Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
știința socială, Structura socială, regulile sociale

Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Sociologie


Index » educatie » » psihologie » Sociologie
» Organizatiile neguvernamentale in Romania


Organizatiile neguvernamentale in Romania



Notiuni introductive

„Termenul de organizatii nonprofit se refera la acele entitati neguvernamentale, constituite din punct de vedere structural - legal intr-o forma caritabila sau nu pentru profit, al caror scop principal este acela de furnizare a unor servicii publice sau de aparare a unei cauze. Ele sunt deci organizatii private desemnate a servi obiective publice sau cvasi – publice.” [1] (  Vlasceanu, Mihaela, 1996)

Organizatiile neguvernamentale desfasoara activitatii in diverse domenii. In anul 1999 s-a realizat o clasificare, cu caracter relativ, in catalogul FAR, astfel ca putem identifica mai multe categorii de organizatii cum ar fi: „ 1. comunicare si mass - media, 2. cultura si arta, 3. dezvoltare economica si sociala, 4. drepturile omului, minoritati, 5. educatie si cercetare, 6. educatie civica, 7. protectia mediului, 8. servicii sociale, 9. sanatate, 10. tineret/ sport/ turism, 11. relatii internationale, 12. finantarile. Pe plan international clasificarea organizatiilor nonprofit (INCPO), este realizata dupa domeniul de activitate ca si reper de clasificare. Acesta contine 76 de domenii de activitate, alcatuind subdiviziuni a 12 sectoare. ( De fapt este vorba de  64 de subdiviziuni precizate si, in cazul in care apare alt sector de activitate din cele 12, de cate o subdiviziune dedicata pentru „ alta” activitate alta decat cele deja mentionate.)”[2] ( Vlasceanu, 1998)

In tara noastra mai exista inca o clasificare a organizatiilor neguvernamentale facuta de Luminita Petrescu, fost consilier prezidential responsabil de relatiile cu ONG-urile, a clasificat organizatiile neguvernamentale in „profesionistii, entuziastii si profitorii”.[3] 

„In categoria ONG-urilor profesioniste, intalnim organizatii finantate din fonduri externe, principalele domenii in care desfasoara activitati sunt cele legate de drepturile omului, promovarea democratiei, si al serviciilor sociale ( orfelinate, asistenta sociala).  Principala caracteristica a acestor organizatii care le deosebeste de restul organizatiilor neguvernamentale este determinata de faptul ca aici lucreaza un numar mare de tineri fara experienta profesionala. Cea de a doua categorie „ entuziastii”, sunt cele cu fonduri insuficiente. Ele corespund cel mai bine modelului Tocqueville de organizatii fondate prin  initiativa unor voluntari si pot fi intalnite mai ales in provincie, unde sprijinul financiar occidental ajunge mai greu. Ultima categorie, „ profitorii”, include organizatiile fondate pentru a profita de avantajele vamale acordate organizatiilor nonprofit. Aceste organizatii creeaza o faima proasta sectorului neguvernamental.” ( Badrus, Nadia, 2001)  

Daca urmarim aceste clasificari putem afirma ca in tara noastra sectorul organizatiilor neguvernamentale s-a extins foarte mult in ultimii ani, desfasurand activitati in aproape toate domeniile cu implicare sociala.

Societatea civila

       In cadrul societatii, de-a lungul istoriei, din punct de vedere politic, se deosebesc doua categorii de actori: statul pe de o parte si, societatea civila pe de alta parte. Datorita acestui model societatea era impartita in doua sectoare: sectorul public si sectorul privat. Aceasta diferentiere clasica este reflectata in sistemul juridic continental prin existenta a doua ramuri de drept: drept privat si drept public. Dar cu trecerea timpului aceasta diferentiere s-a dovedit a fi perimata. In societatile moderne s-a manifestat din ce in ce mai accentuat o noua diferentiere in cadrul societatii civile: un sector orientat spre obtinerea profitului si un altul care nu urmareste acest lucru (sector non-profit, asa numitul cel de-al treilea sector).  

Prin urmare se poate spune ca societatea moderna se structureaza prin trei componente:

·        componenta economica

·        componenta politica ( institutiile fundamentale ale statului)

·        componenta societatii civile, sectorul non – profit, care legitimeaza celelalte doua componente.”[4] (www.fdsc.ro)

„Societatea civila este o notiune care descrie forme asociative de tip apolitic si care nu sunt parti ale unei institutii fundamentale a statului sau ale sectorului de afaceri. Astfel, organizatiile neguvernamentale asociatii sau fundatii, sindicatele, uniunile patronale sunt actori ai societatii civile, care intervin pe langa factorii de decizie, pe langa institutiile statului de drept pentru a le influenta, in sensul apararii drepturilor si intereselor grupurilor de cetateni pe care ii reprezinta.”[5]( www.fndc.ro)

Fundatia Nationala pentru Dezvoltare Comunitara a realizat urmatoarea clasificare a institutiilor societatii civile:

·        „ organizatii neguvernamentale ( ong-uri);

·        organizatii comunitare ( community – based organizations);

·        asociatii profesionale;

·        organizatii politice;

·        cluburi civice;

·        sindicate;

·        organizatii filantropice;

·        cluburi sociale si sportive;

·        institutii culturale;

·        organizatii religioase;

·        miscari ecologiste;

·        media.”

Societatea civila descrie un intreg sistem de structuri, care permit cetatenilor noi roluri si relatii sociale, prin diferite modalitati de participare la viata publica.

Organizatiile societatii civile desfasoara activitati prin care pot sa ajute la dezvoltarea sociala si a intereselor de ordin public. Organizatiile non – guvernamentale alcatuiesc in totalitatea lor societatea civila, acestea colaboreaza cu autoritatile pentru a imbunatatii viata cetatenilor. Aceste organizatii ale societatii civile desfasoara activitati care ajuta statul sa solutioneze unele probleme. Scoala londoneza de economie, Centrul pentru Societatea Civila utilizeaza ca definitie de lucru: „ Societatea se refera la un set de institutii, organizatii si conduite situate intre stat, afaceri si familie. Acesta include organizatiile non – profit, organizatiile filantropice, miscari sociale si politice, alte forme de participare sociala si civila.”

