii de droguri, fata de 20% cat apreciaza sociologia juridica americana.

Statisticile americane releva faptul ca 500.000 de persoane consuma heroina, 24 de milioane fumeaza tigari cu marijuana si 12-17 milioane au consumat cel putin o data cocaina.

In Washington a post publicat rezultatul unei anchete din 1986 cum ca 36,8

milioane de americani consumasera droguri ocazional in 1985, jar din ei 11,9 preferasera cocaina.

In Franta in 1990 s-au inregistrat 6.622 consumatori de stupefiante, cu 11,7% mai mare ca in 1989. Cannabisul era consumat de 20.094 persoane, cu 8,6% mai mult ca in 1989.

Tot in 1990 au decedat 350 de drogati, cu 10% mai mult fata de 1989.

Sunt inregistrati oficial 100.000 de consumatori de droguri. Revista "Paris Match" releva faptul Ca exista 800.000 de drogati din care 6,83% au varsta intre 16-22 de ani, jar 40% intre 21-25 ani. 0 alta ancheta din Franta arata Ca 60% din tinerii consumatori de droguri o fac din curiozitate, 32% din dorinta evadarii, 17% sub presiunea grupurilor sociale, iar 10% pentru a sfida societatea.

Italia a adoptat un fond de urgenta de 280 milioane dolari pentru lupta antidrog. Oficial, Italia ar 5.000.000 de consumatori de droguri. 70% din totalul infractiunilor sunt determinate de drog. Din acestea, 92% din furturile din locuinta si 74% asupra bancilor si firmelor sunt facute de drogati. Mafia controleaza o mare parte din traficul cu stupefiante. Doua exemple elocvente[5] sunt asasinarile judecatorilor Falcone si Paolo Borselini pe 23 mai 1992 respectiv pe 19 iulie 1992.

Sa vorbim putin despre profituri[6]: columbienii au 4000 de milioane de dolari. Yakuza are un profit de 20-30 de mii de milioane de dolari, iar Triadele chinezesti obtin profit si din "Triunghiul de Aur" cu 2600 tone de heroina rafinata pe an. Triadele dirijeaza si traficul mondial de heroina "white" din toate "China town" aflate in toata lumea. Numai mafiile turceasca si bulgareasca recicleaza intr-un an, prin bancile elvetiene, cam 10 miliarde de dolari.

In Germania a crescut criminalitatea in urma patrunderii drogurilor pe piata.

Din 1973 au decedat peste 25.000 do persoane. Intre 1988-1989 au murit 1660 do persoane, din care 1363 barbati si 297 femei. Aici exista peste 70.000 de consumatori do droguri "dure".

In Olanda este permisa detinerea de 30 de grame de hasis[7]. Aici 90% din totalul delictelor il reprezinta criminalitatea legata de droguri, care provoaca pagube materiale de 2 miliarde de gludeni. Astfel, toxicomani ca sa faca rost de bani, fura autoturisme, comit talharii asupra trecatorilor sau devasteaza spatii comerciale. in Amsterdam, un locuitor din trei este atacat si jefuit de toxicomani, unii dinte acestia avand 12-14 ani.

In Spania numarul toxicomanilor a crescut din 1980 si pana astazi de la 4000 de persoane la peste 400.000. Fiecare al treilea spaniol a consumat cel putin o data hasis . Aici se cunosc 500 de copii toxicomani, unii de 10-12 ani.

La Londra, in decurs de numai un an s-au inregistrat 716.600 delicte. Politia a arestat 105.800 do persoane, din care 2500 erau traficanti de stupefiante cu 9% mai mult ca in anii precedenti.

La Dublin existau in 1986 copii drogati cu heroina, deoarece 50% din populatie era formata din tineri sub 25 de ani, iar somajul a atins cota de 17% din forta de munca.

Japonia are statutul de "placa turnata a traficului ilicit do heroina din Asia de Sud-Est spre Europa si SUA"[8]. Astfel, Yakuza colaboreaza strans cu mafiile din celelalte continente: cu cartelurile columbiene, cu gangsterii americani, cu Cosa Nostra siciliana si cu Triadele chinezesti.

In Noua Zeelanda exista peste 18.000 de consumatori de droguri.

