Functiile spatiului rural

Functiile spatiului rural

Se poate spune ca spatiul rural are de indeplinit trei functii de aprovizionare, de destindere si de echilibru. Aceste functii pot fi indeplinite doar daca el ramane un spatiu de viata atragator si original, dotat cu o buna infrastructura, agricultura si silvicultura viabila, conditii locale favorabile activitatilor economice neagricole si un peisaj ingrijit

In general, dezvoltarea rurala trebuie sa porneasca de la functiile spatiului rural, definite de Carta Europeana[1]. Fiecare zona rurala trebuie sa indeplineasca, concomitent, trei functii majore:

economica;

ecologica;

social-culturala.

1 Functia economica a spatiului rural

Functia economica a spatiului rural este considerata functia de baza, primara, care are ca principal pilon - agricultura. Functia economica se manifesta in directia realizarii unor angajamente si actiuni ce revin fiecarei tari membre in sensul garantarii unui sistem de productie agricola care sa permita:

• Responsabilitati in planul nevoilor alimentare, pe ansamblul populatiei.
• Asigurarea (chiar garantarea) unui nivel corespunzator de venituri, pentru agricultori si familiile lor, nivel comparabil cu cel al profesiilor neagricole, dar cu grad de responsabilitate echivalent.
• Asigurarea protectiei mediului inconjurator prin regenerarea mijloacelor de productie, cum ar fi solul sau panza de apa freatica, pentru generatiile viitoare, in spiritul unei dezvoltari durabile (sustenabile).
• Producerea materiilor prime reinnoibile destinate industriei si productiei de energie.
• Satisfacerea nevoilor intreprinderilor mici si mijlocii agricole, industriale, artizanale sau comerciale, precum si pentru agentii economici din sfera prestarilor de serviciu.

Alaturi de agricultura, in conexiune cu aceasta ramura de baza, in spatiul rural se dezvolta si alte ramuri din aval si amonte de agricultura, precum silvicultura, industria mineritul mestesugurile, etc.

Pentru ca accentul (pe plan european, indeosebi in Uniunea Europeana, dar nu numai) se pune pe dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii, in zonele rurale (indeosebi) credem ca este util sa prezentam - ca exemplu doar - unele criterii de dimensionare a acestor intreprinderi.

In U.E. indicatorul de delimitare statistica a marimii intreprinderilor, conform EUROSTAT, este numarul de angajati:

mica intreprindere 1 - 9 angajati

intreprinderi mici 10 - 99 angajati

intreprinderi mijlocii 100 - 499 angajati

intreprinderi mari peste 500 angajati.

Din punct de vedere contabil, in U.E., delimitarea intreprinderilor mici si mijlocii este urmatoarea:

intreprinderi mici sunt societati comerciale care intrunesc cumulativ doua din urmatoarele trei conditii:

v    suma bilantiera sa fie sub 1 milion Euro

v    cifra curenta de afaceri sa fie sub 2 milioane Euro

v    numarul mediu de personal angajat sa fie sub 50 salariati

intreprinderi mijlocii sunt societati comerciale care intrunesc cumulativ doua din urmatoarele trei functii si de personal:

v    suma bilantiera sa depaseasca 4 milioane Euro

v    cifra curenta de afaceri sa fie sub 8 milioane Euro

v    numarul mediu de personal angajat sa fie sub 250 salariati.

Indiferent de modul lor de clasificare, dezvoltarea unei retele viabile de intreprinderi mici si mijlocii private in mediul rural are pe langa functia economica importanta si o componenta sociala marcanta:

• asigurarea unor conditii de baza pentru recreere si turism.
• conservarea resurselor energetice, ca baza pentru agricultura, biotehnologii si biodiversitate.

Functia economica, in conceptie moderna, este, de fapt, una foarte complexa care cuprinde un numar mare de activitati. Spatiul rural nu mai este si nu mai poate fi conceput ca o zona "eminamente" agricola. Cu cat structura economica a ruralului este mai diversificata, cu atat implicatiile sociale sunt mai favorabile.