Societatea civila are datoria sa se implice in toate problemele, cum ar fi cele legate de guvernarea unei tari, relatiile internationale, probleme legate de dezvoltarea economica, probleme referitoare la mediu.                      

Inainte de anul 1985 termenul de organizatii neguvernamentale a fost mai rar sau aproape deloc mentionat in literatura de specialitate a lumii, uneori era intalnita denumirea de organizatie umanitara. Cu timpul relatiile transnationale stabilite intre organizatiile neguvernamentale din diversele state ale lumi au jucat un rol important in dezvoltarea sectorului non - profit. Aceste relatii de parteneriat depasesc cadrul national si de multe ori sunt initiate de catre persoane care reprezinta statul national in mod oficial si astfel  pot influenta sau chiar schimba relatiile dintre statele colaboratoare. ONG-le au inceput sa joace treptat un rol important in societate prin intermediul activitatilor si serviciilor pe care le ofera societati.

In literatura de specialitate putem gasi diferite moduri de prezentare a ONG-lor, in unele tari este mai des folosita denumirea de organizatii neguvernamentale, in altele este folosita mai mult denumirea de organizatii voluntare sau non-profit. Astfel in Anglia este mai raspandita denumirea de organizatii voluntare sau caritabile, denumirea de organizatii voluntare este folosit pentru acele organizatii care lucreaza cu oamenii strazii din Londra. In SUA este mult mai raspandita denumirea de organizatie non-profit, aici termenul de organizatie non-profit are o arie de acoperire mult mai mare pentru activitatile sectorului trei, in SUA denumirea de organizatie voluntara a fost folosita de catre USAID si se referea la organizatiile care desfasoara activitati de dezvoltare a societatii in afara granitelor tarii.

Definitii

In 2005 s-a adoptat legea nr. 246, de adoptare a Ordonanta nr. 26/2000 (modificata si completata prin Ordonanta 37/2003) care vorbeste insa de trei tiprui de organizatii nonprofit: asociatii, fundatii si federatii.

Pe baza legii aceste structuri asociative sunt definite in felul urmator:

Asociatia este subiectul de drept constituit de trei sau mai multe persoane care, pe baza unei intelegeri, pun in comun si fara drept de restituire contributia materiala, cunostintele sau aportul lor in munca pentru realizarea unor activitati in interes general, al unor colectivitati sau, dupa caz, in interesul lor personal nepatrimonial.

Fundatia este subiectul de drept infiintat de una sau mai multe persoane care, pe baza unui act juridic intre vii ori pentru cauza de moarte, constituie un patrimoniu afectat, in mod permanent si irevocabil, realizarii unui scop de interes general sau, dupa caz, al unor colectivitati.

Federatiile sunt constituite din mai multe asociatii sau fundatii.

Diferenta intre cele trei forme de organizare tine mai ales de numarul persoane care infiinteaza o asemenea structura, de patrimoniul initial si de este mai ales de structurarea interna a fiecarei tip de organizatie.

Pe langa cele trei forme asociative amintite mai sus exista o serie de alte structuri asociative pe care le numim ONG-uri atipice si acestea sunt: cooperativele - care sunt asociatii cu caracter economic, constituite pe baza consimtamantului liber exprimat al persoanelor care devin membri pentru a desfasura activitati in comun cu mijloace de productie in proprietate comuna sau inchiriate; casele de ajutor reciproc ( CAR)        - asociatii fara scop lucrativ organizate pe liberul consimtamant al membrilor cu scopul intrajutorarii financiare a membrilor; organizatiile patronale; sindicatele – sunt organizatii care protejeaza, apara si promoveaza interesele profesionale, economice, sociale, culturale si sportive ale membrilor lor ( Legea 54/1998 reglementeaza activitatea sindicatelor); Societatea Nationala de Cruce Rosie; cluburile sportive; fundatiile de tineret; Camerele de Comert si Industrie a Romaniei si cele teritoriale.

Lester Salmon si Helmut Anheir afirma ca denumirea organizatiei difera in functie de felul in care a fost inregistrata, in contextul diferit al tarilor in care isi desfasoara activitatea, difera din punct de vedere de modul in care organizatia reuseste sa isi asigure resursele financiare necesare pentru a putea functiona si mai difera in functie de activitatile pe care le desfasoara. Tot cei doi autori au stabilit in lucrarea lor intitulata

„ Social Origins of Civil Society”, sapte criterii care caracterizeaza sectorul non-profit:

  • Institutionalizarea,
  • Separarea de stat,
  • Non-distributia profitului,
  • Autonomia,
  • Voluntariatul,
  • Nemisionarismul religios,
  • Apolitismul.

Functiile sectorului non-profit

Sectorul non-profit are doua functii principale. Prima functie este cea de prevenire si de corectie, care incearca sa previna si sa corecteze eventuale probleme, lipsuri in functionarea sectorului de stat si cel de afaceri. O a doua functie este cea de dezvoltare, prin care ajuta la dezvoltarea societatii civile, a societatii in general prin apararea valorilor civile, prin intarirea colaborarii si prin crearea cadrului activitatilor comune.

Organizatiile neguvernamentale sunt infiintate cu scopul de a furniza servicii publice pentru comunitatile in care isi desfasoara activitatea. Ele nu se situeaza nici in sectorul public dar nici in cel privat astfel pozitia pe care o au le ofera o anumita flexibilitate in cadrul activitatilor pe care le desfasoara, dar totusi se impune ca organizatia sa beneficieze de un management eficient pentru a persista in timp.