Zonele cu traditie in traficul cu "moartea alba" sunt: "Triunghiul de Aur" -Iran, Afganistan, Turcia, Liban, Columbia si Mexic.

In Ungaria exista 30.000-50.000 de toxicomani ce consuma frecvent LSD 25, heroina, cocaina, opiu. Autoritatile maghiare au infiintat un "comitet pentru narcotici cateva centre speciale de tratament, deschiderea unei policlinici de tratare ambulante aparitia unui serviciu telefonic do consultatii medicale.

Polonia, fosta tara de tranzit, s-a transformat intr-o tara ce produce droguri. Din 1990 era unul dintre cei mai mari producatori clandestini do amfetamine din Europa pentru Germania si tarile scandinave. Aici exista 35.000 do toxicomani, dupa Ministerul Sanatatii si Problemelor Sociale, dar dupa alte surse ar exista cam 200.000 ( toxicomani). Ministerul de Interne al Poloniei a aratat ca in ultimii ani 13.000 ( persoane au fost cercetate in legatura cu incalcarea regimului legal al drogurilor. Numarul celor intoxicati a crescut cu 139,5%, 100 dinte ei murind din cauza supradozarii.

In Bulgaria ramane a 6-a parte din drogurile de transport din Orient via Turcia spre Occident. De aceea "baronii drogurilor" vor "privatizarea" intreprinderilor incearca sa puna la punct o retea de desfacere pentru Europa de Est.

In CSI ar exista, dupa unele surse, milioane de toxicomani. Efecte au aparut dupa razboiul din Afganistan si s-au acutizat dupa 1990. In 1991 s-au comis 91.000 crime legate de stupefiante, cu 40% mai mult ca in 1990.

In Romania, datorita deschiderii granitelor dupa 1989 si-au facut aparitia traficantii de droguri, tara noastra fiind pe de o parte o ruta pentru traficul de stupefiante si de stocare si distribuire, iar pe de alta parte devenind piata de desfacere.

In 1991 au fost confiscate 36 kilograme do droguri si 11 persoane au fost cercetate.

In 1992[9] cantitatea confiscata a fost de 30.521 kilograme de stupefiante si 38 de persoane au fost implicate. Cu acest an, cantitatea de droguri confiscate incepe sa creasca.

In 1993 au fost confiscate 11.380.838 kilograme do stupefiante si 48 de persoane au fost implicate.

In 1994 au fost confiscate 1.928.654 kilograme si 44 de persoane au fost implicate.

In 1996 au fost confiscate 5.668.928 kilograme si 122 de persoane au fost cercetate.

In 1997 au fost confiscate 1.389.209 kilograme si 37 de persoane au fost cercetate. Cetatenii romani implicasi au fost in numar de: 18 in 1993, 53 in 1994, 68 in 1996 si 13 in 1997. S-a constatat o cooperare a traficantilor de pe toate continentele: America de Sud, SUA, Europa, Asia, Africa.

Dupa 1989 productia si circuitul stupefiantelor si toxicelor continua sa ramai monopol de stat. Astfel, unitatile care prelucreaza aceste substante sunt controlate sever,    neinregistrandu-se deturnari din circuitul legal. La noi nu s-a semnalat existenta laboratoarelor clandestine si a droguril4 sintetice.

Numai in Bucuresti exista peste 3600 de liceeni care se drogheaza¹ (Gazeta Sud nr. 1162/4 iunie 1999 pag. 5).

De exemplu, TMC actioneaza asupra creierului, a partii denumita "sistem endogen de intalnire" si are efect negativ aspra divizarii si functionarii creierului, plamanilor si functiei sexuale. Fata de alcool, care se elimina in 6 ore, TMC se elimina in 30 de zile.

Marijuana are efecte negative aspra functiilor inimii, plamanilor, a caile respiratorii, a perceptiei care scade, a indemanarilor, memoriei, randamentului functiilor de reproducere, producand aparitia cancerului.

Nu numai indivizii slabi consuma droguri, ci si cei care vor sa evadeze de realitate, cei care au nevoie de adaptare la viata cotidiana sau cei ce le este imposibil reziste la presiunea grupurilor din care fac parte.