2 Functia ecologica a spatiului rural

La baza evolutiei societatii omenesti a stat, pe langa alte componente vitale, spatiul teritorial in acceptiunea sa economica de teren si resurse hidrografice. Relatia care s-a statornicit intre acestea a creat o simbioza perfecta intre cele doua componente, ridicand la statut de virtute preocuparile tuturor celor interesati in folosirea eficienta a pamantului si a apei. De modul cum acestea sunt utilizate in viitor va depinde insasi existenta noastra. Este de notorietate faptul ca industrializarea excesiva in unele regiuni rurale, chimizarea necontrolata, exploatarea agricola si forestiera fara protectie antierozionala etc., au determinat aparitia si intensificarea unora dintre cele mai grave flagele ale lumii moderne: poluarea intensa a spatiului rural, deteriorarea peisajului agricol si silvic, reducerea alarmanta a diversitatii florei si faunei si dezechilibrul ecologic in foarte multe ecosisteme ale spatiului rural.

In corespondenta cu functia sa ecologica spatiul rural trebuie sa actioneze in urmatoarele directii

Sa conserve resursele naturale ale vietii - solul, apa, aerul - utilizandu-le intr-o maniera judicioasa si durabila.

Sa protejeze biotipurile si spatiile verzi de care dispune si care joaca un rol esential in calitatea mediului inconjurator.

Sa intretina si sa protejeze biodiversitatea si in special biodiversitatea genetica, diversitatea speciilor si cea a peisajelor naturale.

Sa asigure protectia animalelor salbatice, prin instrumentele juridice necesare si in conditii ecologice corespunzatoare.

Reechilibrarea ecologica, revenirea la un anumit standard de ruralitate, eliminarea fenomenelor negative amintite anterior, fac din functia ecologica a spatiului rural un element al ameliorarii acestui spatiu.

3 Functia socio-culturala a spatiului rural

Spatiul rural, prin natura activitatilor umane, a relatiilor din interiorul comunitatilor si a celor intercomunitare este un spatiu social. Spre deosebire de marile aglomeratii urbane, unde caracteristica esentiala a omului in raport cu societatea este (cu unele exceptii) anonimatul, in localitatile rurale de regula oamenii se cunosc intre ei. In acest cadru social comportamentul omului - identitate al colectivitatilor rurale este total diferit de comportamentul omului-anonim din spatiul urban.

Scopul cel mai important al dezvoltarii socio - culturale a spatiului rural il reprezinta realizarea relatiilor de viata ale locuitorilor si imbunatatirea acestora. Acest lucru s-ar putea realiza prin :

posibilitati de stimulare pentru o comunicare mai buna si o colaborare constructiva intre diferitele grupe de locuitori din spatiul rural ;

posibilitati de creare si sesizare a relatiilor sociale si de spatialitate ;

crearea si amenajarea de spatii in aer liber pentru copii si tineri ( puncte de intalnire ) pe de o parte si oferirea posibilitatilor de integrare in comunitate a tuturora pe de alta parte ;

sprijin pentru cei slabi din punct de vedere social, pentru batrani, handicapati, etc, ;

integrarea noilor veniti si promovarea pregatirii pentru colaborarea la viata culturala si la dezvoltarea satului ;

pregatirea pentru participarea la procesele de decizie a satului si gasirea de solutii corecte si democratice pentru diferite situatii de interes comun.

Uneori lipsa de interes sau experienta a locuitorilor din spatiul rural, de a observa ei domeniul socio - cultural, este completata si cu lipsa ajutorului adecvat din exterior. Sprijinul de specialitate care se acorda deseori pentru dezvoltare in spatiul rural este prin experti economici, arhitecti constructori, in foarte putine cazuri de specialisti in stiinte sociale.

Viata sociala a localitatilor rurale este intim legata de viata spirituala, de cultura. Cultura traditionala, obiceiurile, constituie un patrimoniu inconfundabil al fiecarei localitati, zone sau regiuni rurale. Cultura inseamna impulsionarea spre activitati creatoare, spre forme de exprimare artistice. Ea mai inseamna si simtul colectivitatii, sociabilitate si bucurie.