Mai specific se poate spune ca ONG-le indeplinesc cateva functii cum ar fi:

·        Intermedierea relatiei dintre cetateni si autoritati

·        Facilitarea integrarii sociale si politice a cetatenilor (organizatiile reprezinta un cadru de participare civica)

·        Furnizarea de bunuri si servicii catre comunitate

·        Reprezentarea intereselor unor grupuri din cadrul societatii”[6] (Seria Biblioteca ONG – Ong –uri neguvernamentale, Ghid practic)

Misiunea unei organizatii este foarte importanta, ea este cea prin care organizatiile neguvernamentale se diferentiaza. Misiunea trebuie sa fie indreptata spre cetatean. Ea este cea care ghideaza boardul organizatiei, personalul organizatiei si voluntarii.  De asemenea fiecare organizatie trebuie sa aiba stabilite un set de obiective astfel incat sa poata respecta misiunea organizatiei. Cei din interiorul organizatiei trebuie sa cunoasca misiunea organizatiei, ce activitati desfasoara aceasta. Activitatile desfasurate in cadrul unei organizatii trebuie sa fie astfel stabilite incat aceasta sa isi poata evalua succesul pastrandu-si misiunea de a lungul timpului.

In domeniul managementului ONG-lor exista cateva notiuni, concepte specifice. In cadrul acestora putem enumera acele concepte care prezinta anumite pozitii din cadrul ONG-lor. Iata cateva exemple: board- consiliu director, echipa/staff, voluntary.

Board-ul unei fundatii sau asociatii reprezinta un grup de indivizi care apartin comunitatii si care la modul ideal ar trebui sa reprezinte interesele beneficiarilor. Ei ar trebui motivati in a servi comunitatea (de aceea se afla in board), nu sunt persoane remunerate pentru activitatea pe care o desfasoara, sunt persoane voluntare.

In cadrul unei organizatii neguvernamentale board-ul trebuie sa:

·        Determine scopul si viziunea pe care o va urma organizatia,

·        Existenta unei analize interne si externe a mediului in care organizatia isi va desfasura activitatea deoarece astfel vor fi identificati posibili factori interesanti de activitatea organizatiei, competitorii si posibili colaboratori,

·        Identificare obstacolelor strategice,

·        Stabilirea scopurilor, obiectivelor, sarcinilor,

·        Determinarea mijloacelor financiare si a capitalului uman necesar pentru a realiza sarcinile,

·        Alocarea resurselor necesare,

·        Implementarea sarcinilor trasate,

·        Revizuirea sau redefinirea obiectivelor si sarcinilor tinand cont de obstacolele strategice care pot sa apara,

·         Identificarea persoanelor care se vor implica in realizarea misiunii organizatiei prin activitatile lor.

Board-ul unei este cel care poate sa delege activitatile manageriale unei persoane din cadrul personalului organizatiei (staff), care este numit director executiv. Board-ul nu poate renunta la responsabilitatile sale legislative si financiare. Staff-ul este echipa administrativa din cadrul unei organizatii se subordoneaza directorului executiv si realizeaza activitatile de teren din cadrul comunitatii. Voluntarii sunt persoane care nu primesc salarii pentru ceea ce fac si care asista stafful unei organizatii.

Director executiv intr-o fundatie sau asociatie este persoana care duce la indeplinire obiectivele strategice trasate de board - managerul de zi cu zi care se ocupa de managementul operational.

Staff echipa administrativa din cadrul unei organizatii se subordoneaza directorului executiv si realizeaza activitatile de teren din cadrul comunitatii.

Voluntarii sunt persoane care nu primesc salarii pentru ceea ce fac si care asista stafful unei organizatii (fac munca executiva sau consiliaza staff-ul/directorul executiv).

 

Cadrul legal al functionarii organizatiilor neguvernamentale in Romania

Prima lege care a reglementat cadrul legal al functionarii organizatiilor neguvernamentale din Romania a fost Legea 21/06.02/1924, cunoscuta si sub denumirea de legea Marzescu, dupa ministrul de justitie din acea epoca.  Aceasta lege era pentru persoanele juridice  (asociatiuni si fundatiuni), si a reprezentat una dintre cel mai moderne reglementari din acea perioada, reusind sa ramana valabila pentru o perioada indelungata de timp, in ciuda schimbarii regimurilor politice. Legea reglementeaza conditiile de functionare si de lichidare ale organizatiilor si fundatiilor. In lege este amintit faptul ca pentru a dobandi personalitate juridica este necesar acordul tribunalului civil, in a carui circumscriptie este infiintata organizatia. (art.3 )

„Pentru a dobandi personalitate juridica acestea trebuie sa indeplineasca mai multe etape, primul pas este inregistrarea la tribunal in registre speciale, pe baza unei cereri de inregistrare. In cerere trebuie specificate, titlul sau denumirea persoanei juridice, obiectul si scopul, sediul sau principal si eventualele sucursale, numele, profesiunea si domiciliul persoanelor insarcinate cu directiunea sau administratia si  data actelor de constituire a statutelor.” ( art. 85).

Prin „reactualizarea acestei legi, vechi de saptezeci de ani, s-a creat cadrul legal minimal necesar infiintarii si functionarii organizatiilor neguvernamentale, fara a acoperi in totalitate, nici pe plan teoretic, nici pe plan practic necesitatile actuale. Pe plan teoretic, dat fiind faptul, ca legea nici nu pomeneste de organizatiile neguvernamentale, lipseste cu totul orice distinctie dintre acestea si organizatiile non-profit, astfel ca, din punct de vedere statistic, ele sunt considerate sinonime.” ( Vlasceanu, Mihaela, 1996) [7] 

Aceasta ordonanta abordeaza intr-un mod mai liberal, modalitatile si procedurile de constituire a organizatiilor si fundatiilor, dar si organizarea si functionarea interna a acestora, precum si raporturile dintre acestea si autoritatile si institutiile publice.