Exista mii de cazuri intre cei care au inceput sa consume droguri, si-au distrus viata de familie, si-au pierdut averea si s-au ratat profesional. Consumul de droguri a efecte din cele mai variate. De exemplu, asupra contribuabilului care plateste taxe. Din banii lui sunt platite: asistentele sociale ale toxicomanilor, politiile antidrog, echipamentele folosite in centrele medicale de dezintoxicare etc.

In 1987[10], fostul secretar general al Organizatiei Natiunilor Unite, Javier Per de Cuellar afirma ca: . Trebuie facute eforturi pentru a reduce consumul de narcotice intrucat istoria a demonstrat, din nefericire, ca, atata timp cat cererea persista, se gasesc mijloace de a o satisface, in ciuda tuturor eforturilor noastre de a anihila furnizarea"

Thomas Plate spunea ca "drogul reprezinta pragul delincventei, fiind o anticamera a criminalitatii". Printre efectele nocive ale stupefiantelor asupra organismului se numara si SIDA (sindromul imunodeficitar dobandit) care n-are remediu. Ea este indusa de HIV (virusul imunodeficitar uman), facand ca organismul sa nu mai actioneze la reactia unor microorganisme, prin paralizia mecanismelor de aparare ale corpului.

Definitia SIDA este: o manifestare intarziata a infectiei cu acest virus, ce paralizeaza sau distruge cei mai importanti componenti ai sistemului imunitar.

Transmiterea bolii se face prin:

detinerea in comun a seringilor, a acelor si a altor articole utilizate la drogare;

cei infestati cu HIV transmit la randul lor virusul prin contact sexual;

toxicomanele pot transmite HIV in cursul perioadei prenatale.

Din 100 de persoane cu HIV, 10-15 consumau droguri. In diferite regiuni ale lumii, tinerea in comun si utilizarea seringii si a acului produc infestarea cu SIDA la 50 de persoane din 100. Drogurile luate intravenos mai pot transmite si alte boli ca: hepatita si paludismul. Abuzul de droguri este contagios, iar drogul reprezinta un factor de contaminare. Daca un toxicoman isi face 3-5 adepti lunar, apare justa ratiunea sociala a izolarii lui, a dezintoxicarii, ingrijirii post cura si a insertiei sale sociale.

RECOLTAREA OPIULUI

Principalii alcaloizi aflati in latexul recoltat din macul opiaceu sunt: morfina, narcotina, papaverina, tebaina, codeina si narceina.

Morfina e compusul cel mai activ al opiului si este utilizata frecvent in medicina, pentru calmarea durerilor post-operatorii, dar, mai ales, in fazele ultime ale bolii incurabile

Un alt stupefiant intalnit in traficul ilicit este cocaina, principalul alcaloid al frunzelor arborelui de coca. Cocaina este denumirea produsului traficat, adica a clorhidratului de cocaina. Este o pudra cristalina de culoare alba, denumita in randul traficantilor "zapada" , in traficul ilicit fiind combinata cu o pudra alba, inerta, cum ar fi bicarbonatul de sodiu sau acidul boric. Cand se prezinta sub forma de pulbere poate fi prizata iar cand se prezinta sub forma de solutie poate fi injectata intravenos. Pentru a fi fumat, clorhidratul de cocaina este trecut in baza libera, denumita de traficanti "crack" , un produs sub forma de cristale, de marimea unor pietricele mici. In traficul ilicit se mai intalneste si cocaina baza.

Mescalina este principalul alcaloid al lui Lophophora Williamsi, se obtine din cactusul Peyotl si pe piata drogurilor se prezinta sub forma de sulfat si clorhidrat. Cel mai important si periculos halucinogen este LSD - dietilamida acidului lisergic - drog semisintetic, produsele de acest gen intalnite pe piata drogurilor provenind din laboratoarele clandestine. In traficul ilicit apare ca o pulbere de culoare alb murdar, tablete sau capsule aperculate, de diferite marimi si culori.[13] Cele mai noi droguri intalnite in traficul ilicit sunt de natura sintetica: GHB - Gamma OH, Ketamina - Special K, PCB - derivat pe baza de clor si DOB - Golden Eagie.