Din pacate, multe din elementele vietii sociale si culturale descrise mai sus s-au pierdut din mediul rural. Migratia in afara a deteriorat multe norme si valori care pareau definitiv statornicite. Era bine daca prin Carta Europeana a Spatiului Rural s-ar fi prevazut o norma juridica care sa instituie obligatia tezaurizarii populare din diferite zone si regiuni inca neafectate de degradari ireparabile.

Chiar daca unele traditii au disparut, totusi in spatiul rural se mentin inca tezaure de etnografie si folclor, mestesuguri care constituie o mare bogatie.

Concluzii

In urma analizei intreprinse, putem afirma ca pana in prezent nu exista un concept unitar in ceea ce priveste definirea ruralului.

In civilizatia de astazi, profund urbanizata sau pe cale de a se urbaniza, ruralul se identifica uneori cu ,,imaginea naturii''.

Spatiul rural nu este numai un obiect rezultat din exploatarea resurselor naturale, de aceea trebuie sa acceptam o alta realitate si anume pe aceea ca el a adunat in timp anumite atitudini umane fata de natura de care avem atata nevoie. El este un vast laborator de intelegere a raportului omului cu natura dar si un ,,sumum'' de resurse pentru dezvoltarea viitoare.

Spatiul rural este un bun comun, iar cunoasterea sa reprezinta o necesitate daca dorim ca cea mai mare parte a teritoriului populat sa participe efectiv la dezvoltarea durabila.

Viitorul ruralului ca si al tuturor celorlalte domenii si structuri sociale se afla intr-o permanenta constructie, pe panta progresului. In acest context nu pot fi acceptate traditionalismul ca pozitie teoretica si idilismul ca atitudine. Revenirea la arhaism, este de domeniul trecutului, nu al viitorului, procesul de modernizare trebuie sa pastreze echilibrul optim intre semnele rurale si urbane, respectand limitele de specificitate ale fiecaruia. Viitorul ruralului trebuie asigurat in conditiile imbinarii armonioase a traditionalului cu modernul, a autenticului cu artificialul, fara a sacrifica ideea de modernitate cu orice pret in favoarea conservarii zonelor rurale autentice. Intoarcerea la traditional, la idila rurala de altadata este o teza utopica, respinsa de altfel de practica.

Intr-o lucrare intitulata '' Intreprinzatorii rurali'' autorii: Pierre Muller, Françoise Gerbaux si Alain Faure, examineaza exploatatia rurala, profesiunile rurale neagricole, implicarea administratiei locale in dezvoltarea comunitatilor rurale si miza pe care o reprezinta micul intreprinzator rural pentru societatea moderna.

Numeroasele exemple pe care le propune cartea lor pot constitui azi, oriunde in Romania, o cale de urmat, deoarece succesul francezilor este evident. Buna cunoastere a problemelor ruralilor permite autorilor sa formuleze o apreciere interesanta: '' Si daca ruralii sunt cei care de aceasta data ne arata noua caile viitorului?''.

Notiunea de rural, in acceptiunea autorilor capata o noua dimensiune. Sunt evocate exemple tipice de regandire a activitatilor rurale: ''Notiunea de rural este asociata adesea in spiritul publicului chiar si in cel al specialistilor, imaginii traditiei chiar a imobilismului: tarani obscuri, bagati in seama numai atunci cand bareaza drumurile de vacanta in scopul de a protesta contra deciziilor Bruxelles-ului. Comercianti si artizani in termeni vagi poujadisti.

Si daca toate aceste clisee erau intr-adevar depasite? Si daca spiritul de intreprinzator, aceasta valoare tipic urbana, va lua o amploare nebanuita la tara?''