Distinctia fundamentala dintre Legea 21/1924 si Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 consta in libertatea mai larga de care se bucura cei care creeaza astfel de entitati care privesc asocierea, dobandirea personalitatii juridice si modul de structurare interna a raporturilor dintre ei. Totodata aceasta ordonanta urmareste sa consacre rolul de partener al statului si, intr-o oarecare masura, de promotor al organizatiilor cu scop nepatrimonial, atat in ceea ce priveste o concentrare comuna asupra problemelor ce intereseaza in egala masura, sfera publica si cea privata, cat si in sensul sprijinirii acestor organizatii prin acordarea anumitor facilitati de ordin fiscal, economic sau de alta natura.

Pentru a putea infiinta o asociatia sau fundatie trebuie parcursi mai multi pasi:

1.   Trebuie sa se obtina o dovada de la Ministerul Justitiei – Directia de relatii cu publicul si cooperare cu ONG privind disponibilitatea numelui solicitat,

2.   Redactarea statutului si a actului constitutiv,

3.   Trebuie autentificat / atestat statutul si actul constitutiv,

4.   Prezentata dovada existentei unui sediu,

5.   Dovada patrimoniului,

6.   Trebuie obtinut cazierul fiscal pentru membrii fondatori,

7.   Asociatia trebuie inscrisa la Registrul asociatilor si fundatiilor aflat la grefa judecatoriei in a carei raze teritoriale isi are sediul,

8.    Obtinerea Codului Fiscal.

Pentru informatii detaliate puteti consulta Anexa 1.

Sistemele de management al informatiei

Volumul de informatii implicate in luarea deciziilor este mare de aceea este nevoie de o gestiune cat mai eficienta a acestora. Trebuie sistematizate, sa existe liste de adrese, conexiune la Internet pentru corespondenta, utilizarea programelor de calcul, utilizarea bazelor de date. Atat persoanele din consiliul de conducere cat si voluntarii trebuie sa fie implicate in activitatea de atragere a fondurilor. Trebuie sa fie un proces coordonat. Persoana care coordoneaza trebuie sa aiba atributiile foarte clar definite, si sa i se acorde sprijinul necesar. Calitatea si necesitatea serviciilor oferite joaca un rol decisiv asupra activitatii de atragere de fonduri. Daca comunitatea percepe serviciile oferite de organizatie ca fiind necesare, atunci probabil ea va fi dispusa sa contribuie pentru continuarea lor. Totodata este necesara crearea unei imagini pozitive puternice a organizatiei.

Sursele de finantare a organizatiilor neguvernamentale

Activitatile de atragere a fondurilor sunt strict necesare pentru desfasurarea activitatilor unei organizatii. Acestea nu implica numai solicitarea de fonduri ci si o oferta de oportunitati adresate partenerilor.

Elemente importante in atragerea fondurilor:

-         existenta unui plan scris, cu scopuri si obiective,

-         solicitarea unei donatii,

-         diversitatea surselor de finantare,

-         alocarea de timp pentru atragerea fondurilor,

-         alocarea de bani pentru atragerea fondurilor,

-         membrii si conducerea organizatiei trebuie sa se dedice activitatii de atragere de fonduri,

-         abordare profesionala a atragerii de fonduri, pe baza regulilor de marketing.

Concepte de marketing importante  in atragerea de fonduri

Marketingul este un proces care implica schimbul de valori si care vizeaza doua parti implicate, astfel trebuie indeplinite mai multe conditii: sa fie implicate doua parti, fiecare are ceva valoros de oferit pentru cealalta, fiecare poate comunica si oferi, fiecare poate accepta sau respinge oferta. In procesul de atragere de  a fondurilor trebuie identificate principale piete, in functie de domeniul de activitate, de zona, de grupul tinta, de capacitatea financiara de a oferi atat cat este solicitat, de legatura personala cu organizatia. Relatiile externe sunt deosebit de importante in atragerea de fonduri si sunt absolut necesare indiferent de marimea organizatiei. Iar cea mai simpla metoda este informarea celorlalti despre existenta ong-ului (ex. Atragerea voluntarilor la o actiune).

Activitatile legate de relatiile externe trebuie sa faca parte din planul strategic al organizatiei si din activitatile permanente ale organizatiei.

Planul de relatii externe ar trebui sa cuprinda 7 elemente: obiectivele, grupurile tinta, mesajele cheie, sau principalele idei care doresc sa fie communicate, strategiile, tacticile folosite, planul de lucru, bugetul.Toate acestea trebuie sa fie gandite in conformitate cu misiunea si scopurile organizatiei Structura de conducere trebuie sa se implice in elaborarea planului de atragere de fonduri, astfel legitimand orice solicitare de fonduri. Cazul ideal este atunci cand implicarea este directa in atragerea de fonduri, folosind propriile contacte, autoritatea si prestigiul precum si credibilitatea.

Managementul financiar

Ajuta organizatia in atingerea misiunii sale fiind o componenta puternic legata de activitatea de strangere de fonduri. Este important sa ne gandim la aspecte precum respectarea legilor in vigoare, planificarea si controlul resurselor financiare. Un management financiar eficient ajuta la estimarea cu usurinta a costurilor pentru diferitele activitati.

Tipuri de resurse financiare care exista in cadrul unei organizatii

Bugetul de baza face parte din bugetul anual si permite acoperirea costurilor de baza ale organizatiei. In acest capitol bugetar pot fi incluse costuri de comunicatie ( telefon, fax, Internet, corespondenta), costuri de personal, costuri administrative (chirie sediu, cheltuielile legate de utilitati), cheltuieli legate de intretinerea mijloacelor de transport din dotare.

Bugetul de programe este cel caruia trebuie sa i se acorde cea mai mare atentie, el este cel care sustine intreaga activitate a organizatiei.

Bugetul de investitii aici sunt trecute sumele alocate realizari unor achizitii majore de lunga durata ale organizatie.

Bugetul pentru echipament include sumele necesare achizitionarii de echipament necesar organizatiei cum ar calculatore, copiator, imprimanta, etc.

Clasificare surselor de finantare

Aceasta clasificare este necesara pentru strategia de atragere a fondurilor deoarece permite segmentarea pietei. In functie de localizarea geografica se tine cont atat de sursele interne de finantare dar si cele externe. Si in functie de domeniile in care se acorda finantari pentru a vedea daca organizatia noastra se incadreaza in cerintele lor, ce tipuri de activitati finanteaza.

Tipul finantatorilor

  • Fundatii individuale sau familiale,
  • Fundatiile unor corporatii,
  • Fundatiile comunitare,
  • Fundatii mixte care isi obtin fondurile atat din fonduri de la buget cat si de la persoane fizice,
  • Agentiile guvernamentale,
  • Programe internationale,
  • Programe guvernamentale,
  • Asociatii religioase,
  • Institutii,
  • Organizatii neguvernamentale,
  • Firme,
  • Persoane particulare.

Metode de atragere a fondurilor

Metodele sunt variate iar dintre acestea cel mai des folosite in Romania sunt urmatoarele:

  • Cererea de finantare,
  • Solicitarea directa,
  • Sponsorizarile,
  • Activitati comerciale,
  • Cotizatiile membrilor,
  • Campania de 2%.

Cererea de finantare este instrumentul financiar cel mai des folosit in momentul de fata in Romania. Principalii pasi parcursi in elaborarea unei cereri de finantare sunt: 1. identificarea subiectului pentru care se cere finantarea, 2. planificarea activitatilor si a bugetului, 3. identificarea surselor de finantare, 4. redactarea propriu zisa a cereri de finantare. Cererea de finantare este un documentul prin care se cere o suma de bani care urmeaza sa fie folositi pentru solutionarea unei probleme identificate de organizatie, urmareste realizarea unor obiective prestabilite pentru o perioada de timp limitata si care implica anumite costuri. Poate avea mai multe componente, o scrisoare de intentie care sa insoteasca cererea, prezentarea organizatiei, rezumatul proiectului, scopul si obiectivele stabilite, metodele de evaluare, bugetul proiectului, sustenabilitatea proiectului, si anexele necesare.

Solicitarea directa este scrisoarea adresata un posibil finantator, care poate sa fie persoana fizica sau juridica. In cadrul scrisorii trebuie clar explicat motivul pentru care se solicita sprijinul financiar si in ce consta aceasta suma. Trebuie identificat un grup tinta caruia sa ii fie trimise scrisorile, al carui profil sa se potriveasca cu scopul proiectului pe care vrem sa il desfasuram. Acestea pot fi personalizate si trebuie trimise in numar mare deoarece exista posibilitatea ca nu toata lumea sa le citeasca.

Sponsorizarile – atunci cand se cere o donatie de la o firma trebuie sa se tina cont de mai multe elemente, in primul rand trebuie sa explicam de ce solicitam banii si sa mentionam ce va avea firma de castigat daca ne ofera bani. Scrisorile nu trebuie sa fie mai lungi de trei pagini. Pot fi solicitate donatii atat in bani sau in produse.

Activitatile comerciale pot sa se desfasoare in doua modalitati, activitati comerciale desfasurate de ONG-ri, dar pentru a realiza acest lucru trebuie prima data anuntata Administratia Financiara unde isi va desfasura activitatea. In baza legislatiei in vigoare activitatea este disponibila numai asociatiilor nu si fundatiilor. A doua modalitate se refera la desfasurarea de activitati prin intermediul unui agent economic, deoarece conform legii, organizatiile neguvernamentale, fie ele asociatii sau fundatii au dreptul sa infiinteze societati comerciale. Scopul acestor societati comerciale il reprezinta realizarea unui profit care poate fi directionat catre necesitatile organizatiei.

Cotizatiile de membru, reprezinta suma pe care fiecare membru o plateste anual pentru a sprijini organizatia.

Campania de 2%, este cea mai noua forma de finantare pusa la dispozitia organizatiilor romanesti, aceasta prevedere ofera posibilitatea contribuabililor, persoane fizice sa-si directioneze o parte din impozitul pe venit catre o organizatie neguvernamentala infiintata conform ordonantei 26/2000. Astfel pentru sponsorizarea unei organizatii neguvernamentale, contribuabilii depun la administratia financiara de domiciliu, formularul 230, iar persoanele care obtin pe langa salarii si alte venituri, trebuie sa completeze formularul 200.

                                     Voluntariatul si voluntarii                         

„Voluntariatul este activitatea desfasurata din proprie initiativa, de orice persoana fizica, in folosul altora, fara a primi o contraprestatie materiala.”[8]( www.voluntariat.ro)

Voluntariatul este prin definitie o munca benevola, facuta numai de catre cei care cred in aceasta cauza. Este la fel de natural ca si faptul ca-ti ajuti familia, ca iti iubesti familia si prietenii, sau iti ajuti un vecin. Daca oamenii fac acest lucru in comunitate se creeaza o cooperare interpersonala speciala, benefica tuturor. Se dezvolta un sentiment de compasiune, prietenie si incredere intre oameni. Cadrul legal care guverneaza actiunile de voluntariat si statutul voluntarilor a fost creat prin Legea Voluntariatului nr. 19/2001, adoptata  in 19 martie 2001 si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 206/ 24 aprilie 2002, completata si modificata prin Ordonanta nr. 58 / 22 aug. 2002, publicata in Monitorul oficial 462 din 30 aug. 2002. ceasta lege reglementeaza si promoveaza participarea cetatenilor romani la actiunile de voluntariat organizate de persoane juridice de drept public si drept privat, fara scop lucrativ si are la baza urmatoarele principii:

1.      participarea individului ca voluntar, pornind de la consimtamantul liber exprimat;

2.      implicarea activa a voluntarului in viata comunitatii;

3.      recrutarea voluntarilor se va face pe baza egalitatii sanselor si fara nici o discriminare;

4.      desfasurarea activitatii de voluntariat exclude orice contraprestatie din partea beneficiarului.