Recunoscut ca un spatiu periferic, ruralul se prezinta in ipostaze extrem de diverse. In lumea dezvoltata ponderea acestuia, cel putin sub aspect demografic, este puternic diminuata, pe cand in fostul bloc comunist european inca detine un potential demografic semnificativ, capabil a influenta puternic deciziile de ordin politic si administrativ. De aceea, in acest din urma caz, dezvoltarea teritoriala, in general, si cea regionala in special, nu se poate realiza in conditii de normalitate, fara a tine seama de capacitatea de sustinere si participare a populatiei rurale. In plus, in unele state din fostul bloc european de rasarit, printre care si Romania, asistam la un proces de ruralizare evident, ca urmare a colapsului industrial din majoritatea centrelor urbane. De aceea ruralul, pe langa rolul lui principal de sursa de hrana, trebuie privit intr-un context multifunctional, si anume ca:

spatiu de rezerva pentru dezvoltarea urbana;

suport ecologic si recreational;

spatiu rezidential cu calitati in continua imbunatatire;

suport locativ al diverselor industrii si servicii ce nu mai "incap" in sfera urbanului;

activitati agroturistice;

pastrator al traditiilor si a specificului national.

Experienta istorica a lumii dezvoltate faciliteaza alegerea si adoptarea cailor celor mai potrivite de dezvoltare, in paralel cu un consistent suport financiar din partea Uniunii Europene.

Bibliografie

1. Achim, M., Introducere in sociologie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1992.
2. Badouin,R. -Economie Rurale, Librairie Armand Colin,1971
3. Badescu, I. - Satul contemporan si evolutia lui istorica, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1981

Bodiguel, M. - Le rural en question, Editions L'Harmattan 7, rue de L'ecole-Polytechnique 75005,Paris,1986

Bold,I., Buciuman,E., Draghici,M. - Spatiul rural - Definire, Organizare, Dezvoltare, Ed. Mirton, Timisoara, 2003

6. Buciuman, E., Economie rurala. Introducere in Economia Rurala-partea I, Editura Pro Transilvania, Alba Iulia, 1999.

Ciparisse, G.- Thesaurus multilingue du foncier, FAO, Roma, 1999

Cobianu, Maria-Bacanu - Satul romanesc contemporan, Ed, Academiei, Bucuresti, 1996

De Farcy,H - L'espace rural, Ed. PUF, Paris, 1980

10. DeFleur, M.L., Ball-Rokeach,S - Teorii ale comunicii de masa, Ed. Polirom, Iasi, 1999
11. Friedmann, G.- Villes et campagnes: civilisation urbain et civilisation rurale en France, Ed. Armand Colin, Paris, 1971
12. Hristache, I.,Measnicov ,V.,Trebici, V.-Demografia oraselor Romaniei, Ed.Stiintifica si Enciclopedica,Bucuresti,1977

Kayser, B.- La renaissance rurale. Sociologie des campagnes du monde occidental, Ed. Armand Colin, Paris, 1990

Lamarche, H. - L'Agriculture familiale-une realité polymorphe, Ed. L'Harmattan, Paris, 1991

Mateoc, Sarb,Nicoleta - Exploatatia agricola, Ed. Agroprint, Timisoara, 1999

Miftode,V. - Elemente de sociologie rurala, Ed.Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1984

17. Muller,P., Gerbaux, F., Faure, A. - Les entrepreneurs ruraux, Université des sciences sociales de Grenoble, Ed. L'Harmattan, Paris, 1984

Nemeny, Agnes -Socologie Rurala-Note de curs,Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, 1996

Otiman, P.I.- Dezvoltarea rurala in Romania , Ed. Agroprint, Timisoara, 1997

Otiman, P.I.- Economie rurala, Editura Agroprint, Timisoara 1999

Pascaru,M. - Sociologie Rurala si Regionala - Teme si investigatii, Ed.Star Soft, Alba-Iulia, 2001

22. Rotariu, T., Mezei, E., Satul romanesc contemporan, Editura Academiei, Bucuresti, 1996.

Redfield, R.- The little Community- The University of Chicago Press, 1955

24. Samochis, B., Managementul muncii in agricultura, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 1997.
25. Samochis, B., s.a. Optiuni in dezvoltarea structurilor agrare, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 1997.
26. Samochis, B., Organizarea unitatilor agricole-note de curs, U.B.B., Facultatea de Stiinte Economice, Cluj-Napoca, 2001-2002