Legea prevede ca activitatile voluntare sa se desfasoare in baza unui contract. Acest contract este interzis sa se incheie daca el are ca scop evitarea incheierii unor contracte de munca sau a unor contracte de prestare de servicii. In sensul cadrului legal din Romania, voluntariatul este activitatea de interes public pe care o desfasoara persoana fizica in cadrul unor raporturi juridice altele decat raporturile juridice de munca sau prestarea unei activitati remunerate. Legea stabileste domeniile in care pot fi prestate activitati de voluntariat: asistenta sociala, medico-sanitar, drepturile omului, social si comunitar.

Beneficiarul activitatilor de voluntariat se obliga sa asigure cateva conditii pe care le mentioneaza legea, printre care:

-         activitatea voluntarului trebuie sa fie corespunzatoare cu pregatirea profesionala;

-         voluntarul este obligat sa participe la programe de training organizate de beneficiari;

-         beneficiarul este obligat sa asigure, in conditiile prevazute de lege, costurile medicale care pot surveni in caz de accident sau imbolnavire;

-         beneficiarul se obliga sa respecte conditiile de munca si costurile aferente realizarii activitatii, astfel incat sa nu fie afectata integritatea psiho-fizica a voluntarului.

Obligatiile voluntarului:

-         este obligat sa pastreze confidentialitatea informatiilor la care are acces in cadrul activitatii de voluntariat;

-         sa ocroteasca bunurile pe care le foloseste in cadrul activitatii;

-         sa indeplineasca sarcinile primite din partea beneficiarului.

In cazul in care una din parti doreste intreruperea contractului, acest lucru este posibil, insa trebuie depus un preaviz de 15 zile fara a mentiona motivele.

Diverse studii arata ca in proportie de 90% tinerii sunt interesati de activitatile voluntare, dar pana la urma ajung sa desfasoare activitati voluntare un numar mai redus, in proportie de 50%-75%. ( Hodgkinson &Weitzman, 1992; Knauf1992, Parker & Franco, 1999).

Parker & Franco au realizat un studiu in 1999, de unde aflam motivatiile tinerilor referitoare la motivele pentru care nu presteaza activitati voluntare cum ar fi: faptul ca nu stiu ca exista persoane care ar avea nevoie de ajutorul lor, nimeni nu i-a intrebat daca vor sa fie voluntari, sau pur si simplu nu ii intereseaza acest lucru. Serviciul de voluntariat este o activitate care ii motiveaza pe oameni, deoarece prestand astfel de activitati ei devin mai deschisi, constientizeaza unele lucruri  care cu un anumit timp in urma li se pareau nesemnificative.

Voluntarii reprezinta o resursa importanta pentru organizatiile neguvernamentale. De aceea organizatiile trebuie sa aiba politici de atragere a voluntarilor foarte bine gandite si definite. Voluntarii sunt utili organizatiei, ei pot sa aduca un suflu noi organizatiei prin ideile pe care le au, de asemenea este important si pregatirea educationala a voluntarilor care poate sa fie diferita de cea a angajatilor organizatiei si in aceasta situatie pot sa gaseasca anumite solutii utile organizatiei. De asemenea voluntarii ajuta o organizatie sa economiseasca resurse financiare, beneficiind de serviciile voluntarilor organizatia poate sa desfasoare anumite activitati si nu mai este nevoita sa utilizeze resurse financiare pentru a angaja alte persoane. Dar si voluntarii beneficiaza de rezultate benefice pentru dezvoltarea lor profesionala, deoarece aici au oportunitatea sa invete lucruri practice, sa participe la diferite cursuri astfel devenind mai bine informati si pregatiti.

Totusi nu este bine ca voluntarilor sa li se traseze sarcini foarte importante ale organizatiei deoarece exista posibilitatea ca acestia sa isi piarda interesul si sa paraseasca organizatia, iar acest lucru poate afecta activitatile curente ale organizatiei de care trebuiau ei sa se ocupe. Trebuie sa se faca o delimitare clara intre ei si personalul angajat al organizatiei, sa nu se creeze situatii conflictuale intre ei.

Organizatia trebuie sa identifice diverse metode prin care sa atraga si sa motiveze voluntarii. Este important sa se incheie un contract de voluntariat intre organizatie si voluntar astfel acesta va simti ca munca sa este importanta pentru organizatie, de asemenea trebuie din cand in cand ca munca voluntarului sa fie evaluata, sa i se acorde anumite premii, diplome stimuland astfel voluntarul si facandu-l sa se simta apreciat. Motivarea reprezinta un lucru important in munca cu voluntarii, deoarece ei nu primesc bani pentru ceea ce fac de aceea trebuie sa fie ajutati sa se integreze in organizatie, sa li se traseze atributii concrete ca sa aiba activitati constante sa nu se plictiseasca si sa paraseasca organizatia. El poate sa spuna mai departe altor persoane daca a fost apreciat, daca este multumit de ceea ce a invatat, daca sarcinile care i-au fost trasate l-au ajutat sa dobandeasca noi aptitudini, astfel organizatia poate castiga sau nu alti voluntari.     

In tara noastra primele activitati de voluntariat au aparut in anul 1990. Din acest an organizatiile neguvernamentale incep sa implice voluntari in comunitatile locale. Tot din acest an organizatii internationale incep sa-si plaseze voluntari in tara noastra. Primele organizatii internationale sunt Peace Corps si Voluntary Services Overseas.

Aceste organizatii internationale incep sa pregateasca membrii organizatiilor  nationale in legatura cu problemele de management organizational. Ei ii ajuta pe acestia sa organizeze diverse proiecte, oferindu-le consultanta si sfaturi. Beneficiind de ajutorul lor centrele de voluntariat incep sa progreseze.

Peace Corps a inceput sa functioneze ca si organizatie din anul 1960, cand senatorul John F. Kennedy le-a propus studentilor de la Universitatea Michigan sa fie utili patriei prestand servicii de voluntariat. Le-a propus sa militeze pentru pace la nivel mondial. Acest lucru il puteau realiza deplasandu-se in tarile in curs de dezvoltare care aveau nevoie de munca voluntarilor. Studentii trebuiau sa mearga in aceste tari si sa locuiasca aici pentru o perioada pentru a-i ajuta pe oameni prin activitatile lor.