Sorokin, P.- Social and Cultural Mobillity, The Free Press, New-York, Collier-Mc Millan, London,1964

Tonnies, F.- Community and Society, New York, NY:Harper and Row.1957

Taran, C.- Modernizare si reconstructie in satul romanesc, Ed. Augusta, Timisoara, 2000

Vedinas, T.- Introducere in Sociologia Rurala, Ed. Polirom, Iasi, 2000

Vincze,Maria - Dezvoltarea regionala si rurala - Idei si practici, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca,2000

32. Whitaker, W.- The many faces of Ephraim : In search of a functional typology of rural areas, 1982
33. Zahiu, Letitia, Lazar, T., Agricultura Romaniei in procesul de intregare agricola europeana, Editura EX PONTO, Constanta, 2000

Periodice, Studii,Articole, Pagini Web

Barbat, A.- Elemente ale noului in rural, Viitorul social nr.4/1974

Bordet,G. - Comment realiser l'amenagement des espaces ruraux? Colloque International Amenagement de l'espace rural. Cahiers du CENECA, Paris, 1966

3. *** DEX, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1984

Genin, M.- Raport General Collogue International - Amenagement de l'Espace rural, 2-4 mars, Cahier du CENECA, 1965,

Halfacree, K.H., (1993) Locality and social representation: Space, discourse and alternative definitions of rural, Journal of Rural Studies, Vol. 9, no. 1,1993

Hugo, G., Champion, A., Lattes, A. - New Conceptualisation of Settlement for Demography: Beyond The Rural/Urban Dichotomy, Paper prepared for Session 42 IUSSP Conference, Bahia , Brazil, 2001

Jacob, S. and A.E. Luloff, A.E. Exploring the Meaning of Rural Through Cognitive Maps, Rural Sociology 60(2),1995

Le Petit Larousse, Paris, 1998

9. Marcoux, A.- Population est-main d'oeuvre dans CAPPA. -FAO,Rome ,1995,nr.22/7

Marsden, T.K.- New rural territories: regulating the differentiated rural spaces, Journal of Rural Studies 14, 1998

Meves, E - Relatia agrar-agricol-rural in ''Terra nostra'', vol.IV,1981

Newby, H.- Trend Report, Rural Sociology, vol 28,nr.1, 1990

***Carta Europeana a Spatiului Rural- Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, Strasbourg, 204.1996 ( Recomandarea 1296/1996 )

14. ***Etude FAO-Developpement economique et social-Population et main-d'oeuvre dans l'economie rurale, Rome, 1984, nr. 45

***Europe 2000 - Co-operation for European Teritorial Development,1994

***European Commission- Star working document - state of application of Regulation No.2078/92. evaluation of agri- environment programmes, Directorate General for Agricultural Policy, European Commission,1998.

***FAO- Population et main-d'oeuvre dans l'economie rurale-Rome, 1984, etude nr.45

***L'avenir du monde rural, Communication de la Commmission au Parlement European et au Conseil. Bulletin des Communautes éuropéennes, Supplement 4/88.

19. ***La croissance de la population mondiale, urbane, rurale 1960-2000, Nations-Unies, Année II
20. *** Monitorul Oficial, Partea I nr. 408 din 24 iulie 2001

***OCDE:     Formulation de la politique rurale. Nouvelle tendences, 1987

*** O.N.U.- C.E.E.- Amenagements et developpement des aglomerations rurales, 24 mai, 1972

www.ccss.cz/rw/identif.pdf

https://www.didyouknow.cd/romania/billions_ro.html

https://europa.eu.int/comm/eurostat/

***www.scotland.gov.U.K./ library5/planning/ epg15-06.asp

***https://unstats.un.org/unsd/cr/registry/regct.asp?Lg=1