Din acel an aproape 182.000 de voluntari ai Peace Corps au fost invitati in peste 138 de state ale lumii pentru a le ajuta sa rezolve diverse probleme cum ar fi cele legate de mediu, educatie sanitara, si dezvoltarea sistemului de informatii.

In zilele noastre organizatia joaca un rol vital in dezvoltarea voluntariatului la nivel mondial. Ei se deplaseaza in tarile care le solicita ajutorul, invatandu-i pe oameni cum pot sa-si imbunatateasca viata lor si a copiilor lor si de asemenea sa dezvolte comunitatea in care locuiesc.

Cele trei directii pe care le urmareste Peace Corps sunt urmatoarele:

·        voluntarii au datoria sa-i instruiasca pe locuitorii tarilor unde se deplaseaza sa devina la randul lor voluntari pentru a-si rezolva singuri problemele dupa plecarea membrilor Peace Corps;

·        promovarea valorilor americane pe intelesul tuturor cetatenilor tarilor pe care le ajuta;

·        promovarea valorilor altor culturi pe intelesul tuturor americanilor.

Din 1960 lumea a evoluat foarte mult si de aceea si Peace Corps evolueaza de la un an la altul. Inca se mai desfasoara activitati rudimentare in unele state cum ar fi aprovizionarea cu apa potabila a comunitatilor sarace sau educarea copiilor saraci, domeniul lor de activitate s-a dezvoltat organizand si seminarii in cadrul carora invata oamenii cum pot sa se fereasca de maladia HIV/SIDA, cursuri de dezvoltare a sectorului de afaceri. De aceea se poate spune ca in momentul de fata Peace Corps s-a dezvoltat foarte mult fiind cea mai mare plasatoare de voluntari in toata lumea.

Bibliografie

1. Vlasceanu, Mihaela – „ Sectorul nonprofit Contexte Organizare  Conducere”,  Editura Paideia, Bucuresti, 1996,

2. Badrus, Nadia – „ Societatea civila in Romania dupa 1989, Geneza, Moduri de actiune”,Editura Universitatii „ Lucian Blaga” din Sibiu, 2001,

3. Salamon, Lester, Anheier, Helmut – „The internationla Classification of Nonprofit Organizations”, 1996,

4. Lewis, David – „The Management of Non-Governmental Organizations”, Editura Routhledge Taylor/Francis Group,

5. Ott, Steven – „Understanding Non-Profit Organizations”,

6. Balogh, Marton, Negrea, Natalia – „ Introducere in managementul organizatiilor neguvernamentale”, Cluj-Napoca, 2005,

7. Wolf, Thomas – „Managing a nonporfit organization in the twenty- first century”, Editura Simon & Schuster New York,

8. Murray, Vic – “Governance of Nonprofit Organizations”, Chapter 1,

9. Block, Stephen – “Board of directors”, chapter 2

10. Legea 21/1924,

11. Ordonanta Guvernului nr. 26/2000,

12. Ordonanta Guvernului nr. 37/2003,

13. http://www.recromania.ro/

14. www.fdsc.ro

15. www.voluntariat.ro

16.www.fndc.ro  

Anexa 1

Ghid pentru infiintarea asociatiilor si fundatiilor

Asociatiile si fundatiile, persoane juridice de drept privat se pot constitui in conformitate cu Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, modificata si completataprin.

PROCEDURA INFIINTARII

In vederea dobandirii personalitatii juridice asociatii/fondatorii incheie actul constitutiv si statutul in forma autentica sau atestat de un avocat, sub sanctiunea nulitatii absolute.

Actul constitutiv are rolul de a consfinti dorinta asociatilor/fondatorilor de a crea o organizatie anume. Statutul descrie organizatia si precizeaza principalele reguli dupa care aceasta lucreaza.

La autentificarea / atestarea actului constitutiv si a statutului se va prezenta dovada eliberata de Ministerul Justitiei privind disponibilitatea denumirii, iar la judecatoria in raza careia isi desfasoara activitatea si dovada sediului (contract de inchiriere, comodat, etc), dovada patrimoniului initial precum si cazierele fiscale ale fondatorilor.

Oricare din asociati/fondatori, pe baza imputernicirii date, poate formula o cerere de inscriere in Registrul asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala urmeaza sa isi aiba sediul.

PASII

Pasul I. Obtinerea dovezii privind disponibilitatea denumirii de la Ministerul Justitiei - Directia relatii cu publicul si cooperare cu ONG.

In acest sens se depune o cerere, si o taxa in cuantum de 50.000 lei. Taxa se achita in contul bugetului de stat nr. 20210130 - 'Alte venituri de la institutii publice', de catre persoanele fizice, imputernicite de asociatie, la orice unitate a Trezoreriei Statului sau a Casei de Economii si Consemnatiuni, indiferent de domiciliu.

Daca se doreste primirea raspunsului prin posta se va mentiona in cerere si adresa de contact si se ataseaza un plic timbrat.

Cererea se depune la Registratura Ministerului Justitiei si in termen de 4 zile lucratoare Ministerul va emite disponibilitatea in cazul prezentarii personale a imputernicitului sau 15 zile in cazul transmiterii prin posta.

Pasul II. Redactarea statutului si a actului constitutiv

Actul constitutiv al asociatiei/fundatiei cuprinde, sub sanctiunea nulitatii absolute:

a)      datele de identificare a asociatilor/fondatorului sau, dupa caz, a fondatorilor: numele sau denumirea si, dupa caz, domiciliul sau sediul acestora

b)      exprimarea vointei de asociere si a scopului propus

c)      denumirea asociatiei/fundatiei;

d)      sediul asociatiei/fundatiei;

e)      durata de functionare  - pe termen determinat, cu indicarea expresa a terrnenului sau, dupa caz, pe termen nedeterminat;

f)        patrimoniul initial – in natura si/sau in bani;

g)      componenta nominala a celor dintai organe de conducere, administrare si control, si/ori regulile pentru desemnarea membrilor acestor organe in cazul fundatiei;

h)      persoana sau persoanele imputernicite sa desfasoare procedura de dobandire a personalitatii juridice;

i)        semnaturile asociatilor/fondatorilor.

Statutul cuprinde, sub sanctiunea nulitatii absolute:

a)      elementele prevazute la redactarea actului constitutiv, cu exceptia celor de la lit. g) si h);

b)      explicitarea scopului si a obiectivelor;

c)      categoriile de resurse patrimoniale;

d)      atributiile organelor de conducere, administrare si control;

e)      destinatia bunurilor, in cazul dizolvarii

In cazul constituirii asociatiei se mai prevad:

f)        modul de dobandire si de pierdere a calitatii de asociat

g)      drepturile si obligatiile asociatiilor

In cazul constituirii fundatiei se mai prevad:

f)        procedura de desemnare si de modificare a componentei organelor de conducere, administrare si control, pe parcursul existentei fundatiei;

Pasul III. Autentificarea / atestarea statutului si a actului constitutiv

In acest moment este necesara dovada privind disponibilitatea denumirii. Recomandam autentificarea in minim cinci exemplare.

Autentificarea se face da catre un birou notarial iar atestarea de un avocat.

Pasul IV Dovada sediului

Dovada sediului poate fi:

-         contract de inchiriere

-         contract de comodat (inchiriere cu titlu gratuit)

-         acte de proprietate in cazul includerii imobilului in patrimoniul initial. De notat faptul ca in cazul acesta se transmite ireversibil dreptul de proprietate catre asociatie/fundatie, persoanei fizice proprietara ne mai putandui-se restitui bunul in momentul dizolvarii.

In unele cayuri se solicita si acordul asociatiei de proprietari.

Pasul V. Dovada patrimoniului

Dovada patrimoniului consta in foaia de varsamant de la banca sau CEC. In situatia aportului in natura dovada se poate face prin facturile de achiyitie sau raportul de evaluare tehnica.

Pasul VI Obtinerea Cazierului fiscal pentru membrii fondatori

Conform ultimelor reglementari (Ordonanta Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea si functionarea cazierului fiscal, aprobata prin Legea 410 / 2002 si modificata prin OG 86/2003 cu intrare in vigoare din din 01.09.2003) la constituire este necesar si cazierul fiscal al tuturor membrilor fondatori.

Cazierul se obtine de la Directia Generala a Finantelor Publice din judetul in care membrul fondator isi are domiciliul.

Se percepe o taxa de 50.000 lei iar termenul de eliberare este de aproximativ o saptamana.

Pasul VII. Inscrierea asociatiei in Registrul asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa judecatoriei in a carei raza teritoriala isi are sediul.

Actele necesare in vederea inscrierii sunt urmatoarele:

-         Cerere tip.

-         Actul constitutiv si statutul - doua originale si doua copii

-         Dovada privind disponibilitatea denumirii

-         Dovada existentei sediului asociatiei

-         Dovada patrimoniului initial

-         Cazierele fiscale

-         Taxa de timbru, in cuantum de 171.000 lei si timbru judiciar de 1.500 lei.

Procedura de acordare a personalitatii juridice este necontencioasa realizandu-se in camera de consiliu si mai rar in sala de sedinta.

Daca judecatorul constata indelinirea tuturor conditiilor de forma si fond va pronunta incheierea de inregistrare in Registrul asociatiilor si fundatiilor.

Dupa trecerea termenului de recurs de 5 zile de la comunicare se legalizeaza hotararea judecatoreasca (cerere de legalizare, taxa judiciara de 17.000 lei si timbru judiciar de 1.500 pentru fiecare exemplar legalizat).

Se poate solicita si certificatul de inregistrare (cerere, taxa judiciara de 7.000 lei si timbru de 1.500 lei).

Pasul VIII. Obtinerea Codului Fiscal

Pentru obtinerea codulu fiscal trebuie sa depuneti la administratia financiara in raza careia aveti sediul urmatoarele documente :

-         cerere tip in doua exemplare

-         copie dupa statut si act constitutiv

-         copie dupa dovada sediului

-         copie dupa hotararea judecatoreasca

Toate copiile trebuiesc insotite si de originale pentru a se stabili conformitateta cua acestea, fiind restituite ulterior.

Este recomandat ca asociatii/fondatorii sa apeleze la serviciile unui jurist pentru intreaga procedura sau partial.



[1] Vlasceanu, Mihaela – „ Sectorul nonprofit Contexte Organizare  Conducere”,  Editura Paideia, Bucuresti, 1996, p.19.

[2] Ibidem 6, pg. 18.

[3] Badrus, Nadia – „ Societatea civila in Romania dupa 1989, Geneza, Moduri de actiune”,p.147, Editura Universitatii „ Lucian Blaga” din Sibiu, 2001.

[4] http://www.fndc.ro/comunitate/societatea_civila.html.

[5] http://www.fndc.ro/comunitate/societatea_civila.html.

[6] Seria Biblioteca ONG – Ong –uri neguvernamentale, Ghid practic,pg. 12, Timisoara 2002,

[7]Vlasceanu, Mihaela, op.cit., Bucuresti, 1996 p. 143.

[8] http://www.voluntariat.ro/Despre_voluntariat/despre_voluntariat.php



Sociologie


Sociologie

Interviul; interviul focalizat de grup
SUGESTII PENTRU REDACTAREA UNUI GHID DE INTERVIU
Introducere in stiintele sociale
Liderii si conducerea
PROTECTIA SOCIALA A PERSOANELOR VARSTNICE – rezumatul tezei de doctorat
Campania umanitara -o activitate de relatii publice?
ACTIUNEA SOCIALA
OMUL SI SOCIETATEA
Cercetarea empirica in stiintele sociale
ABANDON SCOLAR











 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate