Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
știința socială, Structura socială, regulile sociale

Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Sociologie


Index » educatie » » psihologie » Sociologie
» Fata nevazuta a drogurilor


Fata nevazuta a drogurilor



FATA NEVAZUTA A DROGURILOR

MOTTO

,, Una din prejudecatile lumii noastre este nevoia de a pune etichete, de a clasifica totul; oamenilor li se pare ca au si inteles ceea ce au clasat.,, Paler

ARGUMENT

            Statisticile incadreaza OMUL – ca entitate intr-o societate, in cifre, grafice, indicatori, prezentand totul sub forme clare, concise.

            Societatea are tendinta de a se rezuma strict la aceste date, uitand ca, tot ceea ce sta in spatele acestor date si poate fi incadrat in aceasta analiza, este dictat si coordonat, de insasi structura si esenta umana.

            OMUL – ca fiinta sociala, empatica, poate oricand dobori sau confirma, analizele efectuate, de specialistii in domeniu, pentru ca, nici o analiza nu poate sa sondeze cu precizie adancul sufletului si declicurile care, conduc sub o forma sau alta la initierea si manipularea unor situatii de viata.

            Am conceput aceasta lucrare, pornind de la  ideea de baza ca, OMUL – ca fiinta sociala, empatica intr-o societate, poate sa se incadreze in statistici dar, tot el, poate sa le contrazica, si sa ne demonstreze ca, niciodata nu putem fi siguri de nimic.

            Lucrarea de fata, isi propune sa prezinte dvs. cititorilor, o problema de actualitate cu care se confrunta societatea romaneasca si nu numai – flagelul drogurilor. Fata nevazuta a drogurilor, este una, la care fiecare din noi, ar trebui sa reflectam, pentru a putea preveni, in masura posibilitatilor sau a combate si atenua efectele dezastruoase pe care le lasa in urma lor drogurile.

            Structurata sub forma unei povesti de viata, pe fondul datelor statistice care prezinta in forma matematica fenomenul, ne-am propus sa va prezentam cazuri practice ale unor consumatori de droguri, drumul pe care il parcurge cel care dobandeste aceasta eticheta, precum si analiza factorilor care pot declansa un astfel de mecanism.

            Partea intai a lucrarii  analizeaza evolutia OMULUI -ca fiinta sociala, cu toate aspectele ce se regasesc intr-o astfel de expresie generica. In prima parte a lucrarii, am adunat si prezentat, datele, cifrele seci, pe care le prezinta statitsiticile privind numarul consumatorilor de droguri, atat pe plan national cat si international, constituind un punct de plecare al lucrarii precum si generarea mai multor intrebari firesti pe care ni le adresam fiecare din noi, si asupra carora zabovim poate, prea putin sau deloc, atata timp cat nu suntem implicati direct.

            Partea a doua a lucrarii sondeaza PSIHICUL UMAN – un univers misterios, care poate, nu se incadreaza in nici o statistica realizata de aceeasi oameni, care pot fi regasiti usor, si in cealalta parte a baricadei. Literatura de specialitate, a diferentiat, o psihologie a consumatorului de droguri, care actioneaza asupra sa si a celor din jur, diferit fata de alte persoane care, nu sunt implicate, si nu au luat contact cu aceste substante nocive.           

Partea a treia invita cititorul in profunzimea subiectului, sondarea universului consumatorului de droguri, recunoasterea factorilor care influenteaza consumatorul de droguri, rolul mediului, vulnerabilitatile la care este expus cel care devine un posibil, consumator de droguri, diferenta intre consumatorul ocazional si cel dependent, fiind o linie subtire peste care se poate trece rapid si cu consecinte grave pentru cei care fac acest pas.      Recuperarea consumatorului de droguri, consta in efortul depus de societate pentru anihilarea sau stoparea din timp, atunci cand, se recunosc semnele  acestui flagel.

Partea a patra prezinta cazuri practice, a celor care au suferit sau au trait suferinta celor apropiati, au dorit, sa impartaseasca publicului larg, experienta lor, si totodata a transmite un mesaj, celor care, sunt tentati sa parcurga acest drum.

            Lucrarea isi propune sa constituie un semnal de alarma pentru toti cei care, doresc sa guste din mirajul substantelor nocive, un semnal adresat societatii civile  care se confrunta cu aceasta problema si care uneori, este insufiecient abordata, dar si un veritabil ghid practic adresat celor implicati, pe diferite nivele, in prevenirea si atenuarea efectelor acestui rau.

                                                                                                             AUTORII

CUPRINS

Motto

Argument

Partea intai  .

  • OMUL – fiinta sociala. Evolutia omului, influente, comportamentul omului de a lungul istoriei, in raport cu schimbarile din societate. Contactul cu drogurile.
  • Tipuri de droguri. Piata drogurilor. Consumatorul de droguri
  • Statistici privind piata drogurilor si influenta acestora asupra societatii, pe plan national si international.- Raport AN.A. privind situatia drogurilor in Romania 2012, Raportul Statelor Unite asupra Drogurilor 2012, Raportul Comisiei Europene asupra Drogurilor – Lisabona 2012, Raportul Comisiei Europene asupra Drogurilor – Viena 2012.

Partea a doua

·       Psihicul uman .Evolutie, mister, constrangeri in contact cu cerintele societatii.

·       Influenta drogurilor asupra psihicului uman. – eliberare, constrangere, decadere.

·       Psihologia consumatorului de droguri.

Partea a treia  

  • Factorii care influenteaza consumatorul de droguri
  • Rolul mediului, familiei, anturajului, conflict de autoritate, mediu public, scoala, conexiune sociala, vulnerabilitati ale consumatorului de droguri.
  • Diferente intre consumatorul ocazional si dependent.
  • Comportamente la risc , recunoasterea celor doua categorii.de consumatori de droguri
  •  Recuperarea consumatorului de droguri prin familie, scoala, comunitate, consiliere si asistenta sociala intarita.

Partea a patra

·       Comportament normal si deviant.

·       Modele si teorii. Teoria deviantei.Teoria agresivitatii  comportamentului in raport cu drogurile. Teoria violentei. Teorii privind criminalitatea.

·       Cazuri practice – Povestea consumatorilor de droguri – Inceputuri, decadere, speranta pentru viitor

Partea intai 

  • OMUL – fiinta sociala. Evolutia omului, influente, comportamentul omului de a lungul istoriei, in raport cu schimbarile din societate. Contactul cu drogurile.
  • Tipuri de droguri. Piata drogurilor. Consumatorul de droguri
  • Statistici privind piata drogurilor si influenta acestora asupra societatii, pe plan national si international.- Raport AN.A. privind situatia drogurilor in Romania 2012, Raportul Statelor Unite asupra Drogurilor 2012, Raportul Comisiei Europene asupra Drogurilor – Lisabona 2012, Raportul Comisiei Europene asupra Drogurilor – Viena 2012.

STATISTICILE PRIVIND PIATA DROGURILOR. PE PLAN NATIONAL SI INTERNATIONAL.

                        In urma prezentarii anterioare, a evolutiei OMULUI – ca entitate sociala, precum si a profilului consumatorului de droguri, va prezentam in continuare datele statistice elaborate la nivel national si international, de catre organisme abilitate sa cerceteze, si sa studieze acest fenomen. La nivel european s-au publicat anual, rapoarte privind situatia drogurilor, cititorul putand urmari: evolutia politicilor nationale, cheltuielilor publice alocate de fiecare stat in parte pentru prevenirea si stoparea fenomenului, infractiunile care se pedepsesc si sunt incriminate in fiecare tara precum si alternativa la pedeapsa stipulata de lege, structurile create si infiintate in fiecare tara in parte, dezvoltarea prin ele a proiectelor destinate prevenirii, combaterii consumului de droguri, legislatia in vigoare privind drogurile si propunerile de proiecte legislative impuse de schimbarile intervenite in societate, campanii de presa organizate de institutii abilitate in a stopa fenomenul.  

1.     DATE PRELIMINARE. NOTIUNI INTRODUCTIVE.

            Datele prezentate dvs. cititorilor, au ca sursa de documentare rapoartele A.N.A. incepand cu anul 2003 si pana in prezent, precum si rapoarte la nivel national, elaborate de structuri specializate ale Comisiei Europene. –specificate care.

            Înainte de a prezenta datele statistice, vom familiariza cititorul, cu cateva notiuni de baza, pe care le va regasi, in cuprinsul acestei lucrari.

            Rapoartele europene folosesc termeni uzuali, care pentru cei familiarizati cu studierea fenomenului se regasesc deja, in vocabularul lor, sub forma de prescurtari.

            Consideram, asadar, necesara trecerea in revista a acestor notiuni, pentru cei care iau contact pentru prima data cu terminologia specifica acestui fenomen.

A.N.A. – Agentia Nationala Antidrog. A fost creata in anul 2003, prin institutionalizarea cadrului de lucru al Comisiei Interministeriale Antidrog si crearea unei structuri guvernamentale moderne, care sa raspunda cerintelor europene in domeniu. Asigura la nivel national coordonarea unitara a luptei impotriva traficului si consumului ilicit de droguri, pe baza unei strategii nationale, context in care, are misiunea de a asigura elaborarea, dezvoltarea si promovarea politicilor in domeniul reducerii si ofertei de droguri.

REITOX – Reteaua Europeana de Informatii cu privire la droguri si dependenta de Droguri. A luat fiinta ca urmare a necesitatii infiintarii unui centru care sa gestioneze sursele de informare la nivel european, in februarie 1993, cand a fost adoptat si Regulamentul Consiliului Europei nr.302.

OEDT – Observatorul European de Droguri si Toxicomanie ( OEDT ), cu sediul la Lisabona, avand ca principala atributie, furnizarea, de catre Comunitatea Europeana a Statelor Membre, de date si informatii obiective, relevante si comparabile la nivel european in legatura cu drogurile si consecintele acestora. În prezent, Observatorul European de Droguri si Toxicomanie cu sediul la Lisabona coordoneaza o retea de puncte nationale focale, stabilite in cele 27 de state membre, Croatia, Norvegia, Turcia si unul la Comisia Europeana.

INTERPOL – Nume dat organizatiei de politie criminala.

EUROPOL – Oficiul European de Politie. Ideea unui Oficiu European de Politie a fost lansata pentru prima data cu ocazia Consiliului European de la Luxemburg din 28 si 29 iunie 1991. Planul de atunci avea in vedere infiintarea unui nou organism care sa ofere  cadrul necesar pentru dezvoltarea colaborarii organelor de politie de statele membre ale Uniunii pentru prevenirea si combaterea pe plan international a crimei organizate inclusiv a terorismului si a traficului de droguri. Conventia prin care s-au pus bazele Europolului a fost semnata in iulie 1995 si a intrat in vigoare pe 1 octombrie 1998.

GRUPUL POMPIDOU – este o organizatie interguvernamentala menita sa realizeze cooperarea multidisciplinaritatea in domeniul prevenirii si al combaterii consumului si traficului ilicit de droguri, prin adoptarea unei viziuni unitare asupra problematicii drogurilor, asigurand colaborarea cu toate institutiile care sunt abilitate sa desfasoare astfel de activitati.

UNODC – Biroul Natiunilor Unite pentru Droguri si Criminalitate.

În iulie 1997 Secretarul General al ONU a decis infiintarea BIROULUI ONU pentru Controlul Drogurilor si Prevenirea Criminalitatii (ODCCP) in vederea reunirii celor doua programe majore ale ONU in aceste domenii, care functionau separat.Aceste doua programe sunt:

  1. Programul Natiunilor Unite pentru Controlul International al Drogurilor ( UNDCP) ca organism insarcinat cu coordonarea actiunilor internationale in domeniul controlului abuzului de droguri, creat in decembrie 1990.
  2. Programul Natiunilor Unite pentru Prevenirea Criminalitatii si Justitie Penala, creat in decembrie 1991. În 1999 a fost infiintat in cadrul acestui Birou un Serviciu de Prevenire a Terorismului care ofera asistenta in domeniul redactarii legislatiei nationale privind prevenirea si combaterea terorismului, precum si cursuri de formare pentru reprezentantii sistemelor juridice cu implementarea acestei legislatii. Acest Birou a fost redenumit in octombrie 2002 UNODC.

DIICOT - Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.

Reprezinta unica structura din cadrul Ministerului Public, specializata in combaterea si investigarea infractiunilor de criminalitate organizata si terorism.A fost infiintata in ideea destructurarii grupurilor infractionale organizate, frontaliere si transfrontaliere, ce comit infractiuni grave si functioneaza in cadrul Parchetului de pe langa Înalta Curte de Casatie si Justitie.

SNPP – substante noi, cu efecte pishoactive, asa numitele etnobotanice.

ANP – Adminsitratia Nationala a Penitenciarelor

CSOP – Centrul pentru Studierea Opiniei si Pietii

IGPR  - Inspectoratul General al Politiei Romane

CPECA – Centru de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog

CAIA – Centre de Asistenta Integrata a Adictiilor

ESPAD -

Evolutia politicilor nationale . Cheltuieli publice. Infractiuni pe droguri. Prevenire si combatere. Criminalitatea drogurilor.Pedepse.Alternative.Programe  si strategii dezvoltate pentru consumatorii de droguri. Legislatia in vigoare.Propuneri de modificare a legislatiei.

            Politicile nationale, privind consumul de droguri au cunoscut de-a lungul timpului, o abordare diferita, in functie de contextul national si legislatia in vigoare, care s-a adaptat, in functie de schimbarile si motivatiile oferite celor care au luat contact si cu alte culturi si influentele acestora, preluand si adaptand aceste ,,inovatii,, in functie de specificul national.

În 2003, Punctul National privind Drogurile ( Observatorul Roman pentru Droguri si Toxicomanii)  realizeaza un Raport pentru Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri. Raportul prezinta, contextul infiintarii A.N.A. deoarece, anul 2003 reprezinta primul an de functionare a acesteia.

2003 – 2011

Anul 2003 a reprezentat, de asemenea, ultimul an in care numarul statelor candidate pentru aderare la Uniunea Europeana a fost doisprezece, printre acestea aflandu-se si Romania. În acel an, Romania a aderat la Uniunea Europeana (si la Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri -EMCDDA) in 2007.

SITUATIA GENERALA ÎN DOMENIUL DROGURILOR – ROMÂNIA 2003

Pentru a putea intelege si percepe datele statistice, pe care le vom prezenta cititorilor si punctele urmarite, de-a lungul timpului, in aceste rapoarte, vom puncta cateva date esentiale privind contextul socio-economic din Romania, urmand ca, pe parcurs, sa se observe, in baza statisticilor, evolutia, stagnarea, si cresterea in alti ani, a consumului de droguri pe piata romaneasca a drogurilor.

Într-un studiu ESPAD realizat in 2003, pentru a doua oara in Romania (dupa studiul ESPAD 1999), pe un esantion de 4.371 elevi nascuti in 1987, din 209 unitati de invatamant la nivel national. Subiectul studiului l-a reprezentat raspandirea marijuanei/hasisului, a LSD-ului/halucinogenelor, heroinei, cocainei, a Ecstasy si a altor droguri etc. Comparativ cu studiul ESPAD 1999, datele preliminare obtinute prin ESPAD 2003 sugereaza o crestere a consumului de droguri legale sau ilegale, indiferent de natura lor. Trebuie sa mentionam ca, in conformitate cu rezultatele noului studiu ESPAD, consumul de Ecstasy a fost de trei ori mai mare iar consumul de marijuana/hasis combinat cu alcool de doua ori mai ridicat, in comparatie cu studiul ESPAD 1999. [1]

  • Contextul politic si economic al anului 2003, face ca Romania sa devina o piata atractiva si neexploatata pana atunci de traficanti, care-si vor dori sa uziteze de tara noastra, nu numai ca un teritoriu de tranzit ci si o zona de depozitare a drogurilor. Acestea vor intra in Romania, in special prin sud dar, si prin nord-vest si nord-est.
  • În anul 2003, apar in Romania, noi laboratoare clandestine pentru producerea ilicita a drogurilor sintetice, care sunt depistate si anihilate de politia romana, atragandu-se, in acest mod, atentia asupra pericolului potential de transformare a Romaniei intr-un producator ilegal de droguri sintetice.
  • În anul 2003, incep sa fie realizate, in Romania,  studii care au relevat existenta unui numar crescand de consumatori de droguri.
  • În contextul intensificarii consumului si traficului ilegal de droguri in tara noastra, la inceputul anului 2003 a fost creata Agentia Nationala Antidrog pentru a coordona lupta impotriva drogurilor.
  • O data consolidat cadrul institutional, prin  infiintarea Agentiei Nationale Antidrog, s-a intarit cooperarea dintre agentiile de aplicare a legii, societatea civila si alte institutii ale statului implicate in reducerea cererii de droguri.
  • În cursul anului 2003 reprezentanti ai tuturor institutiilor cu atributii in domeniul luptei impotriva drogurilor au fost instruiti de experti din Uniunea Europeana.

Fiind creat si intarit cadrul legislativ, pentru combaterea luptei antidrog, Romania a putut sa-si armonizeze legislatia cu regulamentele si legislatia europeana in vigoare, devenind astfel, parte semnatara a conventiilor internationale.

·       În 2003, s-a implementat la nivel national programul UNODC,, Sistemul National de Control al Drogurilor”

·       În 2003, Romania, face primii pasi catre implementarea Sistemului de Raportare al Uniunii Europene, folosit de Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri ( EMCDDA).

·       În 2003, prin  Hotararea de Guvern nr.154/2003, se realizeaza prima ,,Strategie nationala Antidrog,, pentru anii 2003-2004”

·       În anul 2003, isi incepe activitatea, Punctul Focal National privind drogurile.

·       În anul 2003, se realizeaza in Romania primul studiu, de Agentia Nationala Antidrog in cooperare cu UNAIDS Romania si cu cele mai importante ONG-uri ce actioneaza in domeniul reducerii cererii de droguri au realizat, in intervalul iunie-noiembrie 2003, un studiu de Evaluare Rapida privind consumatorii de heroina din Bucuresti. Rezultatele au aratat o medie de 24.000 de consumatori de heroina in Bucuresti, cu un „interval de incredere” de 95% si extreme variind intre 13.700 si 34.300 (populatia totala a capitalei este de aproximativ 2 milioane locuitori), mai mult de 50% dintre consumatori fiind tineri sub varsta de 25 ani. Cifrele de mai sus au relevat o dependenta de heroina relativ recenta si existenta unei populatii de consumatori dependenti de heroina, daca luam in considerare, prin comparatie, Evaluarea Rapida anterioara, desfasurata in 2002, care estimase o cifra de aproximativ 30.000 de consumatori dependenti de heroina [2].

·       Anul 2003, reprezinta, din punct de vedere legislativ baza, prin adoptarea Legii 143/2000 cu modificarile si completarile ulterioare.

·       În 2003, se schiteaza, un proiect de lege, care se va aproba ulterior, Legea 272/2004 – privind protectia si promovarea drepturilor copiilor impotriva consumului de droguri.

*

                                                                        *                      *

Anul 2004, Agentia Nationala Antidrog continua asigurarea coordonarii intre institutiile, organizatiile guvernamentale si non-guvernamentale, implicate in activitatile din Strategia Nationala Antidrog 2003-2004.

Anul 2004, asa cum reiese din datele statistice, sugereaza o accentuare a fenomenului traficului si consumului de droguri in Romania si chiar daca valorile indicatorilor relevanti (numar de arestari, capturi de droguri, persoane aflate in detentie etc.) sunt sub media europeana putem vorbi despre un trend ascendent.

Pornind de la aceste concluzii, Agentia Nationala Antidrog a promovat o abordare moderna a problemei consumului de droguri.

În cursul anului 2004, a fost promulgata Legea nr. 522 prin care se introduce, in cazul consumatorilor de droguri, posibilitatea optarii pentru tratament medical ca alternativa la pedeapsa cu inchisoarea, precum si o serie de notiuni noi („consumator dependent”; „circuit terapeutic” etc.).

Tot in cursul anului 2004, a fost de adoptata o noua Strategie Nationala Antidrog 2005-2012 si elaborat un Plan de Actiune pentru perioada 2005-2008, urmarindu-se ca pana la sfarsitul anului 2007, sa fie implementati toti indicatorii epidemiologici cheie ai EMCDDA.

Fondurile destinate reducerii cererii de droguri urmeaza sa fie sporite substantial, in paralel cu infiintarea unor structuri noi, care sa completeze lantul terapeutic (centre de distributie a metadonei, centre post-cura). Per ansamblu, sistemul de tratament si asistenta destinat consumatorilor de droguri nu a diferit in anul 2004 de cel din anii precedenti, principala problema fiind subfinantarea.

                                                                                    *

                                                                        *                      *

                              

Anul 2005, concretizeaza planul legislativ si sunt elaborate o serie de regulamente de punere in aplicare a unor legi importante aprobate in anul anterior, referitoare la prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri

În baza concretizarii legislatiei in acest domeniu, in anul 2005, a fost imbunatatit cadrul de monitorizare a circuitului legal al substantelor stupefiante si psihotrope in vederea impiedicarii deturnarii acestora din circuitul legal in traficul ilicit.

În anul 2005, in Romania, cadrul legislativ este pe deplin conturat si aliniat standardelor europene in domeniu, cu exceptia reglemetarii privind regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor.

În acest sens, in anul 2005, ca raspuns la evolutia fenomenului drogurilor in societatea romaneasca a fost imbunatatit cadrul institutional prin reorganizarea structurilor specializate din cadrul organismelor cu atributii in reducerea cererii si ofertei de droguri.

·       La nivel national reteaua Centrelor de Prevenire Evaluare si Consiliere Antidrog  a contribuit la infiintarea  Centrelor de Asistenta Integrata in Adictii, creandu-se astfel, premizele unei oferte adecvate si standardizate de servicii de asistenta medicala, psihologica si sociala pentru consumatorii de droguri.

·        În scopul imbunatatirii calitatii interventiilor, au fost elaborate Standardele sistemului national de asistenta medicala, psihologica si sociala a consumatorilor de droguri, instrument bazat pe bunele practici in domeniu. Acest instrument de lucru reprezinta un pas semnificativ in actualizarea raspunsului institutional referitor la asistenta de specialitate, prin promovarea abordarii multidisciplinare, plurifactoriale, integrate si comprehensive a consumatorilor de droguri, fiind adresat factorilor de decizie si executivi, coordonatorilor si implementatorilor de programe

·        În acelasi context, pentru acordarea de asistenta medicala si psihologica a consumatorilor de droguri aflati in serviciile de probatiune, a fost elaborata o metodologie de referire a acestor cazuri din sistemul de probatiune in reteaua CPECA.

În anul 2005, in vederea obtinerii unui raspuns prosocial la fenomenul infractional, care sa implice victima, infractorul si comunitatea, in anul 2005, Agentia Nationala Antidrog si Ministerul Justitiei au initiat punerea in aplicare, in domeniul drogurilor, a conceptelor de justitie terapeutica si justitie restaurativa ca liant intre activitatea institutionala si cea comunitara de asistenta integrata a persoanelor consumatoare de droguri.

                                                                                    *

                                                                        *                      *

În ceea ce priveste situatia consumului de droguri in Romania in anul 2006, putem afirma ca desi tendintele si modelele de consum sunt in linii mari similare celor de la nivel european, totusi, ne situam pentru majoritatea indicatorilor sub media europeana.

Datele din anul 2006, prezentate in Raportul National privind Situatia Drogurilor 2007 este primul raport al Romaniei in calitatea de stat membru al Uniunii Europene si implicit al Centrului European de Monitorizare a Drogurilor si Dependentei de Droguri (CEMDDD) de la Lisabona. Prin acest raport, Agentia Nationala Antidrog (ANA) - Directia Observatorul Roman de Droguri si Toxicomanii (DORDT) a prezentat datele disponibile la nivelul anului 2006 privind consumul si oferta de droguri in Romania si de asemenea, a oferit interpretari si prognoze asupra tendintelor in domeniu.

·       Sunt prezentati cei mai importanti indicatori utilizati la nivel european (asa numitii indicatori epidemiologici cheie) impreuna cu masurile si raspunsurile in domeniu. În unele domenii – cererea de tratament ca urmare a consumului de droguri, mortalitatea ca urmare a consumului de droguri, situatia colectarii datelor a inregistrat progrese spectaculoase, atat prin eforturile specialistilor DORDT cat si datorita accesarii unor surse externe de finantare (Phare, Fondul Global).

·       În alte situatii (consumul problematic de droguri, indicatorii de reducere a ofertei de droguri) progresele au fost mai mici, cauzele fiind pe cat posibil prezentate si analizate in Raport.

Principalele tendinte pe care le observam, conform rapoartelor  in cursul anului 2006 au fost:

·       Mentinerea la un nivel constant (incepand cu anul 2001) a internarilor pentru tratamentul dependentei de droguri. În opinia expertilor, cauza o constituie slaba oferta terapeutica existenta – unele tipuri de servicii lipsind practic (comunitatile terapeutice, centrele de reabilitare sociala), iar altele fiind greu accesibile sau avand o oferta limitata (centrele de substitutie cu metadona).

·       Furnizarea, incepand cu luna septembrie 2006 de servicii de asistenta, in regim ambulatoriu, pentru consumatorii de droguri prin reteaua teritoriala a ANA – CPECA.

·       Mentinerea heroinei drept cel mai frecvent drog pentru care se solicita asistenta medicala.

·       Concentrarea cazurilor de asistenta pentru consum de heroina in Bucuresti – cu mentiunea ca tot in Bucuresti exista si singurele centre de tratament de substitutie pentru opiacee.

·       Cererea foarte scazuta de asistenta pentru consum de cocaina – 0,1% din totalul cererilor de tratament. În continuare, heroina este consumata in special de persoanele tinere: aproape 70% din totalul solicitarilor de asistenta pentru tratamentul dependentei de heroina fiind inregistrate la persoane cu varsta mai mica de 29 de ani.

·       Se constata ca, heroina este consumata doar pe cale injectabila: 98% din cei care au solicitat asistenta au mentionat consumul de heroina pe cale injectabila; debutul consumului de heroina la varste tinere: 42% dintre cazuri au fost din grupa de varsta 15 -19 ani.

·       Cresterea numarului de decese ca urmare a consumului de droguri: 21 de cazuri inregistrate in anul 2006, in comparatie cu 6 cazuri in anul 2005 si 7 cazuri in anii 2004 si 2003. Este de mentionat faptul ca metodologia de colectare a datelor a fost imbunatatita si mai ales dotarea tehnica a Laboratorului de toxicologie din cadrul Institutul National de Medicina Legala (INML) Bucuresti a crescut. În aceste conditii, este inca prematur sa afirmam ca asistam la o crestere reala a numarului de decese ca urmare a consumului de droguri

·       Prevalenta HIV in randul consumatorilor de droguri injectabile (CDI) se mentine la un nivel foarte scazut – 1,44% in 2006; 1,1% in anul 2005. Similar, prevalenta hepatitei virale B este destul de scazuta – 8,8% in anul 2006; 6,9% in anul 2005 (desi din cauza tehnicii utilizate au fost raportate doar infectiile recente – respectiv Ag HBS). Hepatita virala C in schimb, continua sa reprezinte o problema serioasa de sanatate, aproape jumatate dintre consumatorii testati (46,22%) fiind pozitivi. Testele au fost efectuate in cadrul unor sectii de dezintoxicare din Bucuresti; personalul care lucreaza in alte servicii – programe de mentinere pe metadona, schimb de seringi etc, au indicat o prevalenta a hepatitei C mult mai ridicata (estimarile fiind de 80 – 90%)

·       Numarul de infractiuni la regimul drogurilor a fost in crestere – 2.695 de cazuri in anul 2006, comparativ cu 2.305 in anul 2005 si 2.169 in anul 2004. Tendinta de crestere se mentine si la nivelul orasului Bucuresti, unde au avut loc 1.301 infractiuni in anul 2006 fata de 927 in anul 2005.

                                                                                    *

                                                                        *                      *

În anul 2007, Romania a devenit de facto membru al Uniunii Europene, si a beneficiat de suportul adus prin derularea primului acord de grant Romania – EMCDDA si de experienta acumulata prin implementarea programelor de infratire inter-institutionala cu Spania (ultimul finalizat chiar in anul 2007)[3].

În acest mod, anul 2007, ofera in premiera o serie de date si informatii referitoare la fenomenul drogurilor in Romania fiind realizat si al doilea studiu in populatia generala referitor la cunostinte, atitudini si practici legate de consumul de droguri, prevalenta HIV si HVC in randul consumatorilor de droguri injectabile din Bucuresti, estimarea consumatorilor problematici de droguri in Bucuresti, impreuna cu analize privind evolutia fenomenului drogurilor in Romania si tendintele inregistrate de principalii indicatori in domeniu.

Anul 2007, marcheaza deschiderea de noi centre care ofera asistenta consumatorilor de droguri (Centrele de Asistenta Integrata in Adictii Pantelimon, Pericle si Obregia, Centrul de schimbde seringi Dr. Grozovici)[4].

Anul 2007 a fost declarat Anul asistentei consumatorului de droguri, si tot in acest an constatam ca, a crescut numarul surselor de date disponibile si a oferit posibilitatea efectuarii de cercetari specifice in domeniu (ex: Studiul privind evaluarea calitatii si accesibilitatea serviciilor oferite de Centrele de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog din subordinea Agentiei, 2007)

                                                                                    *

                                                                        *                      *

                                                                                              

            În anul 2008, se observa o tendinta de echilibrare a consumatorilor de droguri, precum si o implicare tot mai activa a A.N.A. (atat??????)

                                                                                    *

                                                                        *                      *

            În anul 2009, se constata o stagnare a activitatii A.N.A din cauza unor factori obiectivi, impusi de schimbarile care au survenit in societate.

În primul rand, schimbarile legislative si structurale produse in primul semestru al anului 2009, cu efecte directe asupra organizarii ANA, au condus la intarzieri semnificative in elaborarea si aprobarea Planului de actiune pentru implementarea Strategiei Nationale Antidrog in perioada 2009-2012.

În acest sens, a fost elaborat proiectul Planului de actiune pentru implementarea Strategiei Nationale Antidrog pentru perioada 2009-2012, care in prezent se afla in faza consultarilor, si ar putea fi aprobat, probabil, pana la finele anului 2010. nu e bine.nu poti vorbi la prezent despre ceva trecut

BUGET SI CHELTUIELI PUBLICE

                                                                                    *

                                                                        *                      *

În anul 2003,  prin intermediul A.N.A. s-au derulat si implementat doua proiecte:

  1. Proiectul PHARE privind drogurile sintetice si precursorii si Proiectul de aplicare a legii antidrog. În cadrul acestui proiect s-au desfasurat importante activitati de pregatire de care au beneficiat, prin participarea unor experti din Uniunea Europeana, specialistii romani care lucreaza in cadrul politiei, politiei de frontiera, parchetului si vamii.
  2. Al doilea  proiect PHARE, a fost pentru zona de reducere a ofertei de droguri. O Conventie de infratire PHARE a inceput in luna iunie 2004 cu o componenta de investitii in valoare de 1 milion de euro.

În anul 2003, o suma de 2.490.000.000 lei a fost alocata de la bugetul de stat pentru realizarea obiectivului “dezvoltarea de atitudini si comportamente favorabile sanatatii prin metode de promovare a sanatatii si prin educatie sanitara”.

Tot in anul 2003, a mai fost alocata suma de 17.500.000.000 lei,  pentru programul “Diagnoza si tratament pentru consumatorii dependenti de droguri”.

În 2003, se foloseste suma de 5.700.000.000 lei pentru acoperirea costurilor aferente medicamentelor specifice terapiei antidrog. Ordinul Ministrului Dezvoltarii si Prognozei nr. 39/2003 care priveste “Investitii in serviciile sociale” contine prevederi referitoare la dotarea unitatilor care ofera servicii sociale, functionand ca centre de ingrijire a dependentilor de droguri si de alcool[5].

Program pentru 2003

Sprijin financiar nerambursabil

164.372.000.000 ROL

Asistenta tehnica

3.350.000.000 ROL

Suma totala

167.722.000.000 ROL

                                                                                    *

                                                                        *                      *

În perioada 2004-2005, prin Acordul de finantare nr.12.906, semnat la Geneva la 6 iunie 2003, s-au alocat Romaniei fonduri nerambursabile in valoare totala de 21,8 milioane de dolari pentru perioada 2004-2005.

Derularea programului a inceput in 2004, si a vizat interventii in zone considerate prioritare: prevenire, servicii si monitorizare.

Bugetul acordat de Fondul Global pentru derularea proiectelor care au drept populatie tinta consumatorii de droguri, pe obiective:

1. Asigurarea programelor de prevenire durabile care sa reduca transmiterea HIV si a bolilor cu transmitere sexuala, precum si prevalenta consumului de droguri

2. Întarirea sistemului national al ingrijirilor de sanatate si suport psiho-social in scopul reducerii impactului HIV/SIDA asupra persoanelor infectate, afectate si/sau vulnerabile

Pe parcursul anului 2004, au fost derulate si activitatile privind proiectul de Înfratire Institutionala RO/2003/IB-JH-05  - Lupta impotriva traficului si abuzului de droguri [6].

De asemenea printr-un alt proiect PHARE 2003 a fost derulat si proiectul Asistenta pentru imbunatatirea activitatii din sistemul de penitenciare in valoare de 4.000.000 Euro, al carui obiectiv general l-a constituit sprijinirea reformei in sistemul penitenciar. Acest proiect s-a axat in special pe controlul problemelor referitoare la droguri si realizarea unor programe viabile de reinsertie sociala pentru detinutii adulti.

Ministerul Sanatatii prin Programul comunitar de sanatate publica - Subprogram 2.13 Tratamentul pentru toxicodependenta a alocat in anul 2004 un buget de aproximativ 10 miliarde ROL, sume care au fost distribuite astfel: 

-                       Cost mediu/pacient cura dezintoxicare – 4.226.000 ROL (durata medie a curei de dezintoxicare 21 zile); 

-                       Cost mediu/pacient postcura – 18.000.000 ROL (durata medie a postcurei 6 luni); Cost mediu/pacient substitutie pe termen lung – 5.475.000 ROL (durata medie 1 an).

Obiectivul acestui subprogram l-a constituit asigurarea tratamentului pentru cura de dezintoxicare, postcura si tratament de substitutie cu metadona.

De asemenea, Ministerul Sanatatii, prin subprogramul 1.5 Promovarea Sanatatii si Educatia pentru Sanatate a alocat 11.300.000.000 ROL pentru activitati de prevenire.

În 2004, Ministerul Educatiei si Cercetarii, aloca  pentru activitatile de prevenire a consumului/abuzului de droguri suma de 9 miliarde ROL. 

Pentru o mai buna coordonare a activitatilor din domeniul reducerii cererii de droguri desfasurate la nivel national si local, Agentia Nationala Antidrog a elaborat si propus spre finantare, in cadrul fisei PHARE 2004, Proiectul Întarirea capacitatii institutionale a institutiilor publice din Romania in domeniul reducerii cererii de droguri, in care sunt prevazute:

- Întarirea si integrarea Centrelor de Evaluare Prevenire si Consiliere Antidrog in comunitatile locale;

- Instruirea comuna a specialistilor din institutiile de stat si organizatiile nonguvernamentale din domeniul reducerii cererii de droguri;

- Înfiintarea unui Centru de Studii si Evaluari privind Drogurile in cadrul Agentiei Nationale Antidrog;

- Continuarea implementarii indicatorilor epidemiologici cheie ai EMCDDA;

- Dezvoltarea capacitatii Institutelor de Medicina Legala in domeniul identificarii drogurilor.

Proiectul a fost aprobat cu un buget total de 2.700.000 Euro, din care contributia U.E. a fost de 2.020.000 Euro (conform Memorandumului de finantare semnat intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana, referitor la Programul national PHARE 2004 pentru Romania, semnat in decembrie 2004).

                                                                                    *

                                                                        *                      *

La nivelul  anului  2005, la nivel national, s-a continuat cu alocarea de resurse financiare pentru activitatile de prevenire si combatere a traficului si consumului ilicit de droguri, atat de la bugetul de stat, cat si prin atragerea de fonduri din surse externe, de catre ANA si celelalte institutii de stat, precum si de catre organizatiile nonguvernamentale din domeniu. 

 

Bugetul Agentiei Nationale Antidrog

 

În anul 2005, bugetul alocat ANA a crescut semnificativ comparativ cu 2004, cu precizarea faptului ca acesta este destinat, in principal, dezvoltarii institutionale si pregatirii personalului, nefiind prevazute fonduri pentru activitati de cercetare, acestea fiind derulate prin finantari externe sau prin parteneriate inter-institutionale.

Buget alocat Agentiei Nationale Antidrog, 2004

Buget alocat Agentiei Nationale Antidrog, 2005

În anul 2005, se observa o dezvoltare a sistemului de asistenta integrata[7], pentru consumatorii de droguri, de la bugetul de stat al Ministerului Sanatatii Publice alocandu-se suma de 500.000 de RON, repartizati astfel[8] :

Bugete alocate pentru activitati de educare si informare

În anul 2005, Ministerul Educatiei si Cercetarii, singur sau in parteneriat cu alte institutii ale statului, a desfasurat mai multe programe de educatie, instruire si informare. Pentru anul de raportare, programele si activitatile derulate au fost sustinute financiar din bugetul Ministerului Educatiei si Cercetarii respectiv al Ministerului Sanatatii Publice[9].

 

Bugete alocat pentru activitati de aplicare a legii

În anul 2005 sumele necesare derularii activitatilor de aplicare a legii in domeniul drogurilor si precursorilor nu au fost evidentiate distinct in bugetul institutiilor responsabile, fiind comunicate doar sumele alocate din surse externe.[10] 

                                                                                    *

                                                                        *                      *

În anul 2006, la nivel national, resursele financiare alocate pentru activitatile de prevenire si combatere a traficului si consumului ilicit de droguri au provenit atat de la bugetul de stat, cat si din finantari externe.

Bugetul alocat ANA a crescut semnificativ comparativ cu anii anteriori, insa fondurile au fost destinate cu precadere sustinerii dezvoltarii Agentiei, prin operationalizarea celor 47 de Centre de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog, precum si a incadrarii acestora cu personal si, mai putin, finantarii programelor de prevenire si asistenta a consumatorilor de droguri[11].

În anul 2006, cheltuielile prevazute in bugetul Ministerului Sanatatii Publice au fost structurate pe patru programe si anume:

1. Programul comunitar de sanatate publica

2. Programul de prevenire si control al bolilor netransmisibile

3. Programul de sanatate a femeii si copilului

4. Programul de administratie sanitara si politici de sanatate.

În cadrul primelor doua programe respectiv, Programul comunitar de sanatate publica si Programul de prevenire si control al bolilor netransmisibile au fost elaborate subprograme cu activitati destinate prevenirii sau tratamentului dependentei de droguri, astfel:[12] 

Acorduri de finantare

În cursul anului 2006 finantarile externe au constituit o importanta resursa financiara pentru dezvoltarea si consolidarea sistemului de prevenire si combatere a traficului si consumului ilicit de droguri.

Ponderea cea mai insemnata a apartinut resurselor obtinute prin accesarea programelor PHARE.  În cadrul proiectului PHARE 2003/005-551.04.13/C - Lupta impotriva traficului si abuzului de droguri in valoare totala de 2.340.000 Euro care a avut ca beneficiari Inspectoratul General al Politiei Romane si Agentia Nationala Antidrog, au fost derulate achizitiile corespunzatoare componentei de investitii in valoare totala de 1.645.000 Euro.

Au fost demarate activitatile din proiectul PHARE 2004/016-772.03.11 - Întarirea capacitatii institutionale a institutiilor romanesti in domeniul reducerii cererii de droguri, care are ca beneficiari Agentia Nationala Antidrog si Ministerul Sanatatii Publice, in valoare totala de 2.720.000 Euro, din care, in cadrul componentei A (beneficiar Agentia Nationala Antidrog ) - 1.340.000 Euro si in cadrul componentei B (beneficiar Ministerul Sanatatii Publice) - 1.380.000 Euro. Componenta A, a fost structurata astfel incat. valoarea activitatilor de twinning a reprezentat 800.000 Euro, iar cea a investitiei de 540.000 Euro.

Prin proiectul PHARE 2005, proiectul fisei de twinning PHARE 2005 Consolidarea sistemului integrat deasistenta medicala, psihologica si sociala a consumatorilor de droguri din Romania, cu un buget de 1.150.000 Euro (850.000 Euro reprezentand fonduri PHARE si 300.000 Euro reprezentand cofinantarea). Proiectul a urmarit consolidarea relatiei de parteneriat a Agentiei Nationale Antidrog cu comunitatile locale in vederea implicarii acestora in reducerea cererii de droguri, precum si crearea unei comunitati terapeutice.

În anul 2006, a fost aprobat de catre Delegatie, proiectul de twinning PHARE 2006 Cresterea eficientei co operarii institutiilor implicate in lupta impotriva drogurilor, cu un buget de 800.000 Euro (600.000 Euro reprezentand fonduri PHARE si 200.000 Euro reprezentand cofinan tarea), cu o componenta de investitie de 750.000 Euro (550.000 Euro reprezentand fonduri PHARE si 200.000 Euro reprezentand cofinan tarea).

În vederea formarii profesionale a 20 medici din Centrele de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog, pentru dobandirea atestatului de studii complementare in adictii Agentia

Nationala Antidrog, a elaborat proiectul Îmbunatatirea asistentei medicale furnizate persoanelor dependente de droguri din Romania, in valoare totala de 55.400 Euro. Proiectul a fost aprobat, la inceputul lunii iunie 2006, de catre ambasada Frantei si Misiunea Interministeriala de Lupta Împotriva Drogurilor si Toxicomaniei (MILDT).

De asemenea, in cursul lunii aprilie 2006 a fost semnata faza a II-a de finantare din cadrul programului de asistenta nerambursabila Combaterea HIV/SIDA: un raspuns cuprinzator, coordonat si multisectorial in Romania, Agentia Nationala Antidrog sub-contractand doua proiecte in valoare 238.290 Euro.

În cadrul proiectului Monitorizarea variatiilor psihosomatice la pacientii toxicodependenti in timpul terapiei de substitutie 2005-2007, semnat intre Facultatea de Farmacie din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie Carol Davila si ANA a fost cheltuita suma de 80.000 RON (aproximativ 22.727 Euro) destinata activitatilor de cercetare privind monitorizarea pacientilor dependenti de droguri in cursul tratamentului de substitutie in regim de internare, prin supravegherea starii psihosomatice, evaluarea influentei tratamentului asupra parametrilor biochimici, hematologici si imunologici si ajustarea tratamentului pe baza monitorizarii clinice si paraclinice.

                                                                              *                                                                                                                            *                      *

În cursul anului 2007, la nivel national, resursele financiare destinate activitatilor de reducere a cererii si ofertei de droguri au provenit din surse bugetare si extra-bugetare. Bugetul alocat ANA a crescut comparativ cu anii anteriori, o pondere importanta revenind contributiei in cofinantarea programelor PHARE si programelor nationale[13].

Buget alocat prin programul national de sanatate

În anul 2007, programele nationale de sanatate au fost proiectate, implementate si coordonate la nivel national de Agentia Nationala pentru Programe de Sanatate din cadrul Ministerului Sanatatii Publice (MSP), coordonarea de specialitate a programului national de sanatate mintala revenind Directiei generale politici, strategii si managementul calitatii[14].

Scopul subprogramului de tratament al toxicodendentelor l-a constituit asigurarea accesibilitatii, continuitatii si calitatii serviciilor pentru persoanele cu tulburari legate de consumul de substante psihoactive, iar obiectivele propuse au fost:

  • Informarea si educarea populatiei cu privire la mijloacele de prevenire a consumului de droguri;
  • Asigurarea tratamentului de substitutie cu agonisti de opiacee pentru persoane cu toxicodependenta;
  • Testarea metabolitilor stupefiantelor, in toate unitatile medicale de profil, adulti si copii;
  • Tratamentul de dezintoxicare pentru persoane cu toxicodependenta.

Acest subprogram a fost derulat prin 12 unitati de tratament sub coordonarea tehnica a

Centrului National de Sanatate Mintala din cadrul Scolii Nationale de Sanatate Publica si Management Sanitar, avand un buget total de 19.700 mii lei ( 5.915.916 Euro). Activitatile finantate au urmarit: realizarea unui material informativ asupra institutiilor MSP care ofera servicii de ingrijire consumatorilor de droguri, realizarea unei analize a impactului economic la nivel national a consumului abuziv si dependentei de alcool, diagnosticul si tratamentul tulburarilor induse de consumul de droguri (testarea prezentei drogurilor, tratament substitutiv cu agonisti de opiacee, post-cura)[15].

                                                                  *                                                                                                                            *                      *

În anul 2008, la nivel national, resursele financiare alocate realizarii politicilor antidrog au provenit din surse bugetare si extra-bugetare. Bugetul alocat ANA a urmat o tendinta ascendenta, comparativ cu anii anteriori, o pondere semnificativa avand programele cu finantare nationala si internationala (in special proiectele cu finantare PHARE si asistenta tehnica si financiara oferita de UNODC)[16].

                                                                  *                                                                                                                            *                      *

La nivelul anului 2009, bugetul alocat pentru activitatea in acest domeniu, este mult mai restrans, fondurile destinate unor activitati colaterale, fiind obtinut din surse extra-bugetare. Bugetul alocat ANA a urmat o tendinta ascendenta, comparativ cu anii anteriori, o pondere semnificativa avand programele cu finantare nationala si internationala (in special proiectele cu finantare PHARE si asistenta tehnica si financiara oferita de UNODC)[17].

La nivelul celorlalte institutii implicate in gestionarea de activitati privind reducerea cererii sau ofertei de droguri, semnificativ de mentionat sunt programele si proiectele derulate, dupa cum se observa si din urmatoarea situatie[18]:

Acorduri de finantare 2007

Finantarile externe au constituit o importanta resursa pentru sustinerea activitatilor din domeniul reducerii cererii si ofertei de droguri, in special cele acordate prin intermediul programelor PHARE. Enumeram cateva, din proiectele europene derulate pentru atragerea de fonduri, destinate acestui sector.

  • PHARE 2003/005-551.04.13 C Lupta impotriva traficului si consumului ilicit de droguri in valoare totala de 2.323.883,83 Euro (1.899.964,58 Euro PHARE, 423.919,25 Euro cofinantare) a reprezentat primul demers complex si integrat de a consolida capacitatea institutiilor romane pentru a combate fenomenul drogurilor. Cu sprijinul partenerilor din Spania si Franta, s-a realizat adaptarea cadrului legislativ si institutional la nevoile curente, astfel: legislatia primara si secundara in domeniul antidrog a fost adoptata si imbunatatita, 599 de persoane au participat la sesiuni de pregatire pe tematica de specialitate, Campania Deschide Ochii de constientizare a opiniei publice cu privire la pericolul consumului de droguri s-a derulat la nivel national. Totodata, fost infiintat in cadrul ANA Centrul National de Resurse privind drogurile, care, in cadrul componentei de investitii a fost dotat corespunzator, alaturi de laboratoarele de analiza chimica a drogurilor din Bucuresti si Cluj. Componenta de twinning: finantare PHARE 650.000 Euro, cofinantare nationala 50.000 Euro.
  • PHARE 2004/016-772.03.11A Întarirea capacitatii institutionale a agentiilor romane in domeniul reducerii cererii de droguri, in valoare totala de 1.031.035,27 Euro (835.079,81 Euro PHARE, 195.955,46 Euro cofinantare) a continuat, impreuna cu acelasi partener din Spania, procesul de dezvoltare institutionala a principalilor actori cu responsabilitati in domeniul reducerii cererii de droguri, in concordanta cu strategia nationala si europeana in materie. Beneficiind de o componenta de infratire institutionala si una de investitii, principalele rezultate ale proiectului s-au concretizat, printre altele, in infiintarea si dotarea Centrului de Evaluare si Studii privind Drogurile, operationalizarea a 15 Centre de Asistenta Integrata a Adictiilor (CAIA), specializarea si formarea echipelor multidisciplinare pentru asistenta oferita consumatorilor de droguri, pregatirea de specialisti in evaluarea nevoilor locale si realizarea de studii si analize a fenomenului drogurilor. De asemenea, a fost elaborat si implementat un soft (ERP – Enterprise Resourse Planning) pentru monitorizarea programelor de asistenta oferite persoanelor consumatoare de droguri, au fost initiate demersurile pentru aderarea Agentiei Nationale Antidrog ca membru asociat la Forumul European pentru Securitate Urbana (FESU), s-a realizat si a fost derulata campania media de promovare a serviciilor oferite de catre CPECA teritoriale, iar acestea au fost dotate corespunzator cu echipamente de birou in vederea eficientizarii activitatilor proprii. Componenta de twinning: finantare PHARE 695.561,75Euro, cofinantare nationala 100.000 Euro.
  • PHARE 2005/017-553.05.01 Întarirea si integrarea in comunitatile locale a Centrelor de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog - investitii in valoare de 57.998,35 Euro (16.569,75 Euro PHARE si 41.428,60 Euro cofinantare) a completat necesarul de echipamente pentru cele 15 CAIA, asa cum a fost prevazut in cadrul proiectului Phare 2004, la incheierea proiectului fiind achizitionate kituri de detectare a drogurilor in urina si echipamente medicale necesare pentru a consolida activitatile derulate de catre echipele multidisciplinare formate in cadrul componentei de infratire institutionala din cadrul proiectului PHARE 2004.
  • PHARE 2006/018-147.03.13 Cresterea eficientei cooperarii intre institutiile implicate in lupta impotriva drogurilor, prin cele 2 componente ale sale de infratire institutionala si investitii, isi propune sa consolideze rezultatele obtinute in cadrul proiectelor PHARE anterioare, si anume sa dezvolte un sistem de management integrat care sa asigure o coordonare a aplicarii politicilor antidrog in Romania de catre toti actorii implicati. Astfel, daca in proiectele anterioare obiectivele generale au vizat dezvoltarea punctuala specifica a diferitelor domenii de interes pentru lupta antidrog(dezvoltare pe orizontala), Proiectul Phare 2006 vizeaza integrarea si dezvoltarea tuturor acestor arii specifice intr-un sistem informational integrat cu privire la fenomenul drogurilor in Romania (dezvoltare pe verticala). Valoarea totala aproiectului este de 1.550.000 Euro (1.150.000 Euro PHARE si 400.000 cofinantare), din care s-au contractat doar 800.000 reprezentand componenta de infratire institutionala care se deruleaza in parteneriat cu Germania, Cehia si Polonia.Componenta de twinning: finantare PHARE 600.000 Euro, cofinantare nationala 200.000 Euro.
  • PHARE 2006/018-147.05 Întarirea sistemului integrat de asistenta medicala,psihologica si sociala pentru consumatorii de droguri din Romania, in valoare de 1.100.000 Euro (800.000 Euro PHARE si 300.000 cofinantare) vizeaza infiintarea, in cadrul unei componente de infratire institutionala, a unei comunitati terapeutice pentru consumatorii de droguri din Romania in scopul dezvoltarii serviciilor integrate de prevenire si tratament pentru consumatorii de droguri. Proiectul urmeaza a fi contractat si implementat pe o perioada de 12 luni incepand cu luna septembrie 2008.

                                                                  *                                                                                                                            *                      *

În privinta acordurilor de finatare, se continua cele din anul 2007.

Prevenire

- 2003 -

Pentru a intelege mai bine, directia de prevenire in privinta consumului de droguri, vom face cateva precizari care, vor ajuta, cititorul sa inteleaga rolul institutiilor implicate in prevenirea si combaterea consumului de droguri.

Astfel, linia prevenirii consumului de droguri a fost stabilita de AN.A. prin programele:

Obiective generale in Prevenirea Consumului de Droguri, conform Strategiei Nationale Antidrog:

  • Reducerea consumului si abuzului de droguri in randul populatiei.
  • Diminuarea numarului de copii si tineri care se angajeaza in consumul de droguri.
  • Diminuarea consumului si abuzului de droguri in randul persoanelor aflate in situatii de risc.
  • Reducerea riscurilor asociate consumului si abuzului de droguri.
  • Diagnosticarea, analiza si monitorizarea consumului de droguri.
  • Armonizarea legislativa si institutionala cu prevederile Uniunii Europene.

Obiective specifice in Prevenirea Consumului de Droguri, conform Strategiei Nationale Antidrog:

  • Reducerea factorilor de risc.
  • Diversificarea mijloacelor de prevenire a consumului si abuzului de droguri.
  • Promovarea educatiei sanitare in randul populatiei.
  •  Diminuarea gradului de accesibilitate si disponibilitate a drogurilor.
  • Informarea populatiei in legatura cu riscurile si daunele asociate consumului de droguri.
  • Implicarea societatii civile.
  • Dezvoltarea coordonarii structurilor locale si nationale (Agentia Nationala Antidrog).
  • Îmbunatatirea calitati programelor de prevenire.
  • Instruirea specialistilor in domeniu.
  • Crearea si promovarea alternativelor de petrecere a timpului liber.
  • Sensibilizarea opiniei publice si formarea de atitudini favorabile fata de prevenirea consumului si abuzului de droguri.
  • Consolidarea si dezvoltarea retelei de centre de prevenire a consumului si abuzului de droguri in toate judetele tarii.
  • Dezvoltarea la nivel universitar a unor cursuri de formare si specializare in domeniul prevenirii consumului si abuzului de droguri.
  • Crearea de oportunitati pentru implicarea activa a domeniului privat in realizarea unor servicii de prevenire a consumului si abuzului de droguri si de tratament.
  • Evaluarea periodica a programelor de prevenire a consumului si abuzului de droguri.
  • Dezvoltarea si diversificarea cooperarii dintre institutiile nationale si internationale care au ca obiect prevenirea consumului de droguri.
  • Realizarea de studii criminologice pe baza datelor referitoare la traficantii si consumatorii de droguri.

De asemenea, vom observa ca, la nivelul Ministerului Educatiei si Cercetarii În cadrul acestui minister, activitatile legate de prevenirea abuzului de droguri au fost realizate prin Departamentul Programe pentru tineret si Departamentul General pentru evaluare, prognoza, strategii si Programe de educatie in invatamantul primar, gimnazial si liceal. La nivel local aceste activitati au fost realizate de Inspectoratele judetene, de Centrele de asistenta psiho - pedagogica judetene si corpurile profesorale. Au fost alocate bugete in vederea indeplinirii obiectivelor activitatilor dedicate tineretului in valoare de 2.682.484.000 Lei.

La nivel local, a fost finantat un numar de 40 de proiecte, care au avut ca scop prevenirea consumului si abuzului de droguri in randul tinerilor, pentru care Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului a alocat suma de 182.484.000 lei. De aceste proiecte au beneficiat aproximativ 525.000 de copii si tineri, cu varsta cuprinsa intre 14-29 ani.

A fost creata si s-a dezvoltat o retea de 21 de centre pentru tineret, ce functioneaza ca structuri institutionale, cu scopul de a dezvolta si imbunatati capacitatea de relationare interpersonala a tinerilor. Dupa reorganizarea guvernamentala din luna iunie 2003, centrele de tineret au fost preluate de inspectoratele scolare judetene. În perioada octombrie – decembrie 2003, centrele de tineret au fost redeschise in alte locatii.

La Poiana Pinului, judetul Buzau, a fost inaugurat primul Centru national de tineret pentru educatie si petrecerea timpului liber, dispunand de 100 de locuri de cazare, o sala de conferinte multifunctionala, 18 calculatoare conectate la Internet, instalatie video si sonorizare.

Pentru aceste activitati s-au alocat 2.500.000.000 lei din bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului (fondul pentru tineret).

Programul pilot “Educatia pentru sanatate in scoala romaneasca” a fost implementat in Bucuresti si in 15 judete din tara si s-a derulat in 123 de unitati scolare, beneficiarii directi fiind 120 de cadre didactice si 3.500 de elevi.

Prin intermediul inspectoratelor scolare judetene au fost organizate si desfasurate campanii locale de prevenire a consumului de droguri adresate elevilor, cadrelor didactice si comunitatilor locale. Cu aceasta ocazie s-au editat materiale cu caracter preventiv si au fost amenajate in cadrul scolilor panouri de informare.[19]

La nivelul Ministerului Administratiei si Internelor Obiectivele privind prevenirea abuzului de droguri prevazute de Agentia Nationala Antidrog au fost monitorizate de Institutul de prevenire si investigare a criminalitatii din Inspectoratul General al Politiei Romane. La nivel local aceasta activitate a fost realizata prin birouri sau sectii de prevenire din Inspectoratele Judetene de Politie.

Urmatoarele cursuri au fost organizate in cadrul centrelor de instruire ale Ministerului:

• Centrul de pregatire post-universitara din Bucuresti a organizat un curs pentru ofiterii care isi desfasoara activitatea in domeniul antidrog;

• Scoala de instruire “Avram Iancu” din Oradea pentru ofiterii Politiei de Frontiera a organizat un curs de perfectionare in domeniul drogurilor pentru un numar de 20 de ofiteri;

• Centrul ,,Nicolae Golescu” din Slatina a organizat un curs de perfectionare in domeniul combaterii traficului illicit de droguri si prevenirii abuzului pentru 81 de ofiteri de politie.

Agentia Nationala Antidrog, infiintata in anul 2003, are o directie pentru activitati de prevenire a consumului de droguri. Strategia Nationala Antidrog 2002-2004 contine un subcapitol intitulat “Programe pentru prevenirea consumului si dependentei de droguri”. Acest capitol stabileste, in afara obiectivelor generale si specifice de prevenire, un plan de actiune pentru educatie, sanatate si familie, politie, tineret, comunitate, organizatii private, mass-media, cooperare nationala si internationala. Fiecare minister implicat in prevenirea consumului de droguri are propriul plan de actiune pentru perioada 2002-2004.

Tratamentul destinat consumatorilor de droguri, arata ca, in anul 2003, Romania nu avea un sistem adecvat care sa cuprinda tratamentul, post-cura si reintegrarea sociala a dependentilor de droguri.

·       Calitatea serviciilor de care au beneficiat toxicomanii nu s-a ridicat la nivelul asteptarilor acestora din cauza lipsei unui sistem corespunzator de codificare in centrele de tratament si inexistentei unui sistem de post-cura.

·       Lipsa fondurilor si a personalului calificat in centrele de tratament si post-cura s-a materializat in abordarea ineficienta a toxicomanilor, fapt ce a condus, in majoritatea cazurilor, la recidive.

·       În 2003 nu au existat statistici clare privind procentul real al recidivelor sau numararea dubla a cazurilor.

·       Nu a existat un „ghid unic de tratament” disponibil pentru serviciile de tratament.

·       În anul 2003, in Bucuresti, au existat doar trei centre de tratament prin substitutie cu metadona.

·       Implementarea programelor de tratament prin substitutie cu metadona nu era foarte clar sustinuta de legislatia existenta (Legea 143/2000).

·       În 2003 numarul total de consumatori care au solicitat servicii medicale a fost de 2.070. Aceasta cifra include toxicomanii care au apelat la tratament de substitutie cu metadona, in cele trei centre din Bucuresti si cele cateva cazuri de toxicomani inregistrate in sectiile de terapie intensiva si psihiatrie din tara.

  • Numararea pacientilor a fost realizata pe baza datelor lor personale (acte de identitate). Centrele de tratament au acceptat uneori si pacienti fara acte de identitate, accesul realizandu-se pe baza unor declaratii pe propria raspundere. Exceptie au facut centrele de substitutie cu metadona, unde includerea in tratament s-a realizat exclusiv pe baza actului de identitate.
  • Va prezentam cateva statistici relevante efectuate la nivelul anului 2003[20]:

Consumatori de droguri care au solicitat servicii medicale

Date privind decesele cauzate de droguri in perioada 2001-2003, in Bucuresti, furnizate de Institutul de Medicina Legala ,, Mina Minovici,, - aici cred ca, mai trebuie o insertie din aia cu cifra etc

Numar persoane/sex

2001

2002

2003

BARBATI

15

9

12

FEMEI

13

13

11

TOTAL

28

22

23

Distributia deceselor, asociate consumului de droguri in functie de varsta si sex:

Grupa de varsta(ani)

2001

2002

2003

Barbati

Femei

Barbati

Femei

Barbati

Femei

15-20

1

1

1

1

1

0

21-25

6

0

2

0

3

2

26-30

2

1

1

0

2

0

31-35

1

1

0

1

2

0

36-40

0

1

1

1

0

0

41-45

1

1

2

2

0

1

46-50

0

2

0

2

1

3

51-60

1

0

1

2

2

0

61-70

0

3

0

2

1

0

71-80

2

2

0

0

0

2

81-91

1

1

1

2

0

3

TOTAL

15

13

9

13

12

11

- 2004 -

În anul 2004, se constata urmatoarele tendinte:

  • Continuarea implementarii primei Strategii Nationale Antidrog 2003-2004 prin derularea activitatilor din Planul de Actiune atribuite fiecarui minister cu activitate in domeniul prevenirii consumului de droguri;

·       Continuarea si intarirea eforturilor de informare a populatiei generale in legatura cu riscurile si efectele asociate consumului de droguri

·       Adaptarea interventiilor de prevenire la nivel teritorial prin crearea retelei teritoriale de Centre de Prevenire, Consiliere si Evaluare Antidrog;

·       Continuarea formarii initiale si continue a specialistilor in domeniul prevenirii (formare de formatori, formare de baza si specifica, formare pentru realizarea educatiei intre egali, altele) in scopul realizarii unei retele nationale de formatori;

·       Initierea standardizarii (standarde minime de calitate) interventiilor de prevenire a consumului de droguri in scopul monitorizarii/evaluarii si asigurarii calitatii activitatilor;

·       Initierea crearii cadrului legislativ care sa sprijine si sa defineasca interventiile preventive;

·       Persistenta alocarii unor fonduri limitate - ceea ce a condus la dezvoltarea cu dificultate a unor proiecte de anvergura privind reducerea cererii de droguri.

Prevenirea in scoala, familie, comunitate, grupuri de risc

  • La nivelul anului 2004, se remarca elaborarea si implementarea de proiecte la nivel local si national.
  • Pentru  imbunatatirea  procesului de coordonare a activitatilor de prevenire in scoli la nivel teritorial, a fost intarita si extinsa reteaua Centrelor de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog (C.P.E.C.A.).
  •  Acestea si au desfasurat activitatea in colaborare cu structurile  guvernamentale ale MEC (Inspectoratele scolare  judetene), M.S. (Directiile de sanatate publica), M.A.I. (Serviciile de prevenire din cadrul Inspectoratelor judetene de politie) si non-guvernamentale, care actioneaza in aria prevenirii consumului de droguri.
  • La nivelul celorlalte entitati enumerate, s-au desfasurat o serie de proiecte care au avut ca scop transmiterea unui mesaj catre public.

-        2005 –

-       

În anul 2005 derularea activitatilor din domeniul prevenirii consumului de droguri s-a realizat pe baza obiectivelor noii SNA 2005-2012, fiecare minister sau organizatie nonguvernamentala avand responsabilitati specifice. În acest sens, in Planul de Actiune in vederea implementarii SNA, in perioada 2005-2008, au fost prevazute 13 activitati in domeniul reducerii cererii de droguri, cu termen de realizare 2005, astfel:

-        prevenirea consumului de droguri in scoala – 6;

-        prevenirea consumului de droguri in familie – 2;

-        prevenire comunitara – 5.     

Dintre cele 13 activitati cu termen de finalizare 2005, au fost incheiate 10, iar 3 au fost implementate partial.

 

Principalele evolutii si tendinte inregistrate la nivelul anului 2005 au constat in:

  • fundamentarea politicilor nationale de prevenire pe rezultatele studiului ESPAD 2003 si a  studiului in populatia generala 2004;
  • consolidarea interventiilor de prevenire la nivel teritorial, prin finalizarea procesului de structurare a retelei nationale a CPECA; elaborarea standardelor minime de calitate ale programelor si proiectelor de prevenire a consumului de droguri, in scopul monitorizarii/evaluarii si asigurarii calitatii activitatilor de prevenire;
  • continuarea formarii specialistilor in domeniul prevenirii (cursuri de tip: formare de formatori, formare de baza/specifica, formare pentru realizarea educatiei intre egali, altele) si adoptarea standardelor minime de calitate obligatorii ale programelor de prevenire in scoala in scopul imbunatatirii calitatii interventiilor de prevenire;
  • imbunatatirea nivelului colaborarii intre institutiile statului implicate in prevenirea consumului de droguri si organizatiile nonguvenamentale; 
  • imbunatatirea nivelului colaborarii intre institutiile si organizatiile nonguvernamentale nationale implicate in lupta antidrog si institutii si organizatii de profil din tari cu experienta in prevenirea consumului de droguri;
  • imbunatatirea  metodologiei de evaluare a programelor de prevenire a consumului de droguri, prin implementarea indicatorilor de evaluare a procesului, si a rezultatelor obtinute.

Identificarea, in anul 2005, a punctelor forte in elaborarea si implementarea politicilor de reducere a cererii de droguri a determinat adaptarea programelor/proiectelor/campaniilor nationale, regionale si locale la caracteristicile de consum, standardizarea sistemului de evaluare si monitorizare a programelor prin adoptarea si ajustarea metodologiei CEMDDD, precum si formarea initiala si continua a specialistilor in prevenire, conducand la concluzia ca, in Romania, exista deja premisele unei abordari stiintifice, unitare si coerente a fenomenului consumului de droguri.

- 2006 -

Ca si in anul anterior, obiectivele Strategiei Nationale Antidrog au stat la baza derularii activitatilor din domeniul prevenirii consumului de droguri, fiecare institutie publica sau organizatie nonguvernamentala actionand in baza responsabilitatilor specifice. În acest sens, in anul 2006, in Planul de Actiune (2005-2008) pentru implementarea SNA au fost prevazute si desfasurate 11 activitati in domeniul reducerii cererii de droguri, cu termen de realizare 2006, astfel:

Prevenire in scoala – 2

Prevenire in familie – 2

Prevenire comunitara – 7.

Principalele evolutii si tendinte inregistrate la nivelul anului 2006 au constat in:

·       Îmbunatatirea acoperirii geografice a proiectelor de prevenire, prin preluarea elaborarii si implementarii acestora si la nivel local. Continuarea derularii proiectelor care s-au dovedit eficiente in anii anteriori. Abordarea integrata a programelor de prevenire.

·       Prevenire in scoala, familie, comunitate

·       În anul 2006, se continua implementarea celor patru programe de prevenire in scoala initiate in anii anteriori nivel national. 

·       Programul national Educatie pentru sanatate in scoala romaneasca, Mesajul meu antidrog, Împreuna, Educatie pentru cetatenie democratica . La aceste programe, in cursul anului 2006, au fost initiate alte doua proiecte Cunoscandu-ma,decid si Liceul Pragul Vietii. Principalii implementatori ai acestor programe au fost: Agentia Nationala Antidrog , Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Sanatatii Publice, Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei, Ministerul Administratiei si Internelor si organizatii nonguvernamentale.

·       Programul national Educatie pentru sanatate in scoala romaneasca initiat in anul 200227 si implementa t de catre MEC si MSP, in parteneriat cu Organizatia Salvati Copiii, ANA si Fundatia Tineri pentru Tineri, a fost continuat si in anul 2006.

·       Se initiaza in afara activitatilor curriculare standard, in anul 2006 programul a cuprins si urmatoarele activitati extracurriculare si extrascolare: campania Descopera o lume sanatoasa ; concursul national adresat elevilor de gimnaziu si liceu cu aceeasi tema; difuzarea unui spot radio de promovare a programului; realizarea unui website al programu lui cu adresa www.educatiepentrusanatate.ro.

·       În anul 2006 in cadrul programului au participat 5.000 de scoli, au fost implicati in activitati curriculare aproximativ 400.000 de elevi, iar in activitati extracurriculare si extrascolare 1.350.000 de elevi.

·       Un alt proiect care a continuat sa fie derulat si in anul 2006 a fost Mesajul meu antidrog28. În luna noiembrie 2005 a fost demarata editia a III-a 2005-2006 a acestui concurs si a reunit 137.151 de elevi si studenti, care au concurat pentru obtinerea a 48 de premii pentru cele mai bune lucrari. Insertii pag. 24, nr.27 si 28, raport 2007,

·       În anul 2006 au fost definite criteriile si au fost elaborate instrumentele de evaluare a nevoilor de informare-formare a parintilor precum si de stabilire a zonelor prioritare de interventie la nivel national si local.

·       Documentul este structurat pe trei sectiuni si a fost definitivat in luna iulie 2006, avand ca scop crearea unui cadru necesar initierii programelor pentru parinti, adaptate nevoilor evaluate in fiecare zona de interventie si dezvoltate conform criteriilor stabilite.

·       Documentul a fost destinat specialistilor din Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si Ministerul Administratiei si Internelor –Agentia Nationala Antidrog.

·       În anul 2006 a continuat proiectul Prevenirea consumului de droguri in randul tinerilor, initiat in anul 200434, finantat de Fondul Global de Combatere a HIV/SIDA, TBC si Malariei si implementat de Organizatia Salvati Copiii. În perioada 27 iulie – 20 august 2006 s-a derulat campania Marea, singura noastra dependenta, cu scop in prevenirea si diminuarea consumului de droguri in randul tinerilor care isi petrec vacanta pe litoral, prin informarea si sensibilizarea acestora asupra efectelor consumului de droguri pe termen scurt si lung.Aceasta campanie este bazata pe conceptul peer to peer education. 50 voluntari cu varste cuprinse intre 16–25 ani au oferit informatii unui numar de aproximativ 10.000 de adolescenti si tineri referitoare la riscurile la care se expun prin consumul de droguri licite si ilicite si au organizat concursuri tematice si sportive pe plaja (concurs de fotbal, de volei etc). Campania din 2006 s-a desfasurat in patru statiuni de pe litoralul romanesc al Marii Negre.

·       De asemenea, in perioada 24 iulie - 12 august 2006, Agentia Nationala Antidrog, Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Constanta si Asociatia Romana Anti-SIDA – Filiala Constanta au desfasurat Campania de prevenire a riscurilor asociate consumului de droguri.

-        2007 –

În anul 2007 derularea activitatilor din domeniul prevenirii consumului de droguri s-a  realizat pe baza obiectivelor SNA 2005-2012, fiecare minister sau organizatie nonguvernamentala avand responsabilitati specifice.

Principalele evolutii si tendinte inregistrate la nivelul anului 2007 au constat intr-o adaptare mai buna a programelor/proiectelor/campaniilor nationale, regionale si locale la caracteristicile de consum, standardizarea sistemului de evaluare si monitorizare a programelor prin adoptarea si ajustarea metodologiei EMCDDA, precum si in continuarea formarii specialistilor in prevenire, punand premisele unei abordari stiintifice, unitare si coerente a fenomenului consumului de droguri.

Programele tip informare au continuat sa joace un rol central in prevenirea consumului dedroguri. Totusi, incepand cu anul 2005 si in Romania in mediile specializate, se constata o mai buna constientizare a eficientei programelor de prevenire centrate pe formarea si consolidarea abilitatilor personale care detin rol de factor de protectie in consumul de droguri.

Majoritatea programelor si proiectelor nationale in domeniul prevenirii consumului de droguri au fost initiate si coordonate de Agentia Nationala Antidrog, iar la nivel local reteaua centrelor de prevenire, evaluare si consiliere antidrog a continuat procesul de consolidare reprezentand principalul initiator si partener pentru proiectele/programele locale, precum si pentru implementarea la nivel local a celor nationale[21].

* Proiecte de prevenire initiate de CPECA la nivel local, 2007

-        2007 –

În scopul imbunatatirii calitatii interventiilor in domeniul prevenirii consumului de droguri, in urma propunerii Agentiei Nationale Antidrog (ANA), a fost adoptata Hotararea de Guvern (HG) nr. 1.101/200837, privind aprobarea Programului de interes national de prevenire a consumului de tutun, alcool si droguri – 2009 - 2012. Programul are prevazut pentru implementare in patru ani (2009-2012) un buget de 3.944 mii lei, urmand a fi finantat integral de la bugetul de stat, in limita fondurilor disponibile.

HG stipuleaza ca subprogramele si proiectele componente ale Programului se elaboreaza de catre furnizorii autorizati de servicii de prevenire a consumului de tutun, alcool si droguri. Evaluarea si selectia proiectelor se realizeaza la nivelul ANA. Monitorizarea implementarii proiectelor finantate in cadrul programului se asigura, la nivel national, de ANA, iar la nivel local, prin centrele de prevenire, evaluare si consiliere antidrog (CPECA) competente. De asemenea, controlul utilizarii fondurilor alocate in cadrul programului se asigura de catre ANA.

Prevenirea in scoala, comunitate, se realizeaza in cadrul proiectelor demarate de A.N.A. cu finatare de la stat si prin fonduri structurale.

-        2009 –

În anul 2009, activitatile si proiectele derulate au fost orientate spre consolidarea masurilor de prevenire adecvate nevoilor locale si dezvoltarea parteneriatelor la nivel local intre institutiile publice si reprezentanti ai societatii civile. Comparativ cu anii anteriori cand, la nivel local, erau implementate preponderent proiectele de prevenire universala, in acest an, se remarca cresterea numarului de proiecte de prevenire selectiva.

Anul 2009, aduce ca noutate o crestere a calitatii proiectelor de prevenire universala intrucat acestea includ atat componenta de informare, cat si pe cea de dezvoltare de abilitati.

În scopul imbunatatirii calitatii interventiilor in domeniul prevenirii consumului de droguri, a fost initiat Proiectul european de elaborare si implementare a standardelor de calitate pentru programele de prevenire („European standards in evidence for drug prevention - Prevention Standards & No 2007304”). Proiectul este coordonat de Centrul National de Colaborare pentru Prevenirea Consumului de Droguri din Liverpool John Moores University, finantarea fiind asigurata de PHEA (Public Health Executive Agency). În acest proiect, Agentia Nationala Antidrog are calitatea de partener principal.

Obiectivul general in cadrul acestui proiect a fost dezvoltarea unor standarde de calitate comune la nivel european pentru programele de prevenire a consumului de droguri, bazate pe o metodologie stiintifica, pentru a sprijini profesionistii in selectarea, promovarea si utilizarea modelelor de bune practici in ariile relevante ale prevenirii consumului de droguri.

Obiectivele au fost atinse prin dezvoltarea unui set de instrumente si criterii pentru evaluarea standardelor de prevenire si a unui ghid care sa le contina, inclusiv prin aplicarea pilot a acestora in proiecte.

Ulterior, s-a realizat recenzia si corelarea standardelor nationale si a ghidurilor de bune practici existente atat la nivelul Uniunii Europene, cat si la nivel international. prin identificarea si dezbaterea standardelor nationale, a ghidurilor si implementarea modificarilor, avand ca finalitate publicarea standardelor europene existente si a ghidului de bune practici in domeniul prevenirii consumului de droguri.

Prevenirea universala, in scoala, familie, comunitate, a continuat si in anul 2009, prin implemntarea de programe destinate fiecarui segment in parte.

                                                                 *

                                                     *                      *

INFRACTIUNI LA REGIMUL DROGURILOR

- 2003 -

Trebuie facute urmatoarele precizari privind regimul infractiunilor si prevederea, sanctionarea acestora in anul 2003, principalele institutii implicate in aplicarea legii in domeniul combaterii traficului si consumului ilicit de droguri in Romania find:

- Serviciul de lupta impotriva crimei organizate si antidrog din cadrul Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie;

- Directia Generala de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog din Inspectoratul General al Politiei;

- Inspectoratul General al Politiei de Frontiera – Directia de Combatere a Criminalitatii Transfrontaliere;

- Directia Generala a Vamilor, Serviciul Antidrog.

În ceea ce priveste infractiunile la regimul drogurilor, in 2003 s-a inregistrat o crestere de 13,2% in raport cu anul 2002 si de 118% in comparatie cu 2001[22].

***

***

***

Capturile de droguri la nivelul anului 2003, arata astfel[23]: vezi tabel pag.48-50 raport

***

- 2004 -

Anul 2004, sub aspect legislativ, are promulgarea Legii 522/ 2004[24], publicata in, pentru modificarea si completarea Legii 143/ 2000, privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri. Legea 522/ 2004, aduce ca elemente de noutate au fost introduse si definite notiuni distincte precum „consumator”, si ,,consumator dependent”, definirea notiunilor de ,,circuit terapeutic”, si ,,evaluare”, iar sanctiunile aplicate pentru infractiunile contra regimului drogurilor sunt diferite in functie de categoria de risc din care face parte drogul.

Din punct de vedere procedural, in cazul savarsirii de infractiuni la regimul drogurilor, pentru consumul propriu ( inclusiv detinerea) consumatorul poate opta pentru includerea   intr-un program integrat de asistenta. Includerea intr-un astfel de program se face cu acordul persoanei, in caz de refuz i se aplica prevederile Codului penal.

A fost elaborata tot in anul 2004, in conformitate cu reglementarile europene, a fost elaborata Legea 381/ 2004[25], prin care se prevede ca, sumele rezultate din valorificarea bunurilor confiscate ca urmare a savarsirii de infractiuni la regimul drogurilor constituie venituri la bugetul de stat.

În anul 2004, a fost adoptata Legea 505/2004 [26] pentru modificarea si completarea Legii 300/2002, privind regimul juridic al precursorilor de droguri.

În 2004, s-a adoptat si Legea 552/2004, privind prevenirea si combaterea dopajului in sport, A.N.A. fiind institutia abilitata sa previna si sa combata la nivel national fenomenul de dopping. Tot in acest an, s-a adoptat si Regulamentul de aplicare a Legii 552/2004.

Text Box:

Evolutia numarului de infractiuni constatate de la Legea 143/2000, in perioada 2001-2004[27]

Dinamica persoanelor cercetate in functie de varsta, sex, studii, ocupatie, antecedente, etnie, cetatenie

 

În functie de varsta

În perioada 2001-2004 se inregistreaza o constanta tendinta de crestere a numarului minorilor si tinerilor cercetati pentru savarsirea de infractiuni la regimul juridic al drogurilor, astfel:

- procentul minorilor care raspund penal, cercetati in asemenea cauze, se situeaza la un nivel relativ constant in ultimii patru ani (6,1% in anul 2001, 6% in 2002, 6,3% in anul 2003 si 6,7% in anul 2004);

- in anul 2004, 5 minori cu varsta sub 14 ani au fost implicati in activitati ilicite de trafic cu droguri, ceea ce arata o scadere a varstei minorilor implicati in astfel de actiuni ilegale;

- persoanele tinere (18-20 ani) inregistreaza o variatie relativ redusa in perioada 2001 - 2004 (20,7% in anul 2001, 13,7% in 2002, 13,6% in 2003 si 15,6% in anul 2004); 

- intervalul de varsta 21 - 29 de ani: reprezinta principala categorie a persoanelor cercetate (49,1% in 2001, 43,9% in anul 2002, 46,3% in anul 2003 si 45,8% in anul 2004);

- peste 30 de ani: dupa o crestere in anul 2002 (36%), se inregistreaza o relativa scadere in anii 2003 (33,5%) si 2004 (31,4%).

În functie de variabila sex   

În functie de  variabila sex, se constata ca infractiunile privind traficul si consumul ilicit de droguri au fost savarsite in principal de barbati (79,4%), implicarea femeilor devenind mai accentuata incepand cu anul 2002. 

Cu toate ca asistam la un tip de infractionalitate in care numarul barbatilor este preponderent (624 in 2001, 1079 in 2002, 1178 in 2003 si 1595 in anul 2004), este semnificativa tendinta de crestere a numarului femeilor (de la 99 in anul 2001, la 349 in anul 2002, la 309 in anul 2003 si la 402 in anul 2004).[28]

            În functie de variabila gradul de instruire

            Din totalul persoanelor cercetate in perioada analizata, cele care au absolvit generala reprezinta categoria cea mai implicata in acest gen de infraabsolventii cursurilor liceale se situeaza pe o pozitie secundara.

            Trebuie semnalata cresterea usoara a numarului persoanelor cu studii in 2001, 9% in 2002, 8,5% in 2003 si 9,9% in anul 2004)[29].

Dinamica dosarelor penale instrumentate de catre parchete

La nivelul anului 2004, tendinta  de crestere a criminalitatii in domeniul traficului si consumului ilicit de droguri este relevata si de situatia cauzelor penale instrumentate si a persoanelor invinuite si trimise in judecata de catre parchete.

Perioada 2001-2004 se caracterizeaza printr-o crestere a numarului cauzelor penale solutionate de catre parchete, cu 46,1% mai multe in 2002, cu 33,7% in 2003 si cu 107% mai numeroase in anul 2004 fata de anul 2001[30].

Situatia cauzelor penale instrumentate de  parchete in perioada  2001-2004

Concentrarea fenomenului infractional in marile centre  urbane este relevata si de  ponderea cauzelor solutionate si a numarului persoanelor cercetate si trimise in judecata de catre parchetele de pe langa curtile de apel din marile orase (Bucuresti, Cluj, Timisoara, Pitesti, Ploiesti, Constanta, Iasi).

Distributia teritoriala a cauzelor instrumentate de parchete,  2003-2004

Dinamica persoanelor condamnate

 

Pe fondul amplificarii fenomenului drogurilor, in perioada 2001-2004, instantele de judecata au dovedit mai multa fermitate si au pronuntat condamnari la pedeapsa inchisorii pentru un numar din ce in ce mai mare de inculpati care au savarsit infractiuni de acest gen

Astfel, daca in anul 2001 au fost condamnati 268 inculpati, in anii urmatori numarul acestora aproape s-a dublat, ajungand la 432 in anul 2002, la 439 in anul 2003 si la 508 in anul 2004.

De asemenea, pentru aceeasi perioada se remarca si un  aspect ingrijorator ce consta in condamnarea pentru infractiuni grave privind traficul de droguri, a unui numar important de minori (3,3% in 2001, 6% in 2002, 4% in 2003 si 4,5% in 2004)[31].

evolutia numarului persoanelor condamnate in perioada 2001-2004

evolutia numarului de pedepse aplicate  condamnatilor in functie de natura acestora, 2001-2004

            evolutia numarului pedepselor in functie de durata acestora, 2001- 2004

Criminalitate la regimul drogurilor si arestari

 

La o evaluare a numarului de persoane care au comis infractiuni de trafic si consum ilicit de droguri, in functie de sex, se constata ca ponderea acestora o reprezinta barbatii.

Totusi, trebuie sa avem in vedere tendinta accentuata de crestere a numarului femeilor in campul infractionalitatii la regimul drogurilor (de la 99 in anul 2001, la 349 in anul 2002, la 309 in anul 2003 si la 402 in anul 2004). Se poate aprecia ca in urmatoarea perioada se va inregistra o implicare mai semnificativa a acestora in comercializarea stradala a drogurilor si a altor infractiuni conexe[32].

- 2005 -

În cursul anului 2005, au fost constatate 2.305 infractiuni in legatura cu prevederile Legii nr. 143/2000 insertie jos 75jos in raport pag. 60 raport 2006 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri.

Din totalul infractiunilor constatate la Legea nr. 143/2000, procentul cel mai ridicat, de 55,8%, il detin cele care privesc vanzarea, distribuirea, cumpararea si detinerea fara drept a drogurilor (art. 2), iar 41,5% privesc operatiunile de cumparare si detinere de droguri pentru consum propriu (art. 4). Aceste procente variaza in jurul valorii medii de 54% pentru infractiunile de vanzare, distribuire, cumparare si detinere fara drept a drogurilor (art. 2) si de 38,7% pentru infractiunile privind operatiunile de cumparare si detinere de droguri pentru consum propriu (art. 4), inregistrate in perioada 2001 – 2005[33].

evolutia numarului de infractiuni la regimul drogurilor, 2001-2005

În anul 2005, fenomenul criminalitatii privind traficul si consumul ilicit de droguri a fost prezent in toate judetele tarii, numarul infractiunilor constatate la Legea nr.143/2000, inregistrand variatii in functie de modificarile survenite pe rutele de trafic si in cererea de droguri pe piata ilicita.

În ce priveste distributia pe judete a numarului de infractiuni constatate, se poate vorbi despre evolutii spectaculoase in cazul unora dintre judetele tarii, cum ar fi Botosani, Caras-Severin, Ilfov si Mures, unde cifra infractiunilor constatate in anul 2005 s-a dublat fata de anul 2004, respectiv Galati si Harghita, unde aceasta s-a triplat. În judetul Satu Mare cresterea a fost de peste 9 ori, iar in judetul Maramures de 12 ori. În capitala, au fost inregistrate, in anul 2005, cu 306 mai multe infractiuni fata de anul 2004 si cu 632 mai multe infractiuni fata de anul de referinta 2001. Pe de alta parte, in judete precum Bacau, Gorj si Vaslui numarul infractiunilor constatate la Legea nr. 143/2000 a scazut in 2005 comparativ cu anul 2004, cu aproximativ 90%, iar in judetele Covasna, Giurgiu si Tulcea cu aproximativ 50%. În anul de referinta, infractiunile constatate in mediul urban inregistreaza un procent de 94,67% fata de 5,33%, cate au fost comise in mediul rural. Aceste procente nu difera semnificativ de valorile medii inregistrate in perioada 2001-2004.

Situatia persoanelor cercetate de politie in baza Legii 143/2000 in anul 2005

 

Pentru savarsirea celor 2.305 infractiuni prevazute de Legea nr. 143/2000, in anul

2005, au fost cercetate 2.008 persoane. Evolutia acestui indicator a inregistrat o crestere continua in intervalul 2001 (723 persoane) – 2005 (2.008 persoane)[34] .

distributia numarului de persoane cercetate de politie pentru savarsirea de infractiuni la Legea nr.143/2000,  2001- 2005

distributia modului de solutionare a cauzelor penale privind infractiunile la regimul drogurilor si precursorilor, 2001-2005

Din totalul celor 1.344 de dosare, 394 au primit solutia de trimitere in judecata, in timp ce 668 au fost cu solutie de neincepere a urmaririi penale sau de scoatere de sub urmarire penala, iar in 282 dosare penale a fost dispusa solutia de scoatere de sub urmarire penala conform art. 181 Cod penal (fapta nu prezinta pericolul social al unei infractiuni).

Analizand dinamica numarului de cauze penale solutionate prin care se propune trimiterea in judecata,in intervalul 2001 – 2005, se constata o evolutie fluctuanta[35].

distributia cauzelor solutionate cu propunere de trimitere in judecata din totalul cauzelor solutionate (%), 2001-2005

distributia numarului de persoane cercetate pentru savarsirea de infractiuni la regimul drogurilor si precursorilor, 2001 – 2005

Exceptand anul 2005, evolutia acestui indicator a fost ascendenta pe intreg intervalul 2001 – 2004, astfel ca de la 1.038 persoane, numarul a crescut la 1.495 persoane, la 1.816 persoane, respectiv 2.307 persoane in anul 2004, valoare maxima pentru intervalul mentionat. Din cele 2.289 persoane cercetate, 712 au fost trimise in judecata, cu 17,59% mai putine decat in anul 2004[36].

distributia numarului persoanelor trimise in judecata pentru comiterea de infractiuni la regimul drogurilor, 2001-2005

Instantele de judecata au dispus, in anul 2005, condamnarea a 632 persoane pentru comiterea de infractiuni la regimul juridic al drogurilor si precursorilor, dintre care 589 majori si 43 minori, cu 24,41% mai mult fata de anul precedent.

evolutia numarului de persoane condamnate pentru infractiuni la regimul drogurilor  si precursorilor, 2001-2005

Analiza dosarelor in functie de varsta arata ca, in intervalul 2001 – 2005, minorii reprezinta un procent destul de mic din totalul persoanelor condamnate.

Daca, luam in considerare gravitatea pe care o reprezinta infractiunile la regimul drogurilor se poate afirma ca numarul minorilor implicati in comiterea unor astfel de infractiuni este destul de ridicat, mai ingrijorator fiind faptul ca numarul acestora este in crestere.

Daca in anul 2001 numarul minorilor condamnati pentru comiterea de infractiuni la regimul drogurilor reprezenta numai 3,3% din totalul condamnatilor pentru asemenea fapte, in anul 2002 procentul a crescut la 6%, pentru ca, in anul 2003 sa scada la 4%, si respectiv sa creasca in 2004 la 4,5% si la 6,8%  in 2005[37].

distributia numarului de condamnati pentru comiterea de infractiuni la regimul drogurilor si precursorilor – majori si minori, 2001-2005

Situatia persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii pentru infractiuni comise la regimul drogurilor si precursorilor

Dintre cele 632 de persoane condamnate in anul 2005, 621 au fost condamnate la pedeapsa inchisorii (588 majori si 33 minori), 7 la pedeapsa amenzii penale (1 major si 6 minori) si 4 minori la masuri educative.

În intervalul 2001 – 2005, evolutia acestui indicator inregistreaza o dinamica ascendenta, de la 263 persoane in anul 2001, la 422 persoane in anul 2002, la 436 persoane in anul 2003, la 508 persoane in anul 2004, respectiv 621 persoane in anul 2005[38].

distributia numarului de persoane condamnate la pedeapsa inchisorii, 2001-2005

Situatia persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii cu executarea pedepsei in penitenciar pentru infractiuni comise la regimul drogurilor si precursorilor

În anul 2005, din 621 de persoane condamnate la pedeapsa inchisorii, 504 persoane (81,15%) au fost condamnate la pedeapsa inchisorii cu executarea in penitenciar, reprezentand o crestere cu 24,4% fata de anul precedent.

Cifra persoanelor condamnate la inchisoare cu executarea pedepsei in penitenciar a inregistrat o crestere continua in intreg intervalul 2001-2005, de la 167 (in anul 2001), la 504 (in anul 2005)[39].

distributia procentuala a persoanelor condamnate care executa pedeapsa in penitenciar, 2001-2005

Situatia persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii, cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei si cu suspendarea executarii sub supraveghere pentru nfractiuni comise la regimul drogurilor si precursorilor

  • Dintre cele 621 persoane condamnate la pedeapsa inchisorii in anul 2005, 86 persoane au fost condamnate la pedeapsa inchisorii cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, iar 31 persoane au fost condamnate la pedeapsa inchisorii cu suspendarea executarii sub supraveghere.
  • În intervalul 2001-2005, numarul persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii cu suspendarea executarii pedepsei inregistreaza, incepand cu anul 2002, o scadere continua, de la 126 de persoane, la 107 (in anul 2003), la 93 (in anul 2004), ajungand la un numar de 86 de persoane in anul 2005.
  • În ceea ce priveste numarul persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii cu suspendarea executarii sub supraveghere s-a inregistrat o tendinta de crestere, de la 11 persoane in anul 2001, la 24 in anul 2002, la 33 in anul 2003, la 34 in anul 2004, exceptand anul 2005 cand numarul lor a scazut la 31 persoane.

Tabel 8-2 sursa csm, raport 2006, pag. 66

Grafic 8-16, sursa csm raport 2006, pag. 66

2006 cu steluta daca se poate

  • În anul 2006, institutiile implicate in reducerea ofertei de droguri, respectiv Agentia Nationala Antidrog, Ministerul Public, Inspectoratul General al Politiei Romane, Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, Inspectoratul General al Jandarmeriei Romane si Autoritatea Nationala a Vamilor au efectuat demersuri importante pentru consolidarea institutionala proprie, pentru armonizarea legislatiei nationale din domeniu cu cea a Uniunii Europene, pentru pregatirea specialistilor si asigurarea resurselor necesare, precum si pentru cresterea cooperarii interne si internationale, in conformitate cu obiectivele Strategiei Nationale Antidrog 2005-2012.În acelasi timp, acestea au urmarit eficientizarea activitatilor desfasurate pentru combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, aspect reliefat si prin rezultatele obtinute.
  • În cursul anului 2006 au fost constatate 2.936 de infractiuni la legile ce cuprind incriminari privind drogurile si precursorii, dintre care 2.695 de infractiuni se refera la faptele sanctionate de Legea 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, cu modificarile si completarile ulterioare. Acestea reprezinta 91,8% din totalul infractiunilor comise in legatura cu regimul drogurilor si precursorilor. Se observa o tendinta ascendenta a numarului de infractiuni constatate pe intreaga perioada de referinta.

Grafic 8-5 situatia drogurilor pag. 60, raport 2007

  • În anul 2006, fenomenul criminalitatii privind traficul si consumul ilicit de droguri era prezent in toate judetele tarii, numarul infractiunilor constatate la Legea nr. 143/2000, variind in raport de modificarile intervenite pe rutele de trafic si de cererea de droguri pe piata ilicita, dar si de calitatea masurilor de combatere intreprinse de formatiunile antidrog, atat la frontiera nationala cat si in interiorul tarii, cu precadere in marile centre urbane. Astfel, municipiul Bucuresti se afla pe primul loc cu cele 1.301 de infractiuni, urmat de judetele: Ilfov – 130 infractiuni, Iasi – 122 infractiuni, Timis – 96 infractiuni, Arad – 64 infractiuni, Alba – 63 infractiuni, Prahova – 62 infractiuni, Satu Mare – 59 in fractiuni, Constanta – 59 infractiuni, Brasov – 52 infractiuni si Mehedinti – 51 infractiuni.
  • Ca factori favorizanti ai fenomenului infractional in zonele mentionate enumeram

concentratia mare de tineri in centrele universitare, situarea unora la frontiera nationala,

oportunitatile oferite traficantilor de porturi, zona litorala a Marii Negre ori cartierele marilor

orase cu risc infractional ridicat.În municipiul Bucuresti evolutia fenomenului pe indicatorul statistic analizat pastreaza o dinamica accelerata de crestere, in anul 2006 inregistrandu-se cu 374 mai multe infractiuni fata de anul 2005 si cu 898 mai multe infractiuni fata de anul de referinta 2001 (222,8%).Pe langa infractiunile comise la regimul drogurilor ilicite, tot in cursul anului 2006 au mai fost constatate 96 de infractiuni la regimul precursorilor (Legea 300/2002), 57 de infractiuni in legatura cu Legea 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, 15infractiuni de spalare de bani si 73 de infractiuni in lega tura cu dispozitiile Codului Penal (infractiuni asociate traficului si consumului ilicit de droguri)

insertie 60 – pag. 60, raport 2007

Situatia persoanelor cercetate de politie pentru comiterea infractiunilor la regimul

drogurilor ilicite

  • În anul 2006, pentru savarsirea celor 2.695 de infractiuni prevazute de Legea nr. 143/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, au fost cercetate 2.446 de persoane (89,9% din totalul de 2.720 de persoane cercetate pentru infractiuni la legile ce cuprind incriminari privind drogurile si precursorii), cu 21,8% mai multe decat in anul 2005. Evolutia acestui indicator a inregistrat o crestere continua in intervalul 2001–2006 (de la 723 la 2.446 persoane).
  • Grafic 8-6 pag. 61 raport 2007

Situatia persoanelor cercetate de politie pentru comiterea infractiunilor din

domeniul drogurilor si precursorilor

  • În anul 2006, pentru savarsirea celor 2.936 de infractiuni referitoare atat la droguri cat si la precursori, au fost cercetate 2.720 de persoane (84,3% barbati si 15,7% femei).
  • Din analiza variabilei varsta se poate remarca conform statisticilor anului 2006,  ponderea persoanelor tinere, cu varsta cuprinsa intre 18 – 30 de ani, reprezentand 66,14% (1.799 de persoane cercetate) din totalul persoanelor cercetate, urmate de persoanele din grupa de varsta 30 – 50 de ani (662 de persoane) cu un procent de 24,34%. Cel mai mic procentaj apartine persoanelor cu varsta de peste 50 de ani (108 persoane) - 3,97%.
  • În 2006, procentul minorilor care raspund penal (doi minori cu varsta de pana la 14 ani si 149 cu varste cuprinse intre 14 – 18 ani), cercetati in asemenea cauze, se situeaza, de asemenea, la un nivel relativ ridicat, fiind de 5,55% din totalul persoanelor cercetate.
  • În 2006, variabilele in functie de nivelul de instruire , releva  faptul ca,  persoanele cu un nivel scazut de educatie reprezinta categoria cea mai implicata in savarsirea acestui gen de infractiuni – 43,5% (absolventi de scoala generala), urmata de categoria absolventilor de studii liceale (35,7%). Absolventii de studii superioare (5,5%) detin aproximativ aceeasi pondere ca persoanele fara nici un grad de instruire (4,3%).

Situatia dosarelor penale solutionate de catre parchete

  • În anul 2006, reprezentantii Parchetului de pe langa Înalta Curte de Casatie si Justitie si ai parchetelor de pe langa cele 15 curti de apel au solutionat 1.076 de cauze penale privind infractiuni referitoare la regimul drogurilor si precursorilor.
  • Comparativ cu anul 2005, cand au fost solutionate 1.344 de dosare penale, se constata

diminuare a acestora cu 19,9%, iar fata de anul 2004 scaderea este de 38,7%.Din totalul celor 1.076 de dosare, 305 (pondere 28,3%) au fost cu solutii de trimitere in judecata, in timp ce 549 (pondere 51%) au fost cu solutie de neincepere a urmaririi penale sau de scoatere de sub urmarire penala, iar in 222 de dosare penale (pondere 20,6%) dosare penale a fost dispusa solutia de scoatere de sub urmarire penala conform art. 18 indice 1 din Codul Penal.

Grafic 8-7 raport 2007

Situatia persoanelor invinuite/inculpate si trimise in judecata

  • În anul 2006, au fost invinuite/inculpate de catre parchete sub aspectul savarsirii de

infractiuni privind traficul de droguri si precursori, precum si pentru detinere de droguri in

vederea consumului ilicit, 2.108 persoane, cu 7,9% mai putin decat in anul 2005.

Insertie 61, pag. 63 raport

Grafic 8-8 raport pag.63 + grafic 8-9 pag. 64 raport 2007

Situatia persoanelor condamnate de catre instantele de judecata

  • Instantele de judecata au dispus, in anul 2006, condamnarea a 659 persoane pentru

comiterea de infractiuni prevazute si sanctionate de Legea nr. 143/2000 privind prevenirea si

combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, cu modificarile si completarile ulterioare

(629 majori si 30 minori), cu 4,3% mai mult fata de anul precedent. Acest indicator a inregistrat, pe intreaga perioada analizata, o evolutie continua, de la 268 de persoane condamnate definitiv in anul 2001 la 659 in anul 2006 (145,9%), media de crestere pe intregul interval de timp fiind 21,4%.

  • Dintre cele 659 de persoane condamnate in cursul anului trecut 574 au fost traficanti (502barbati si 72 femei) si 85 con sumatori (81 barbati si 4 femei), 98 erau recidivisti, iar 43 aveau antecedente penale.
  • În anul 2006, instantele de judecata nu au solutionat cauze penale care au avut ca obiect infractiuni privind regimul juridic al precursorilor. Grafic 8-10 raport 2007 +garfic 8-11, raport 2007

SITUATIA PERSOANELOR CONDAMNATE LA PEDEAPSA ÎNCHISORII

  • În anul 2006, dintre cele 659 de persoane condamnate definitiv, 633 au fost condamnate la pedeapsa inchisorii (608 majori si 25 minori), iar pentru 24 de persoane (dintre care 21 majori si 3 minori) s-au aplicat amenzi penale si pentru 2 minori masuri educative.
  • În intervalul 2001–2006 evolutia acestui indicator inregistreaza o dinamica ascendenta, de la 263 de persoane in anul 2001, la 422 de persoane in anul 2002, la 436 de persoane in anul 2003, la 508 de persoane in anul 2004, la 621 de persoane in anul 2005, respectiv, la 633 de persoane in anul 2006.grafic 8-12 pag. 66 raport 2007 garfic 8-13 pag. 66, raport 2007

SITUATIA PERSOANELOR CONDAMNATE LA PEDEAPSA ÎNCHISORII, CU SUSPENDAREA

CONDITIONATA A EXECUTARII PEDEPSEI SI CU SUSPENDAREA EXECUTARII SUB SUPRAVEGHERE

  • În naul 2006, dintre cele 633 de persoane condamnate  la pedeapsa inchisorii, 96 de

persoane (80 majori si 16 minori) au fost condamnate la pedeapsa inchisorii cu suspendarea

conditionata a executarii pedepsei, iar 74 de persoane au fost condamnate la pedeapsa inchisorii cu suspendarea executarii sub supraveghere.

  • Evolutia, in intervalul 2001 – 2006, a numarului persoanelor condamnate la pedeapsa

inchisorii cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei a avut, incepand cu anul 2002,

un trend descrescator, de la 126 de persoane in acest an, la 107 de persoane in anu l 2003,

la 93 in anul 2004, ajungand la un numar de 86 de persoane in anul 2005, dupa care s-a inregistrat, in anul 2006, o crestere cu 10 persoane a numarului celor impotriva carora

instantele de judecata au dispus aceasta masura.

  • În ceea ce priveste evolutia numarului persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii cu suspendarea executarii sub supraveghere, in intervalul 2001 – 2006 s-a inregistrat o

crestere, de la 11 persoane in anul 2001, la 24 in anul 2002, la 33 in anul 2003, la 34 in anul

2004, exceptand anul 2005 cand numarul lor a scazut la 31 de persoane.

  • În anul 2006 s-a inregistrat cel mai mare numar de persoane condamnate la pedeapsa

inchisorii cu suspendarea executarii sub supraveghere, 74 de persoane (71 majori si 3minori), din intervalul analizat, ceea ce reprezinta o crestere procentuala de 572,7% fata de anul 2001 si de 138,7% fata de anul 2005.

  • Tabel 8-1 pag. 67 raport 2007

2007 daca se poate steluta

Situatia infractiunilor privind traficul si consumul ilicit de droguri si precursori

  • În decursul anului 2007, numarul total al infractiunilor constatate de formatiunile specializate din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane si al Inspectoratului General al Politiei de Frontiera, a fost de 2.914, dintre care:

2.749 infractiuni au fost incriminate de Legea nr. 143/2000 privind prevenirea si

combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, cu modificarile si completarile

ulterioare,

29 de infractiuni s-au datorat incalcarii prevederilor OUG nr. 121/2006 privind

regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor aprobata prin

Legea nr. 186/2007 (Legea nr. 300/2003),

68 de infractiuni au fost in legatura cu Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si

combaterea criminalitatii organizate,

68 de infractiuni au fost ca urmare a nerespectarii dispozitiilor Codului penal

(infractiuni asociate traficului si consumului ilicit de droguri).

O analiza comparativa privind numarul total de infractiuni constatate la regimul drogurilor si

precursorilor in perioada 2004-2007, a evidentiat o evolutie oscilanta a indicatorului, dar per

ansamblu cifrele au crescut.

Grafic 8-6 pag. 81, raport 2008

Infractiuni la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si

consumului ilicit de droguri, cu modificarile si completarile ulterioare

  • Din totalul de 2.914 infractiuni constatate la regimul drogurilor si precursorilor in cursul anului 2007, 94,33% (2.749 de infractiuni), au fost infractiuni savarsite la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, cu modificarile si completarile ulterioare, continuand tendinta ascendenta inregistrata in perioada 2001-2006.82 insertie raport
  • Astfel, se constata o crestere cu 2% a infractionalitatii la regimul drogurilor fata de anul 2006,respectiv cu 19,26% fata de anul 2005.

Grafic 8-7 pag. 82 raport 2008

  • Media de infractiuni per judet a fost in anul 2007 de 35,31, fenomenul constatandu-se in toate judetele tarii desi distributia acestora nu a fost uniforma. Astfel, judetele Ilfov (202 infractiuni), Timis (115 infractiuni), Alba (98 infractiuni), Iasi (83 infractiuni), Constanta (81 infractiuni), Prahova (78 infractiuni), Arges (68 infractiuni), Galati (66 infractiuni), Harghita (59 infractiuni), Cluj (46 infractiuni), Arad (43 infractiuni), Bihor (43 infractiuni), Dolj (42 infractiuni), Giurgiu (42 infractiuni) si Mehedinti (41 infractiuni) au inregistrat valori peste media statistica. La extrema opusa s-au situat judetele Vaslui (2 infractiuni), Maramures (3 infractiuni), Salaj (3 infractiuni), Teleorman (3 infractiuni), Braila (5 infractiuni), Caras-Severin (5 infractiuni), Buzau (6 infractiuni), Botosani (7 infractiuni), Hunedoara (9 infractiuni) si Vrancea (9 infractiuni).
  • La nivelul capitalei, in decursul anului 2007, potrivit datelor furnizate de institutiile de aplicare a legii, a avut loc o scadere cu 3,53% a numarului de infractiuni constatate ca urmare a incalcarii prevederilor din Legea 143/2000 fata de anul precedent, de la 1.301 la 1.255 infractiuni. Dintre acestea, un numar de 991 infractiuni (o pondere de 78,96% din totalul inregistrat in Bucuresti) au fost asociate activitatilor ilegale cu droguri pentru consum propriu art.4

Infractiuni la OUG nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor folositi la

fabricarea ilicita a drogurilor aprobata prin Legea nr. 186/2007

  • Pe parcursul anului 2007, din cele 2.914 de infractiuni prevazute in legile ce cuprind incriminari referitoare la droguri si precursori, 29 de infractiuni (0,99% din totalul infractiunilor constatate la regimul drogurilor si precursorilor) au fost in legatura cu prevederile O.U.G. nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor aprobata prin Legea nr. 186/2007.
  • Tendinta descendenta a ultimilor ani s-a mentinut si la nivelul anului 2007, valoarea

inregistrata fiind cu 69,79% mai mica decat in 2006 (96 infractiuni) si cu 80,66% mai mica

fata de anul 2005 (150 infractiuni).

Grafic 8-8 pag. 83 raport 2008

Situatia persoanelor cercetate pentru comiterea infractiunilor din domeniul drogurilor si

precursorilor

  • În anul de referinta, pentru comiterea celor 2.914 de infractiuni la legile privind drogurile si precursorii au fost cercetate 2.580 de persoane, dintre care 2.413 persoane pentru incalcarea prevederilor la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, cu modificarile si completarile ulterioare, 20 de persoane pentru savarsirea infractiunilor prevazute in OUG nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor aprobata prin Legea nr. 186/2007 (Legea nr. 300/2003), 132 de persoane pentru nerespectarea dispozitiilor din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, iar 15 persoane cercetate pentru fapte sanctionate de Codul penal (infractiuni asociate traficului si consumului ilicit de droguri).
  • În anul 2007, s-a remarcat o scadere cu 5,15% a numarului de persoane cercetate, de la 2.720 la 2.580 persoane.
  • Dintre persoanele cercetate, majoritatea au fost cetateni romani (96,59%), iar restul de

3,41% (88 persoane) cetateni straini.

  • Pentru anul 2007, se constata ca, cele mai multe persoane implicate in anul 2007 in activitati de trafic si consum de droguri au avut varsta cuprinsa intre 18 si 30 de ani (65,69%) desi, fata de anul precedent, s-a inregistrat o diminuare a numarului acestora cu 5,78%, de la 1.799 la 1.695 de persoane.
  • În privinta numarului de minori cercetati pentru fapte incriminate la regimul drogurilor si precursorilor, s-a remarcat o scadere fata de anul anterior, cu 41,06% de la 151 la 89 de minori (2 cu varsta de pana in 14 ani si 87 cu varsta cuprinsa intre 14 – 18 ani), ponderea acestora fiind de 3,45% din totalul persoanelor cercetate.
  • La nivelul anului 2007 au fost identificate 93 de grupuri infractionale cu activitati pe linie de droguri in care activau 562 de persoane, dintre care 36 straini.
  • Comparativ cu anul 2006 cand au fost identificate 104 de astfel de grupari, in decursul anului 2007, numarul acestora s-a diminuat cu 10,57%. De asemenea, in acelasi interval, au fost anihilate 58 de grupuri criminale, cu 9,43% mai mult decat in 2006, in ale caror activitati erau implicate 383 de persoane dintre care 6 straini.
  • În privinta traficului cu precursori nu au fost identificate si anihilate grupari criminale. Fata de 2006, in anul 2007 s-a observat o reducere cu 11,76% a numarului de persoane prinse in flagrant, de la 1.921 la 1.695 de persoane.

Grafic 8-9 pag. Si 8-10 pag. 84 raport 2008

SITUATIA DOSARELOR PENALE SOLUTIONATE DE CATRE PARCHETE

  • Parchetul de pe langa Înalta Curte de Casatie si Justitie si parchetele de pe langa cele 15 curti de apel au solutionat, pe parcursul anului 2007, un numar de 2.960 cauze penale (dintre care 344 rechizitorii) privind infractiuni referitoare la 86 droguri si precursori, cu 175,09% mai mult decat in cursul anului 2006 cand au fost solutionate 1.076 de dosare penale (dintre care 305 rechizitorii).

Grafic 8-12 si 8-13  pag. 86, raport 2008

 Situatia persoanelor cercetate si trimise in judecata de catre parchete

  • În anul 2007, numarul persoanelor cercetate de catre parchete pentru savarsirea de

infractiuni privind traficul de droguri si precursori precum si pentru detinere de droguri in

vederea consumului a inregistrat o crestere cu 118,12% fata de anul precedent, de la 2.108

la 4.598 de persoane.

  • O analiza a evolutiei acestui indicator evidentiaza o crestere continua pana in 2004, urmata de o usoara scadere in anii 2005 si 2006 pentru ca in 2007 sa inregistreze cea mai mare valoare de pana acum: 4.598 de persoane.

Grafic 8-15, 8.-16. 8-17 pag. 87,88  raport 2008

Situatia persoanelor condamnate de catre instantele de judecata

  • În anul 2007, instantele de judecata au dispus condamnarea a 521 persoane (469 barbati si 52 femei) pentru savarsirea de infractiuni la regimul juridic al drogurilor si precursorilor, indicatorul inregistrand o diminuare cu 20,94% fata de anul 2006.

Grafic 8-18, 8-19, pag. 89, raport 2008

Situatia persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii

  • Din totalul persoanelor condamnate in intervalul de referinta, instantele de judecata au

dispus aplicarea pedepsei cu inchisoarea unui numar de 514 persoane, dintre care 497 majori si 17 minori, precum si a amenzii penale unui numar de 7 persoane dintre care 6 majori si 1 minor.

  • Daca pana in 2006 s-a constatat o crestere continua a numarului persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii pentru infractiuni la regimul drogurilor, in anul 2007 survine o modificare a tendintei de evolutie, in sensul scaderii acestuia cu 18,79% de la 633 la 514 persoane.

Grafic 8-20, pag. 90

2008 daca se poate cu steluta

SITUA􀄟IA INFRAC􀄟IUNILOR PRIVIND TRAFICUL 􀃹I CONSUMUL ILICIT DE DROGURI 􀃹I PRECURSORI

  • În decursul anului 2008, num􀄃rul total al infrac􀄠iunilor constatate de forma􀄠iunile specializate din cadrul Inspectoratului General al Poli􀄠iei Romane 􀃺i al Inspectoratului General al Poli􀄠iei de Frontier􀄃,a fost de 3.872, dintre care: • 3.727 infrac􀄠iuni au fost incriminate de Legea nr. 143/2000 privind prevenirea 􀃺i combaterea traficului􀃺i consumului ilicit de droguri, cu modific􀄃rile􀃺i complet􀄃rile ulterioare; • 12 de infrac􀄠iuni s-au datorat inc􀄃lc􀄃rii prevederilor OUG nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor folosi􀄠i la fabricarea ilicit􀄃 a drogurilor aprobat􀄃 prin Legea nr. 186/2007 (Legea nr. 300/2003); • 100 de infrac􀄠iuni au fost in leg􀄃tur􀄃 cu Legea nr. 39/2003 privind prevenirea 􀃺i combaterea criminalit􀄃􀄠ii organizate; • 33 de infrac􀄠iuni au fost ca urmare a nerespect􀄃rii dispozi􀄠iilor Codului penal (infrac􀄠iuniasociate traficului 􀃺i consumului ilicit de droguri). O analiz􀄃 comparativ􀄃 privind num􀄃rul total de infrac􀄠iuni constatate la regimul drogurilor 􀃺iprecursorilor a inregistrat o cre􀃺tere cu 32,87% fa􀄠􀄃 de anul precedent, anul 2008, eviden􀄠iindu-se,astfel, cea mai mare valoare din intervalul 2005 – 2008 􀃺i anume, de 3.872.

Grafic 9-1, pag 82, raport 2009

Grafic 9-2, pag. 83, raport 2009

Infrac􀄠iuni la OUG nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor folosi􀄠i la fabricarea ilicit􀄃 a drogurilor aprobat􀄃 prin Legea nr. 186/2007

  • Pe parcursul anului 2008, din cele 3.872 de infrac􀄠iuni prev􀄃zute de legile ce cuprind incrimin􀄃rireferitoare la droguri 􀃺i precursori, 12 infrac􀄠iuni (0,31% din totalul infrac��iunilor constatate la regimul drogurilor􀃺i precursorilor) au fost in leg􀄃tur􀄃 cu prevederile O.U.G. nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor folosi􀄠i la fabricarea ilicit􀄃 a drogurilor aprobat􀄃 prin Legea nr. 186/2007.Aceste valori urmeaz􀄃 tendin􀄠a descresc􀄃toare a ultimilor ani, ajungandu-se, in prezent, la 12 infrac􀄠iuni constatate, cu 92% mai pu􀄠in comparativ cu anul 2005 􀃺i cu 58,62% mai pu􀄠in fa􀄠􀄃 de anul 2007 .

Infrac􀄠iuni la OUG nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor folosi􀄠i la fabricarea ilicit􀄃 a drogurilor aprobat􀄃 prin Legea nr. 186/2007

  • Pe parcursul anului 2008, din cele 3.872 de infrac􀄠iuni prev􀄃zute de legile ce cuprind incrimin􀄃rireferitoare la droguri 􀃺i precursori, 12 infrac􀄠iuni (0,31% din totalul infrac􀄠iunilor constatate la regimul drogurilor􀃺i precursorilor) au fost in leg􀄃tur􀄃 cu prevederile O.U.G. nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor folosi􀄠i la fabricarea ilicit􀄃 a drogurilor aprobat􀄃 prin Legea nr. 186/2007.Aceste valori urmeaz􀄃 tendin􀄠a descresc􀄃toare a ultimilor ani, ajungandu-se, in prezent, la 12 infrac􀄠iuni constatate, cu 92% mai pu􀄠in comparativ cu anul 2005 􀃺i cu 58,62% mai pu􀄠in fa􀄠􀄃 de anul 2007 .

Grafic 9-3, pag.84, raport 2009

2009 daca se poate cu steluta

  • Pe parcusul anului 2009, conform datelor furnizate de Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, si de Parchetul de pe langa Înalta Curte de Casatie si Justitie si a parchetelor de pe langa cele 15 curti de apel, s-au solutionat 2.906 cauze penale privind comiterea de infractiuni la regimul drogurilor si precursorilor, fata de 2.575 astfel de cauze solutionate in anul precedent, inregistrandu-se deci o crestere cu 12,85%.
  • Din totalul de 2.906 cauze solutionate, 2.904 cauze au avut ca obiect savarsirea de infractiuni la Legea nr. 143/ 2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, cu modificarile si completarile ulterioare.
  • Cauzele penale solutionate pentru comiterea de infractiuni la Legea nr. 143/ 2000 au avut ca obiect operatiunile de cultivare, producere, vanzare, distribuire, cumparare si detinere fara drept a drogurilor (art.2), in proportie de 28,3% (823 cauze penale). Dintre acestea, 241 cauze (29,3%) au fost cu solutie de trimitere in judecata, 316 cauze (38,4%) cu solutie de neincepere a urmaririi penale, iar 266 cauze (32,3%) cu scoatere de sub urmarire penala (211 fiind cu solutie de scoatere de sub urmarire penala conform art. 181 Cod penal)138.
  • Pentru comiterea de infractiuni la regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor, conform OUG. nr. 121/ 2006, aprobata prin Legea nr. 186/2007, au fost solutionate 2 cauze penale, ambele cu scoatere de sub urmarire penala. Insertiile la cifre pag. 99 raport 2009,

Tabel 9-1, pag.100 ambele raport 2010

SITUATIA PERSOANELOR CERCETATE SI TRIMISE ÎN JUDECATA DE CATRE PARCHETE

·       La nivelul anului 2009, au fost cercetate de catre parchete, pentru comiterea de infractiuni la regimul drogurilor si precursorilor, 4.922 persoane, cu peste 11% mai mult decat in anul 2008, cand au fost cercetate 4.426 persoane si cu cca. 7% mai mult fata de anul 2007.

·       Fata de anii anteriori, vom observa ca, la nivelul anului 2009, instantele au solutionat cauze, care au implicat si cetateni straini.

SITUATIA PERSOANELOR PREDATE/ EXTRADATE/ TRANSFERATE PENTRU COMITEREA DE INFRACTIUNI LA REGIMUL DROGURILOR

·       Pentru comiterea de infractiuni la regimul drogurilor, in anul 2009, au fost predate in Romania, in baza mandatului de arestare european, 40 de persoane (39 cetateni romani, 1 cetatean turc), de aproximativ 4 ori mai multe persoane fata de anul 2008, cand au fost predate autoritatilor romane 11 persoane. Spania a predat Romaniei 16 cetateni romani din totalul de 40 de persoane inregistrate, fiind urmata de Italia, care a predat autoritatilor romane 8 cetateni romani, Germania (5 cetateni romani), Franta (4 cetateni romani), Ungaria (3 cetateni romani), Olanda (2 cetateni romani) si Slovenia (1 cetatean roman). Bulgaria a predat Romaniei, in baza mandatului de arestare european, un cetatean turc. Totodata, din Romania au fost predate 5 persoane (3 cetateni romani, 2 cetateni straini) in tari, precum Italia – 2 persoane (1 cetatean roman, 1 cetatean albanez), Austria – 1 cetatean roman, Belgia – 1 cetatean roman si Germania – 1 cetatean turc. Comparativ cu anul 2008, se remarca o scadere a numarului de persoane predate autoritatilor straine, de la 12 la 5 persoane

Grafic 9-4 si 9-5, pag. 102 raport 2010

Situatia persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii

Din totalul persoanelor condamnate definitiv, in cursul anului 2009, instantele de judecata au dispus:

aplicarea pedepsei cu inchisoarea unui numar de 659 persoane, dintre care 632 majori si 27 minori;

amenda penala unui numar de 16 persoane majore

grafic 9-9 pag. 105, raport 2010

Situatia persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii cu executarea pedepsei in penitenciar

·       În anul 2009, au fost condamnate la pedeapsa inchisorii cu executarea pedepsei in penitenciar 361 persoane, dintre care 355 majori si 6 minori, cu 62,6% mai mult fata de anul 2008, cand au fost condamnate 222 persoane (219 majori si 3 minori). Sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate persoanelor majore (355 persoane), se constata ca 42,8% (152 persoane) dintre acestea au fost sanctionate cu inchisoare de la 1 la 5 ani, iar 41,7% (148 persoane) au fost sanctionate cu inchisoare de la 5 la 10 ani.

Grafic 9-11, si 9-12, pag. 106 raport.2010

Situatia persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei si cu suspendarea executarii sub supraveghere

·       Din totalul de 659 persoane condamnate la pedeapsa inchisorii in cursul anului 2009: 101 persoane (85 majori si 16 minori) au fost condamnate la pedeapsa inchisorii cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei. Raportat la fapta penala, 50 de persoane (49,5%), dintre care 39 majori si 11 minori, au fost implicate in activitati de trafic de droguri, iar 30 persoane (29,7%), dintre care 27 majori si 3 minori, in activitati ilegale cu droguri pentru consum propriu; 197 persoane (192 majori si 5 minori) - cu suspendarea executarii sub supraveghere. Sub aspectul faptei savarsite, 133 persoane (67,5%), dintre care 128 majori si 5 minori, au fost implicate in trafic de droguri, iar 19 persoane majore (9,6%) in activitati ilegale pentru consum propriu.

Grafic 9-13, pag. 107, raport 2010,

Legislatie 2004

2004 – daca se poate acele stelute

  • Anul 2004, reprezinta pentru Romania, intarirea cadrului legislativ, precum și inființarea in cadrul I.G.P.R. a unui Serviciu pentru Combaterea Traficului de Substanțe Interzise și un Birou pentru analiza riscurilor. De asemenea, s-a inființat specializata de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizata și Terorism.
  • În 2004, prin H.G.1093/2004, cele 47 de Centre de Evaluare Consiliere și Prevenire Antidrog au devenit structuri teritoriale ale A.N.A.
  • În anul 2004, s-a realizat prima evaluare a modului cum a fost implementata Strategia Naționala Antidrog 2003-2004.Prezentam alaturat, datele studiului rezultat in urma implementarii strategiei naționale.

Evaluarea implementarii strategiei naționale S.N.A.2003 -2004, segmentul de reducere a cererii de droguri.

Instituție responsabila

Numar total obiective

Obiective realizate

Obiective realizate parțial

Obiective nerealizate

Ministerul Educației și Cercetarii

15

12

3

-

Ministerul Sanatații

27

18

5

4

Ministerul Justiției

4

1

3

-

Ministerul Administrației și Internelor

15

14

-

1

Autoritatea Naționala pentru Tineret

2

2

-

-

Sursa : Agenția Naționala Antidrog Raport  de evaluare privind implementarea Strategiei Naționale  2003- 2004

  • Datele in urma primului studiu de evaluare a implementarii arata ca, deși, implementarea S.N.A. s-a facut in baza unui plan de acțiune, acesta a fost adoptat cu intarziere – aici insertie cu numar emitent M.of. pag 17 raport. și nu s-a facut referire la resursele financiare.
  • Pornind de la aceste constatari, in noua Strategie naționala pe anul 2005-2012, s-au abordat aceste probleme in mod realist și pragmatic, fiind incluse, și punctele lipsa, din precedenta strategie.
  • 2007 daca se poate steluta
    • În contextul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, in plan legislativ, a continuat procesul de armonizare cu aquisul comunitar, prin elaborarea si adoptarea unor acte normative de imbunatatire a cadrului juridic national atat in domeniul reducerii cererii cat si in domeniul reducerii ofertei de droguri.
    • În acest sens, legislatia s-a armonizat in functie de cerintele europene in domeniu.
    • În anul 2007, in baza Legii nr. 522/20043 si a Hotararii de Guvern nr. 860/20054, a fost emis un ordin comun al ministrului internelor si reformei administrative si al ministrului sanatatii publice 5 insertie pag. 10, raport 2008 referitor la metodologia de completare si transmitere a fiselor standard de admitere la tratament ca urmare a consumului de droguri, inregistrare a cazurilor de infectii cu HIV, HVB si HVC in randul consumatorilor de droguri si a urgentelor medicale survenite ca urmare a consumului de droguri.
    • Ordinul contine reglementari referitoare la definitii, criterii de notificare (includere si excludere) a cazurilor si instructiuni de completare a fiselor de colectare a datelor, in acord cu standardele europene referitoare la definitii, criterii de notificare (includere si excludere) a cazurilor si instructiuni de completare a fiselor de colectare a datelor, in acord cu standardele europene.
    • Ordonanta de Urgenta nr. 121/20066, aprobata, cu   modificari, prin Legea nr. 186/20077, necesar aplicarii directe a obligatiilor avand ca izvor regulamente europene8, ANA, in exercitarea calitatii de autoritate nationala competenta pentru implementarea prevederilor regulamentelor europene, prin structura de specialitate, a demarat activitatile de autorizare pentru desfasurarea de activitati cu substante clasificate din categoria 1, realizarea inregistrarilor pentru operatiuni cu substante clasificate din categoria 2 si 3 precum si autorizarea importurilor si exporturilor.
    • ANA va deveni, asadar autoritatea de contact pe aceasta problematica, in acest sens punand in practica un sistem de consultanta, in vederea facilitarii insusirii de catre societatea civila a noilor obligatii legale pentru derularea activitatilor cu precursori de droguri si, implicit, prevenirii disfunctiilor in activitatea comerciala a operatorilor. Insertiile numerelor pag. 10, raport 2008.
    • Este necesar sa enumeram pentru aceasta perioada urmatoarele acte normative, care vor contribui la dezvoltarea si implementarea cadrului pentru combaterea consumului de droguri.
    • Legea nr. 214 din 2 iulie 2007 privind ratificarea Conventiei de cooperare

politieneasca pentru Europa de Sud-Est, adoptata la Viena in data de 5 mai 2006, semnata de Romania la aceeasi data11; Legea nr. 317 din 13 noiembrie 2007 pentru ratificarea Protocolului aditional,semnat la Bucuresti la 29 septembrie 2006, la Scrisoarea de intelegere dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Statelor Unite ale Americii privind controlul drogurilor si aplicarea legii, semnata la Bucuresti la 3 iulie 200112;insertiile pag. 11, 12, raport 2008.

  • Hotararea de Guvern nr. 664 din 27 iunie 2007 pentru aprobarea Acordului dintre

Ministerul Internelor si Reformei Administrative din Romania si Serviciul Federal al Federatiei Ruse pentru Controlul Traficului de Droguri privind cooperarea in combaterea traficului ilicit de stupefiante, substante psihotrope si precursori, semnat la Bucuresti la 14 martie 2007,13 insertie pag. 12.

2008 daca se poate steluta

  • În anul 2008, la nivel legislativ se adopta o serie de acte normative, prin care se doreste protejarea consumatorului de droguri si a societatii de acest flagel.
  • Printre acestea, putem enumera:
  • Ordinul nr. 356/20083 privind aprobarea Normelor de func􀄠ionare a Laboratorului vamal central. Conform reglement􀄃rilor legale in vigoare, Laboratorul vamal central efectueaz􀄃 analiza probelor pentru care exist􀄃 suspiciunea de a con􀄠ine droguri, a􀃺a cum sunt ele definite de Legea nr. 143/2000 privind prevenirea 􀃺i combaterea traficului 􀃺i consumului ilicit de droguri, cu modific􀄃rile􀃺i complet􀄃rile ulterioare, prelevate in condi􀄠iile legii de autoritatea vamal􀄃 sau de alte autorit􀄃􀄠idin m􀄃rfurile supuse controlului autorit􀄃􀄠ii vamale (art.1, lit c). Ordinul men􀄠ionat reglementeaz􀄃activit􀄃􀄠ile de gestionare a probelor, efectuare a analizelor in Laboratorul vamal central 􀃺i emitere a certificatelor de analiz􀄃; insertie 3-pag. 10, raport 2009 toate insertiile de la aceasta enumerare pag.10

  • Hot􀄃rarea Guvernului nr 282/20084,prin al c􀄃rei articol unic a fost completat Tabelul I, subtitlul Stupefiante din anexa la Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substan􀄠elor􀃺ipreparatelor stupefiante 􀃺i psihotrope, introducandu-se la pozi􀄠ia 17, substan􀄠aORIPAVINA
  • Hot􀄃rarea Guvernului nr 358/ 20085,care prevede m􀄃suri pentru dezvoltarea 􀃺i consolidarea activit􀄃􀄠ii de monitorizare, de c􀄃tre Agen􀄠ia Na􀄠ional􀄃 Antidrog (ANA), a opera􀄠iunilor cu precursori de droguri pe teritoriul Romaniei. În contextul acestui regulament se reglementeaz􀄃 procedural modalit􀄃􀄠ile de acordare, retragere 􀃺i reacordare a AUTORIZA􀄟IEI prev􀄃zute la art. 5 din OUG nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri, aprobat􀄃 cu modific􀄃ri prin Legea nr. 186/2007, de c􀄃tre ANA in termenul 􀃺i condi􀄠iile prev􀄃zute la art. 7 alin. (1) 􀃺i (2) din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.277/2005 de stabilire a normelor de punere in aplicare a Regulamentului Parlamentului European 􀃺i al Consiliului (CE) nr. 273/2004 privind precursorii de droguri􀃺i a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 111/2005 privind supravegherea comer􀄠ului cu precursori de droguri intre Comunitate 􀃺i statele ter􀄠e [](art.1, alin.1);
  • Legea nr. 222/20086 prin care au fost emise noi m􀄃suri privind cooperarea judiciar􀄃 interna􀄠ional􀄃in materie penal􀄃, in special in ceea ce prive􀃺te aplicarea mandatului european de arestare prelungirea duratelor de re􀄠inere 􀃺i arestare temporar􀄃 in vederea extr􀄃d􀄃rii 􀃺i completarea cadrului procedural pentru extr􀄃dare, m􀄃suri ce vizeaz􀄃 􀃺i cazurile de infrac􀄠iuni la regimul drogurilor

PROIECTE SI CAMPANII MEDIA  IMPLEMENTATE

2003 - 2004 daca se poate cu stelute

  • În anul 2004, se observa prima tendința de a informa și aduce la cunoștința publicului, fenomenul de cosnum de droguri. Tema consumului si traficului ilicit de droguri a fost tratata cu precadere in presa scrisa, dar au avut loc si dezbateri televizate. Cele mai multe dintre materialele publicate s-au referit indeosebi la fenomenul de combatere a consumului de droguri.
  • În acest fel se explica faptul ca, atunci cand se vorbeste de droguri, cei mai uzitati termeni se refera la trafic, traficanti, narcotrafic.Doua cotidiane nationale au fost subiectul unui studiu comandat de Romanian Harm Reduction Network 10 – AICI steluta cu insertie raport pag.21
  • . Studiul prezinta o analiza cantitativa a articolelor referitoare la „droguri”, aparute in cele doua publicatii in perioada 1 august -1 octombrie 2004.Numarul articolelor care vizeaza drogurile s-a ridicat in perioada studiata la 190.
  • Vom observa in acest an ca, doar  65% dintre stirile legate de droguri prezinta evenimente din Romania, cele din Bucuresti detinand primul loc. Într-unul dintre cotidiane, 69% dintre aceste stiri se regasesc intr-o sectiune special dedicata fenomenului drogurilor, iar in celalalt distributia este urmatoarea:

                                                                                                         

Grafic 1-1: Distributia stirilor legate de droguri in cadrul rubricilor din cotidian

Cele doua grafice pag.22. din raport

  • Printre primele campanii, desfașurate in anul 2003-2004, putem menționa pe cea in care, Agentia Nationala Antidrog a trimis spre difuzare televiziunii publice si celor private un clip social Copiii fac ce vad care a vizat consumul excesiv de alcool in familie si efectul sau asupra copiilor.
  •  În difuzarea clipului s-a tinut cont de puterea de acoperire a statiilor TV si de gradul lor de difuzare. În perioada 12 noiembrie 2003 – 15 ianuarie 2004, clipul a fost difuzat de statiile cu acoperire relativ mare, dar nu si de catre liderii de piata (in ceea  ce priveste acoperirea teritoriala). Campania a avut drept populatie tinta persoanele cu varsta cuprinsa intre 15 si 40 de ani, reprezentata la sfarsitul anului 2003 de un numar de 4.618.000 persoane.
  • Obiectivul campaniei a fost ca 95% din populatia vizata sa vada clipul de cel putin trei ori.
  • Acest obiectiv ar fi putut fi atins daca spotul ar fi fost difuzat si de catre liderii de

piata. Evaluarea campaniei a indicat faptul ca 1.990.000 dintre cei cu varste intre 15 si

40 de ani, aflati in zona urbana, au vazut spotul o data.

  • Punctele de audienta in randul publicului tinta (TRP)11 – insertie cu steluta pag.23 raport. segmentului vizat a fost de 107,1 pentru intreaga campanie.
  • Prezentam alaturat, datele in urma primei campanii de acest gen efectuata in Romania, dupa cum urmeaza: 

Evaluarea campanie Copiii vad ce vad – tabel pag.23

2005

  • Campaniile de presa, sunt vizibile, prin activitati si campanii realizate in domeniul drogurilor, precum si prin dezvoltarea site-ului www.ana.gov.ro, unde sunt prezentate cu regularitate noutati legislative, stiri,comunicate de presa, campanii in derulare si analize media, insotite de fotografii, filme si spoturi video.
  • Numarul de accesari ale site-ului in anul de referinta se ridica la 20.000. Vizibilitatea comunicatelor de presa referitoare la fenomenul drogurilor, publicate atat in romana cat si in engleza, a fost marita prin preluarea a 25% dintre acestea pe site-ul guvernului Romaniei www.gov.ro.
  • Declaratiile de presa preluate vizeaza, in special, activitatile cu participare internationala. În ceea ce priveste relatia cu reprezentantii mass-media, anul 2005 a insemnat o prezenta mai larga a acestora in activitatile din domeniu, un interes crescut asupra tematicii drogurilor, materializat prin articolele aparute in presa centrala si locala. 

 

  • În anul 2005, au fost monitorizate 2.377 articole publicate in 19 cotidiene centrale si 153 de publicatii locale. Cel mai mare numar de articole despre droguri (162) se datoreaza in mare parte unui supliment tematic, dedicat in exclusivitate fenomenului drogurilor, al unui cotidian central - Ziua (tiraj mediu in anul 2005 ~ 42.000 exemplare).
  • La nivelul presei centrale, in urma monitorizarii acesteia se indica o vizibilitate crescuta a Agentiei Nationale Antidrog in perioada de desfasurare a campaniilor de prevenire a consumului lansate la nivel national si a lansarii raportului european si raportului national pentru Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si Dependentei de Droguri.
  • Dintre cele 421 de referiri in total la activitatea Agentiei Nationale Antidrog (campaniile nationale de prevenire derulate, strategia nationala antidrog, emisiunea „Alege viata”, reprezentantii ANA) doar 26,1% includ sintagma „Agentia Nationala Antidrog”.
  • Concluziile monitorizarii arata o vizibilitate mai redusa a campaniilor de prevenire a consumului de droguri realizate la nivel national (17,8%) in comparatie cu alte teme abordate de presa scrisa, monitorizata dupa cum urmeaza: 
  • grafic pag 20 sursa ana

          

    • Analiza presei centrale a  evidentiat si reflectarea in media a tematicii drogurilor in anul 2005, in Romania. Analiza arata ca februarie-iunie si august-septembrie au fost lunile cu cele mai multe articole despre droguri.
    • În 2005, termenul „trafic de droguri” a aparut in cotidienele monitorizate de 2726 de ori, fiind cel mai utilizat. Comparatia cu rezultatele studiului de caz prezentat in raportul national pe anul 200540, indica interesul constant al presei scrise fata de latura operativa a fenomenului drogurilor.
    • Acest interes explica numarul mare de referiri la structurile de combatere a crimei organizate si antidrog (223), la politistii antidrog (14) si vama (224) in articolele referitoare la droguri aparute in 2005.  la pag.20 sunt specificatiile la insertii vei vedea
    • Multe articole au fost dedicate in anul 2005 scandalurilor in care au fost implicate persoane publice.Astfel, subiectul „Cocaina pentru VIP-uri” a fost principalul subiect in 2005 si a facut sa apara in presa 1287 de referiri la termenul de „cocaina”.
    • Pe langa acesta, insa, s-au facut referiri la heroina, cannabis, ecstasy, dar si la alcool si tutun. O analiza succinta 41  de continut a referirilor la droguri in cele 209 articole aparute in luna februarie 2005 in presa centrala, releva urmatoarele concluzii: 

 

 -predomina referirile la droguri in general fara specificarea denumirii, in contexte asociate in

special traficului de droguri;

- locul doi il ocupa referirile la cocaina in contextul tratarii unor subiecte legate de comportamentul celebritatilor;

 - referirile la heroina sunt insotite uneori de detalii privind echipamentele utilizate la injectare

(parafernalia), care sunt de cele mai multe ori dovezi descoperite de politie la locul faptei;

 cannabis, ecstasy si cocaina sunt uneori insotite de date referitoare la piata ilicita a drogurilor (pret) sau la metodele de cultivare, de consum, de preparare, fara citarea sursei;

 - cel mai rar mentionate sunt: LSD, ecstasy (party drugs), metadona, analgezice, tranchilizante si sedative precum fortral, diazepam, nitrazepam, xanax;

  •  referirile la capturi de droguri, arestari sau grupuri organizate sunt insotite de citarea surselor politiei. 
  • Grafic pag.21 raport 2006 sursa ordt ana

2006 daca se poate cu steluta

  • În anul 2006, ca si in anii precedentii, o atentie distincta a fost acordata monitorizarii modului in care problematica drogurilor este perceputa si transmisa de presa, inclusiv cea audiovizuala,precum si a celui in care aceasta este receptata si interpretata de opinia publica.
  • Statisticile realizate nu cuprind si publicatiile profesionale, trimestriale sau semestriale si nici brosurile, pliantele, ghidurile de conduita sau alte materiale cu impact mediatic, care au avut ca obiectiv info rmarea populatiei, prevenirea si educarea acesteia cu privire la nocivitatea drogurilor. De asemenea, acelasi subiect s-a aflat in atentia mai multor publicatii, iar aceasta a dus la date statistice mai mari, monitorizarea avand la baza doar numarul de materiale publicate sau difuzate.
  • Astfel, in anul 2006, problematica drogurilor s-a regasit in 5.498 materiale media, din tre care 1.995 articole in presa centrala si 3.503 in publicatii regionale, locale si in emisiuni radio si TV.22

Tipuri de publicatii monitorizate:

· Cotidiane de informare si opinie : Adevarul, Cotidianul, Cronica Romana, Curierul National, Curentul, Independent, Jurnalul National, Realitatea Romaneasca, Evenimentul Zilei, Gardianul, Gandul, Romania Libera, Ultima ora, Ziua · Publicatii de opinie politica si/sau ziare de partid: Azi, Dimineata, Tricolorul · Ziare si reviste specializate pe tematici diverse (sport, cultura, economie, sanatate, grupuri profesionale): Averea, Kritik, Pentru Patrie, Politia Romana, Viata medicala, Gazeta Sporturilor.  Tabloide: Ziarul, Atac, 7 Plus, Libertatea, Compact.

  • Tematica abordata:

· Criminalitate, infractionalitate si deviante grave: articole despre capturi de droguri,

criminalitate organizata, retele de trafic anihilate de politie etc.

· Tinerii si drogurile: consumul de tutun si droguri in randul elevilor de liceu, campaniile

Mesajul meu Antidrog si Clase Fara Fumat.

· Droguri si sanatate: campaniile Drogurile - iluzie cu sens unic si Litoralul fara droguri

· Droguri si prevenire: campania Mesajul meu Antidrog, chestionare destinate elevilor

sau conducatorilor auto, tabere antidrog

· Droguri si initiative politice sau actiuni guvernamentale, ale ANA: lansarea Raportului

de evaluare 2006 privind implementarea strategiei nationale antidrog , campania

nationala dedicata Zilei Mondiale Antitutun , campania nationala dedicata Zilei

Internationale de Lupta impotriva Traficului si Consumului Ilicit de Droguri, lansarea

de proiecte in domeniul antidrog (PROTEX, INFOMATRIX).

  • În 2006, se observa un interes crescut pentru subiecte referitoare la traficul sau consumul de droguri, lunile cele mai bogate in materiale publicate in presa centrala au fost: aprilie (219articole), mai (219 articole), iunie (184 articole) si august (206 articole). Un numar mai redus de materiale a fost inreg istrat in lunile martie (134 articole) si decembrie (85 articole).23
  • Presa scrisa centrala a continuat sa fie interesata de subiecte ce au legatura indeosebi cu aspecte privind combaterea traficului si consumului de droguri. Vom intalni in 2006,  termenul trafic de 2 .026 de ori, fiind cel mai utilizat termen asociat celui de droguri, iar sintagma trafic de droguri a fost utilizata de jurnalisti de aproape 600 de ori, in comparatie cu sintagma consum de droguri, utilizata de aproximativ 550 de ori.
  • În 2006, inclusiv mass-media locala si regionala a manifestat interes pentru subiecte privind traficul sau consumul de droguri, lunile cele mai 'bogate' in materiale difuzate au fost: mai (455 articole), iunie (488 articole) si noiembrie (534 articole). Aceste momente de varf au coincis cu derularea celor mai importante activitati ale Agentiei Nationale Antidrog/Centrelor de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog, cum ar fi: campania dedicata Zilei MondialeAntitutun , Campania de informare prin intermed iul filmului documentar Drogurile - iluzie cu sens unic (care a debutat in luna mai 2006), campania dedicata Zilei Internationale de LuptaÎmpotriva Traficului si Consumului Ilicit de droguri, campania dedicata Zilei Nationale Antitutun (derulata in luna noiembrie).24  - insertie 23 si 24 pag. 19, raport 2007 +22 pag. 19 raport 2007 .
  • Garfic 1-1, 1-2, pag.20,

2007 daca se poate cu steluta

  • În perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2007, Biroul de Comunicare si Relatii Publice din cadrul ANA a monitorizat 4234 de materiale publicate in presa centrala si locala. Dintre acestea, 1134 au fost publicate in presa centrala (fata de 1995 in anul 2006) si 3100 in presa locala (fata de 3500 in anul anterior).
  • În ceea ce priveste presa centrala, s-a observat o anumita diminuare a numarului de articole dedicate problematicii generale a drogurilor, dar o crestere a numarului de articole ce sunt legate nemijlocit de activitatea Agentiei Nationale Antidrog. Aceeasi tendinta se observa si in cea ce priveste presa locala, care ramane in continuare un puternic partener al ANA si CPECA, prin cei 416 jurnalisti acreditati. La nivelul intregii prese s-a remarcat o anumita crestere a profesionalismului si interesului unor canale media pentru subiecte din domeniul drogurilor, din acest punct de vedere remarcandu-se agentiile de presa Mediafax si Rompres (actualmente Agerpres), a televiziunii si radioului public. Mai putin putem remarca o astfel de specializare in ceea ce priveste presa scrisa.
  • În anul 2007 s-a observat si o modificare a interesului unor ziare centrale fata de problema drogurilor, clasamentul realizat dupa numarul de editii (882 in anul 2007).

Grafic 1-2 pag. 19, raport 2008

2008 daca se poate steluta

·       În anul 2008, se remarca doar, continuarea campaniilor incepute in anii anteriori.

POLITICI EUROPENE ANTIDROG 2004 CU STELUTELE ALEA

  • În Romania, politica in domeniul reducerii cererii de droguri a fost orientata inca de la

inceput spre adoptarea unor masuri adresate atat prevenirii consumului drogurilor ilicite cat si prevenirii consumului de tutun, alcool si medicamente cu continut psihotrop fara prescriptie medicala

  • Strategia Nationala Antidrog 2003-2004 a fost documentul programatic utilizat pentru punerea in practica si evaluare a obiectivelor special prevazute in acest sens.
  • Strategia a reflectat conceptia de actiune la nivel guvernamental in domeniul prevenirii consumului si abuzului de droguri si a fost fundamentata pe o analiza globala asupra fenomenului in perioada 1990-2002 (studii ale unor structuri guvernamentale si neguvernamentale, nationale si internationale, statistici si practici in domeniu).
  • A fost statuat faptul ca drogurilor 'traditionale' - alcool, tutun – li s-au adaugat alte categorii de droguri ca heroina, cocaina, canabisul etc.
  • 2006 daca se poate stelute

    • Planul de actiune 2003 -2004 de aplicare a Strategiei Nationale Antidrog 2003-2004 cat si in Planul de actiune 2005 -2008 pentru implementarea Strategiei Nationale Antidrog 2005-2012, au prevazut in mod specific doua mari cercetari, respectiv- Studiul in randul populatiei generale privind cunostintele, atitudinile, practicile referitoare la consumul de droguri (GPS) si European School Project on Alcohol and other Drugs (ESPAD) –cercetari sociologice care au ca scop obtinerea de informatii privind consumul de droguri in randul populatiei generale si a populatiei scolare.
  • În HG nr. 1873/2006 pentru modificarea si completarea HG nr. 1489 privind infiintarea Agentiei Nationale Antidrog89 a fost prevazuta crearea unui Consiliu Stiintific cu rol in coordonarea activitatii de cercetare, validarea din punct de vedere metodologic a cercetarilor efectuate si in stabilirea ariilor si temelor de cercetare prioritare pentru a avea o imagine cat mai completa si obiectiva a fenomenului.
  • Factorii principali care au limitat aplicarea cercetarilor pe acest palier sunt:Inexistenta/nerecunoasterea, pana in anul 1990, a consumului de droguri pe teritoriul Romaniei.Abordarea prioritara a segmentului de reducere a ofertei de droguri, in perioada 1990-2002, prin derularea de activitati destinate combaterii traficului de droguri Abordarea prioritara a segmentului de reducere a cererii de droguri in perioada 2003-2006 prin realizarea demersurilor necesare in vederea modificarii legislatiei, crearea si dezvoltarea serviciilor pentru consumatorii de droguri la nivel national/local, dezvoltarea programelor de prevenire la nivel national/local, crearea si dezvoltarea sistemului de monitorizare a consumului de droguri prin implementarea indicatorilor epidemio-logici, cheie, recomandati de EMCDDA, existenta resurselor financiare limitate.

2005- 2009 daca se poate cu steluta

·       Se va ovbserva in privinta politicilor europene antidrog, urmarea programelor initiate in 2003.

                        

CONTACTUL OMULUI CU DROGURILE

Contactul omului cu drogurile parcurge de- a lungul timpului o istorie controversata, insoțita de legenda și superstiție.

Drogurile, sub felurite infatisari, le regasim pretutindeni in toate culturile civilizației, facand parte integranta din existența omenirii.

Stadiul marturiilor privind existenta acestor substante si produse inca din cele mai vechi timpuri, este relativ scazut, deoarece nu au reusit sa fie intotdeauna consemnate de istoricii sau ințelepții  triburilor unde s/a nascut poate, pentru prima data, așa numitul ,, concept,, de ,,drog,,.

Studiile de specialitate, pot afirma in mod cert, ca, inca de la aparitia sa pe pamant, omul a cunoscut si a recurs la efectele exercitate asupra simturilor sale de unele plante, altele decat cele care ii serveau drept alimente.

În opinia reputatului etnobotanist Jean-Marie Pelt, „in afara comunitatii de viata si de limba, popoarele se exprima, si prin traditii, ritualurile si credintele proprii. Utilizarea drogului constituie un element esential al culturilor ancestrale, cu acelasi titlu ca si versul ori formula magica ce le confera sensul misterios si sacru”.

Data primei intalniri a omului cu drogul, in general, nu poate fi atestata cu precizie.

Se poate preciza ca acest fapt sa fie pasat in jurul anului 7000 i.e.n.  Mircea Eliade avanseaza chiar conceptul unui „extaz de tip samanic”, atestat inca in paleolitic, dar probabil acest lucru s-a petrecut in epoca de tranzitie de la civilizatia vanatorilor si pescarilor la cea a cultivarii plantelor alimentare, adica in neolotic. 1.va fi la noi, 2 e in material pag. 7 nota de subsol.

Autorul, Jenica Dragan, in cartea sa „Drogurile in viata romanilor”,specifica  poate este incredibil pentru unii, dar primele dovezi ale utilizarii opiului pe plan european urca cu adevarat pana in neolotic. S-au gasit dovezigraitoare in acest sens in locuintele lacustre de la Neuchatel, din Elvetia”

Informații certe despre modul in care omul s/a intalnit cu drogul, sunt foarte puține, insa aproape toate ipotezele oferite și supozițiile teoretice ne conduc la concluzia, pe care trebuie sa o acceptam inclusiv pentru spatiul stravechi carpato-danubiano-pontic, leaganul istoric al civilizatiei noastre.2 la noi,3 in nota de subsol pag.7 

Stramoșii noștri au facut cunoștința devreme cu drogurile, chiar daca distantele spațiale dintre culturi cu vetre diferite par insurmontabile, avand in vedere nivelul tehnic de cunoastere al stramosilor geto-daci. Vasile Parvan, in lucrarea sa „Dacia” arata „geto-cimerienii constituie pe la 1000 i.e.n. chiar o lume unitara, cu  denumiri de circulatie regulata, economica si culturala, intre Alpi si Caucaz. Forme de civilizatie nascute in Asia anterioara puteau sa ajunga lesne pana in inima teritoriului getic din Carpatii de Nord sau din Valea Dunarii”.3 la noi, 4 in nota de subsol, pag. 7

Întalnirea istorica a omului cu drogul este strans legata și de universul dendoflorical.

Universul dendoflorical a hranit, a ingaduit, fascinat si a trezit sentimente contradictorii in toate etapele trecerii omului pe pamantdin cauza insușirilor acestuia, respectiv, alintatoare ori malefice, seducatoare și inspaimantatoare, inexplicabile, care pot perturba psihicul uman, luand astfel naștere o mitologie aparte.

Studiile asupra ocupatiilor agricole si indeosebi despre culesul ritual al anumitor plante, facut de stramosii nostri care nu isi puteau nici ei explica intotdeauna si cu coerenta necesara legile ce guverneaza universul vegetal, sunt deosebit de interesante.

În acest sens, exista pana astazi, adevarate ceremoniale pentru recoltarea fiecarei plante in parte, o dovada a cunoasterii profunde a proprietatilor lor. Aceasta reflecta, implicit si vasta cunoaștere a proprietaților și a utilizarii plantelor – drog in terapeutica sau in magia populara, in spatiul etnocultural roman din totdeauna.

În operele numeroșilor istorici romani sau straini, vom observa ca, au acordat spații intinse din operele lor studierii stravechii și originalei verigi a geto-dacilor. Amintim cațiva dintre acești autori -Grigore Tocilescu, A.D.Xenopol, Nicolae Densunsianu, Vasile Parvan, Nicolae Iorga, Constantin Daicoviciu, Mircea Eliade, Romulus Vulcanescu si altii care prin scrieirile lor au adus contribuțiiinsemnate pentru identificarea perceptelor, dogmelor, care au definit sub o forma empirica, conceptul de ,, drog,,.  

În centrul religiei și  mitologiei daco-getice se gasește și se detașeaza, cu pregnanța impresionanta pentru toata lumea antica, marele Zalmoxis, zeul stramoșilor noștri, promotorul unui cult cu caracter inițiatic și, totodata, mistic, ceea ce, indica, ca suport material, drogul.

Dupa aprecierea lui Romulus Vulcanescu, „Zalmoxis a fost un reformator mitic, profet, mare pontif, traumaturg, rege, daimon si zeu si a frecventat marile centre religioase ale lumii. Deci el ar fi urcat intreaga scara a consacrarii si apoi a sacralizarii”.4 la noi, 5 in nota de subsol, pag. 8 material.

Zalmoxis, avand in vedere cunostintele sale deosebite dobandite pe langa o sustinuta credinta in nemurirea sufletului a inclus in cadrul invataturii religioase create si unele ritualuri initiatice (nu este vorba de a pune sub semnul egalitatii intre acestea si drog, dar

totusi prezenta drogului nu poate fi negata, intrucat este o modalitate neindoielnica de obtinere a extazului in misterele antichitatii. 5 la noi, 6 in material pag. 8.

În timpul „Marilor Mistere” ce aveau loc la Elensis erau folosite fumigatiile de canepa indiana pentru obtinerea acelui extaz colectiv, considerat un liant cu divinitatea, purificator in acelasi timp.

Geto-dacii la randul lor, prin achizitie proprie erau depozitarii secretului drogurilor.

În aceasta privinta, Herodot relateaza despre obiceiul scitilor si al tracilor de a pune seminte umezite de canepa peste pietre incinse si adunati in jurul acestora inhalau vaporii degajati, cu marcante efecte halucinogene, ce-i determinau sa scoata puternice strigate de bucurie, dansand necontenit, frenetic.

Faptul ca geto-dacii cunosteau fumigatia cu ajutorul canepii este confirmat si de catre Lucius Apuleius si Dioscuride, pe care ii citeaza A.Nour in lucrarea sa „Cultul lui Zalmoxis”.

De-a lungul timpului a fascinat institutia militara a „luptatorilor-lupi”, caracterizati printr-un inalt grad de combativitate, o lipsa de teama si o cruzime extrema dovedita de geto-daci in lupte, lucru care ii facea sa tremure pe toti adversarii infruntati.

Mircea Eliade in capitolul „Dacii si lupii” din lucrarea „De la Zalmoxis la Ghengis-Han”, evidentiaza in maniera sa multe aspecte relevante legate de comportamentul si impactul avut de „lupi” asupra contemporanilor.

Mircea Eliade emite trei ipoteze legate de capacitatea dacilor de a se transforma, ritual, in „lupi”, una dintre ele relevand ceea ce trateaza acest subiect, și anume ca, geto-dacii aveau la dispozitie o bautura ametitoare care-i ajuta sa se transforme in „fiare”.Aceasta bautura era vinul denumit in limba lor „zeila” apreciat si peste fruntariile tarii. Betia ceremoniala constituia prima cale de acces pentru a obtine, acea „furor heroicus” care i-a facut atat de viteji pe daci, ca luptatori de nebiruit in antichitate. Mircea Eliade subliniaza ca „epitetul ritual razboinic a triumfat in momentul expansiunii maxime, politice si militare a regatului dac, adica in timpul lui Burebista si Decebal”. Era timpul tinerilor „lupi”. Iulius Cezar intelesese bine aceasta noua putere militara ridicata la marginea imperiului si se pregatea sa atace „lupii” de la Dunare, cand a fost asasinat.

Prezența drogurilor era vizibila la acesti „luptatori-lupi”, și de temut in epoca. Ei varau spaima in adversari, prin temeritatea si cruzimea lor in luptele purtate, de acei luptatori din primul rand, deasupra carora se legana totdeauna „lupul de arama”, care din miscare suera aerul ce-i  strabatea prin gura deschisa si isi zanganea solzii mobili de metal ce-i intruchipau trupul de sarpe, amplificand astfel panica adversarilor.

Evul Mediu, se caracterizeaza ca o epoca indelung framantata, marcata de intense lupte interne si fratricide, de razboaie, epidemii, alte blesteme care au cazut si peste incercatul nostru popor.

Concluzia pentru aceasta perioada istorica se rezuma la urmatoarele: „chiar in perioada de maxima influenta orientala, consumul de droguri era limitat la cerintele terapeutice, iar abuzurile erau rare. Toxicomania nu avea caracter de fenomen, ceea ce spune multe despre sanatatea morala a poporului nostru”.6 la noi, 7 in material, pag. 9

În Evul Mediu, vom observa pentru prima oara, ca, prin invatare, isi face aparitia profesiunea de ,,terapeut,, iar cei care erau apti cu adevarat sa practice medicina, erau respectati pentru prestatiile desfasurate, fiind veritabili profesionisti, care au depasit amatorismul.

Samuel Iszac afirma in lucrarea sa „acea sursa aproape unica si neintrerupta care asigura acoperirea nevoilor atat in lumea satelor cat si la targuri si orase, unde leacurile se vindeau de catre tarani, alaturi de alte produse vegetale si animale”.7 la noi, 8 in material pag. 9.

Expansiunea  lumii romanice, cu legile sale precise, precum si drumurile comerciale atat de  sigure, bine aparate, leaga politic, dar mai ales economic si cultural, entitati statale diferite ca grad de dezvoltare, dar și ca acces la o profunda cunoastere a drogurilor. Romanizarea va pune in contact nu doar pe civilizanți cu barbarii, ci si pe exponentii medicinei populare traditionale din intregul imperiu, de pe toate meridianele, impunand si preluand, pe langa ritualuri, traditii si drogurile specifice.

Din studiile consacrate istoriei farmaciei transilvanene aflam ca, in ultima parte a secolului al XVIII-lea, familiile erau controlate, in mod frecvent, de catre medici delegati in acest sens, potrivit unor ordonante imperiale care prevedeau expres modalitatile de eliberare a otravurilor si drogurilor, sanctionand cu severitate, nerespectarea deciziilor.

Din documentele vremii aflam ca si in Moldova, domnitorul Scarlat Calimachi printr-un document (6 martie 1814), ca si in Muntenia din porunca domnitorului Alexandru Sutu (1818-1821) s-au elaborat regulamente de functionare a spiterilor, adica a celor mai „calde” locuri privind prepararea si eliberarea printre altele, a drogurilor si substantelor toxice.În timp, asistam la o aprofundare a regulilor de pastrare, prescriere si eliberare a medicamentelor, in general a drogurilor si substantelor toxice.

Autorii lucrarii Contrastele si etcihetele …,amintesc etapele contactului cu drogurile in tara noastra.La 6 iulie 1830 este promulgat „Regulamentul pentru imbunatatirea pazei bunei oranduieli in Politia Bucurestilor”, in care se prevede obligativitatea obtinerii unei diplome care sa ateste calitatea de farmacist pentru deschiderea unei spiterii.

„Regulamentul Munitipalitatii Politiei”, adoptat la Iasi la 14 octombrie 1831 cuprinde dispozitii referitoare la spiterii si la exercitarea profesiunii de spiter (art. 74 – „toate spiteriile se vor cerceta o data pe luna de catre Sfatul doftoresc, care va fi insotit de un comisar al politiei ”; art. 76 – „vanzarea materialelor sau a otravurilor nu se poate face fara numai insusi propietarul spiteriei, si numai de doftori, spiteri si la fabricanti care isi vor scrie numele si materialul cumparat in condica”).

La 1 ianuarie 1864 apare „Regulamentul Pharmaceutic”, ca urmare a „Regulamentului Farmaceutic” din 1863 al Principatelor Unite Romane si a „Regulamentului pentru comerciul cu obiecte medicamentoase si otravitoare in Principatele Unite”, act in care se prefigureaza sistemul national de control al drogurilor de astazi.

În perioada 1872-1873 se redacteaza Legea sanitara, promulgata in anul 1874, care a pus bazele juridice si administrative ale organizarii moderne a ocrotirii sanatatii publice in Romania. Potrivit acestui act normativ, organele Ministerului de Interne sunt cele care autorizeaza deschiderea si functionarea  farmaciilor, iar medicamentele secrete sunt excluse cu desavarsire.

În anii 1885 si 1893 apar noi legi sanitare, iar regimul substantelor toxice stabilit de acestea va fi revizuit in 1886 si 1893. În 1910 intra in vigoare o noua lege de profil in domeniul sanatatii, care reglementeaza executarea profesiunii de farmacist, solicitand existenta unei diplome care sa ateste studiile facute in materie, precum si o deontologie referitoare la prescrierea, administrarea si circulatia drogurilor.

În anul 1912, Romania a aderat la Conventia internationala privind stupefiantele semnanta la Haga in 1910.

În anul 1921 se infiinteaza Ministerul Sanatatii si Ocrotirii Sociale, care preia de la Ministerul de Interne atributiile de control si organizarea medicala si farmaceutica. Apare, la data de 21 aprilie 1921, „Regulamentul drogurilor si vanzarii substantelor medicamentoase brute”, care prevede, printre altele, ca detinerea si vanzarea substantelor medicamentoase brute, materiilor toxice si produselor fabricilor chimice indigene si straine cu o intrebuintare in medicina, istorie, etc va fi autorizata de Directiunea Generala a Serviciului Sanitar.

La 18 mai 1928 Romania ratifica Conventia internationala privind opiul semnanta la data de 19 februarie 1925.

În anul 1928 apare Legea pentru combaterea abuzului de stupefiante. Aceasta lege considera ca fiind stupefiante opiul si preparatele sale sub orice forma, morfina, codeina, cocaina si derivatii acesteia, etc De asemenea, importul, fabricarea, debitarea si comertul cu stupefiante sunt interzise. Constituie infractiune si consumul in public de stupefiante, oferirea ori inlesnirea intrebuintarii lor, prin orice mijloace, facilitarea obtinerii de catre medic ori eliberarii de catre farmacist fara ordonanta medicala ori pe baza de ordonanta falsa, consumul abuziv, inlesnirea intrarii frauduloase in tara a stupefiantelor de catre vamesi. În aceasta lege este prevazuta o dispozitie procedurala interesanta care statuteaza ca procesele-verbale de constatarea a infractiunii flagrante, incheiate de organele Ministerului Sanatatii Publice si Ocrotirii Sociale, de functionarii Ministerului de Finante, in punctele de trecere ale frontierie de stat, precum si de ofiteriii de politie judicara fac dovada deplina in fata instantelor judecatoaresti, insotite de corpul delict sau de urmele acestuia. De asemenea, constatarea savarsirii infractiunii trebuie facuta in prezenta a cel putin 2 martori.

În anexele regulamentului de aplicare a Legii nr. 58/1928 sunt prezentate toate substantele considerate stupefiante si supuse mecanismului de control.

La 24 iulie 1933 a intrat in vigoare „Regulamentul monopolului de stat al stupefiantelor”. Se prevede in acest regulament ca importarea, depozitarea, fabricarea, debitarea, punerea in circulatie si comercializarea in intrega tara a tuturor produselor si substantelor stupefiante, precum si a diferitelor preparate, a confectionarilor lor, in orice forma farmaceutica si a specialitatilor farmaceutice care contin stupefiante, sunt un drept exclusiv al statului, exploatat prin monopolul de stat al stupefiantelor. Se infiinteaza Comisia monopolului stupefiantelor, avand ca atributii exercitarea controlului fabricarii, exportului si desfacerii stupefiantelor,  preparatelor cu acelasi continut, pe intreg teritoriul Romaniei si necesitatea avizarii prealabile a tuturor problemelor care privesc acest monopol. Introducerea in tara a substantelor si produselor stupefiante se putea executa, in conformitate cu prevederile acestui regulament, numai prin Vama Antrepozite si Vama Postei din Bucuresti, unde erau vamuite in prezenta unui membru al respectivei comisii.

Prin Decretul nr. 456 din 18 decembrie 1952 se reglementeaza regimul substantelor toxice in tara noastra, in acesta prevazandu-se ca fabricarea, producerea, experimentarea, prelucrarea, vanzarea, cumpararea, transportul, detinerea sau intrebuintarea substantelor si produselor sunt permise numai organelor si institutiilor de stat  ca si intreprinderilor si organizatiilor economice de stat si cooperatiste care sunt obligate a se inregistra, in acest scop la organele Militiei.

Printre substantele toxice prevazute in tabelul anexa a decretului se numara si droguri si  alcaloizi ai acestora (heroina, cocaina, morfina, opiul, aconitina, atorpina, amanitina, etc).

La 7 noiembrie 1960 se ratifica Protocolul incheiat la Paris la 19 noiembrie 1948.

Datorita intrarii in functiune, in 1957, a fabricilor de stupefiante precum si pentru asigurarea conditiilor necesare efectuarii exportului cu aceste substante si produse si nu in ultimul rand a modificarilor survenite in sistemul medical si farmaceutic, se impunea aparitia unei noi legi in domeniu, care a fost adoptata si a intrat in vigoare in 1970.

În art. 1 din legea mai sus mentionata, se prevad ca infractiuni -producerea, detinerea sau orice operatie privind circulatia produselor ori a substantelor stupefiante, cultivarea in scop de prelucrare a plantelor care contin asemenea substante, prescrierea de catre medic, fara a fi necesar, a produselor sau a substantelor stupefiante, organizarea sau ingradirea consumului acestora in anumite locuri, experimentarea stupefiantelor, administrarea lor unei alte persoane, in orice mod, fara prescriptie medicala, recoltarea ori detinerea, in scop de prelucrare a plantelor cu continut stupefiant. În Buletinul Oficial a fost inserata o lista ce prevedea substantele si produsele stupefiante.

Competente a efectua controlul respectarii legii erau organele de specialitate din directiile sanitare judetene si ale municipiului Bucuresti si organele Ministerului Afacerilor Interne, acestea din urma fiind insotite de un specialist medic, farmacist sau toxicolog.

La 31 decembrie 1973, Romania adera la Conventia unica asupra stupefiantelor din 25 ianuarie 1961 si la Protocolul privind modificarea acestei conventii, incheiate la Geneva la 25 martie 1972.

În 1979, prin decretul nr. 476 privind regimul produselor si substantelor toxice se face o delimitare clara intre produsele si substantele toxice si stupefiantele.

Prin Legea nr. 118 din 8 decembrie 1992 tara noastra adera la Conventia asupra substantelor psihotrope din 1971 si la Conventia Natiunilor Unite contra traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope din 1988.

Pana la aparitia Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, ce reprezinta reglementarea in vigoare in materie, nu au mai survenit alte modificari legislative.8 la noi, se va pune nota de subsol cartea noastra, pag 121, unde ai tu materialul .

  • Tipuri de droguri. Piata drogurilor. Consumatorul de droguri

Categoriile si tipurile de droguri, precum si cei care le consuma, acopera o entitate formata din toate statusurile sociale ale unei societati.

Vom expune diferentiat, fiecare categorie in parte, insa inainte de a detalia aceste aspecte, consideram ca, cel mai important este definirea a insasi conceputlui de drog.

Din punct de vedere etimologic, drog, este un cuvant de origine olandeza – droog. 9 la noi, 9 in material, dascalu, pag. 9.

Dictionarul Explicativ Roman ofera o prima definitie a conceputlui de drog, specificand  drogul reprezinta acea substanta de origine vegetala, animala sau minerala, care se intrebuinteaza la prepararea unor medicamente si ca stupefiant”10. material dascalu, subsol, pag. 10

Din punct de vedere farmacologic, drogul este substanta utilizata de medicina si a carei administrare abuziva (consum) poate crea dependenta fizica si/sau psihica ori tulburari grave ale activitatii mentale, perceptiei, comportamentului, cunostintei.

Sensul clasic al termenului este considerat a fi (definitia data de Organizatia Mondiala a Sanatatii), „acea substanta care, odata absorbita de un organism viu, poate modifica una sau mai multe functii ale acestuia11. , material dascalu subsol, pag. 10

Potrivit documentelor internationale, prin drog se intelege „stupefiantele supuse controlului international, prin Conventia Unica privind Stupefiantele, din 1961 (tablourile I si II)” si „substantele psihotrope al caror control international este prevazut de Conventia privind Substantele Psihotrope, incheiata in anul 1971 (tablourile I, II, III si IV)12., dascalu, material, subsol, pag.10

CLASIFICAREA DROGURILOR

În literatura de specialitate si in practica exista numeroase clasificari ale drogurilor, avand la baza diferite criterii, cele mai cunoscute fiind: dupa efectul produs asupra SNC, dupa originea lor, dupa regimul juridic al substantelor sau dupa dependenta generata.

Dupa efect

Clasificarea drogurilor in functie de efectul asupra SNC, se considera in general cea mai adecvata fiind cea utilizata in practica de organismele ONU, preluata si de Organizatia Internationala de Politie Criminala – Interpol.

În conformitate cu acest criteriu, drogurile se clasifica astfel:

1. substante stimulente sau psihoanaleptice;

2. substante depresoare sau psiholeptice;

3. substante perturbatoare (halucinogene) sau psihodisleptice.

Dupa origine

O alta clasificare a drogurilor este realizata in functie de originea produsului:

1. droguri naturale;

2. droguri de semisinteza;

3. droguri de sinteza (sintetice).

Dupa regim juridic

În functie de regimul juridic al substantelor acestea se impart in doua categorii:

1. substante a caror fabricare si administrare sunt supuse controlului (morfina, barbituricele) si sunt folosite in tratamente medicale;

2. substante total interzise (LSD, heroina, ecstasy, cocaina).

Dupa dependenta generata

Un alt criteriu important de clasificare, il constituie dependenta generata (clasificare de ordin medical). În functie de aceasta, drogurile se impart in trei categorii:

1. droguri ce creeaza dependenta fizica;

2. droguri ce creeaza dependenta psihica;

3. droguri ce creeata dependenta mixta – din aceasta ultima categorie fac parte cele mai multe stupefiante.

Dupa plasarea pe tablourile Conventiei unice privind stupefiantele (1961)

Una dintre principalele clasificari este aceea statuata in dreptul international conform careia, drogurile se impart in stupefiante si substante psihotrope.

O alta clasificare originala a drogurilor o regasim in lucrarea ,,Constrastele…,,

si anume  dupa efectele sau a starile induse de droguri:

Ø     ,,EUFORICA” – induc ,,stari placute”, de confort afectiv si psihic;

Ø     ,,FANTASTICA” – provoaca iluzii, halucinoze, halucinatii;

Ø     ,,INEBRANTIA” – dupa faza de excitatie provoaca o stare de deprimare si betie;

Ø     ,,HYPNOTICA” – au ca efect inducerea somnului;

Ø     ,,EXCITANTIA” – au actiune psihostimulativa

TIPURI DE DROGURI

Am urmarit o prezentare generala a substantelor, indicand toleranta si efectele pe termen lung ale acestora.Iata enumerarea acestora si cateva trasaturi caracteristice.

A. OPIACEE

Opiaceele sunt substante naturale, semisintetice sau sintetice caracterizate in principal, prin actiune analgezica, narcotica, antitusiva, antispastica, euforizanta si toxicomanogena

Opiul

Opiul se extrage din capsula macului opiaceu - Papaver somniferum. Macul opiaceu (Papaver somniferum album) este o planta erbacee, a carui tija verzuie poate atinge inaltimea de 1,5 m. Dupa 3 sau 4 luni de la insamantare, macul ajunge la maturitate, floarea sa avand petale de culoare alb stralucitoare sau albe si rosii. Dupa ce petalele cad, se formeaza capsula de mac ce contine seminte oleaginoase, folosite drept un aliment valoros.

Morfina a fost izolata din opiu la inceputul secolului al XlX-lea si a fost denumita dupa zeul grec al somnului-Morpheus, ea este alcaloidul principal care se extrage direct din macul alb sau din produsul intermediar. Se prezinta sub forma unei pulberi pufoase, avand culoarea variind intre alb murdar sau galben si maroniu[40]. Opiaceele si in mod special morfina s-au dovedit a fi foarte folositoare pentru efectele lor analgezice si anestezice.

Heroina

Cel mai periculos si care duce la dependenta cea mai puternica dintre narcotice este heroina. Ea este produsa printr-o alterare chimica a morfinei si este de 2-3 ori mai puternica decat morfina. Constituie in multe tari o problema majora, nu numai pentru faptul ca duce extrem de rapid la dependenta si este foarte periculos, dar impreuna cu cocaina si metamfetaminele deseori stau la baza unor acte criminale precum spargeri, jafuri, furturi, prostitutie, pentru a-si intretine obiceiul.

Fortralul

Analgezic opioid; injectat, 30-60 mg au actiune analgezica similara cu 10 mg morfina, iar oral, 50 mg sunt echianalgezice cu 60 mg codeina; efectul se mentine 3-5 ore. Are actiune sedativa marcata, deprima respiratia (dar mai putin decat morfina).

Codeina este utilizata in medicina ca antitusiv, analgezic si antidiareic. in jargon este denumita T-threes, scolarul, sirop. in doze mici, pe termen scurt, da o usoara senzatie de euforie, ameteala, plutire, gura uscata, constipatie, retentie urinara, greata.

B. STIMULENTE

Cocaina este o substanta naturala ce este extrasa din frunzele unei plante originare din America de Sud, numita Erythroxylon Coca sau arborele de coca, este un alcaloid cu proprietati psihostimulante, a carei utilizare poate genera o toxicomanie[41]. Dati fiind diferitii factori de mediu, continutul in cocaina al frunzelor de coca difera de la 0.1-0.8 La nivel mondial, conform Raportului mondial privind drogurile 2009, pentru anul 2008, suprafata cultivata cu coca a suferit o scadere cu circa 8%, totalizand 167.600 hectare

Crack-ul

Crack-ul este o cocaina baza, derivata din pudra de cocaina. Spre deosebire de procesul de obtinere al cocainei, cel de obtinere al crack-ului din cocaina pudra nu implica folosirea unor solventi inflamabili.

Utilizarea indelungata a crack-ului poate cauza iritabilitate extrema, paranoia, convulsii sau moarte[42].

C. CANNABIS SI DERIVATI[43]

Cannabis Sativa (canepa indiana) face parte din familia Cannabinaceae. Este o planta care atinge o inaltime intre 1 – 5 m, creste in conditii de climat cald si umed. În mod obisnuit, varfurile florale ale plantei femele si frunzele alaturate sunt acoperite de o rasina. Planta se adapteaza foarte bine la diverse conditii de cultivare

Hasisul si marijuana se fumeaza in forma pura sau in amestec cu tutun (fumatul de drog este mai periculos pentru organism avand o actiune de 2 - 3 ori mai toxica decat produsul ingerat). Inhalate profund cu fumul, substantele active sunt absorbite de organism prin capilarele pulmonare.

D. DROGURILE SINTETICE (DESIGNER DRUGS). ECSTASY[44]

Principalele droguri sintetice care se identifica in traficul si consumul de droguri, sunt: ecstasy (X.T.C.)[45], methadona, morfina, codeina, heroina, derivatii de amfetamina.  Ecstasy[46] este un asa numit „designer drugs” (drog proiectat) cu actiuni din grupa drogurilor stimulatoare si halucinogene fiind atribuit grupei entactogenelor (droguri care au ca efect producerea sentimentului de fericire). Initial, numele de ecstasy a fost atribuit drogului MDMA (3,4 -metilen - dioxid -nealamfetamina), o substanta sintetica pura.

E. HALUCINOGENE

            LSD (acronim de la dietil-amina lisergic LSD 25)

LSD-ul reprezinta initialele denumirii din limba germana, utilizata pentru dietilamida acidului lisergic (Lyserg-Saure Diethylamid). Uneori, este denumit si LSD-25, datorita faptului ca acest produs a fost izolat al 25-lea dintr-o familie de 27.

Este un drog semisintetic, cu proprietati halucinogene, obtinut din “cornul secarei” – o ciuperca parazita a secarei.

            Dom (STP): a fost elaborata de catre firma americana DOW- Chemical – aceeasi companie care produce Napalm-ul. Dom sau STP este o amfetamina modificata chimic. În doza redusa produce efecte de genul Speed-ului, in timp ce in doze mai mari, efectul este mai degraba „despeed-trip”. „Speed-trip-ul” ofera tocmai contrariul experientei cautate in cazul abuzului de LSD. Se caracterizeaza printr-o neliniste chinuitoare, insotita de agitatie fizica, stari intense de anxietate si o durata lunga (72 de ore!)[47].

PCP sau Ansei Dust

Caracteristici ale acestui drog:

ü este mai ieftin decat heroina sau LSD;

ü efectul se instaleaza la fel de rapid ca la heroina si mai rapid ca la LSD;

ü actiunea este mult mai intensiva decat la marijuana, hasis sau alcool;

ü durata efectului este mai lunga decat la heroina (pana la 48 de ore);

ü vine in intampinarea celor care sunt, in mod evident, dornici de trairi terifiante (horror) si autolitice.

 

Ciuperci cu substante stupefiante (de ex. Psilocibina)

Roger Heim[48], a descris trei clase de ciuperci psihotrope in functie de efectele determinate de ingestia lor si anume:

§ ciupercile cu actiune psihotonica, sunt cele care induc o stimulare insotita de modificari senzoriale moderate;

§ ciupercile cu actiune psiholeptica - au in special un efect hipnotic si care favorizeaza onirismul[49];

§ ciupercile cu actiune psihodisleptica, sunt cele care constituie znipele ciupercilor halucinogene in sensul popular al termenului.

F. AMFETAMINE

Amfetaminele sunt substante sintetice, descoperite in 1910, care inglobeaza in termenul comun: amfetamine, metamfetamine si dextroamfetamine.

G. SEDATIVE SI SOMNIFERE[50]

Tranchilizante

Pe piata medicamentelor psihotrope se gasesc, in principal, urmatoarele tranchilizante: lexotanil, librium, valium, tranxilium, tavor, nobrium, mogadan, adumbran, praxiten, demetrin, rohypnol. Tranchilizantele cel mai frecvent utilizate fac parte din categoria renzodiazepinelor.

Somnifere

Principalele clase de somnifere sunt: barbiturice (de ex.: Luminai), bromuri (de ex. Adalin), cloralhidrat/paraldehyd (de ex. Chioralduraf), alte categorii de substante. (de ex. Distraneurin), preparate combinate periculoase (de ex. Mandrax).

H. INHALANTE

Tot ce produce fum sau se afla sub forma de vapori ce pot fi inhalati si produce stare de high se numesc inhalanti. Sunt multe tipuri de inhalanti, incluzand oxizi de azot, azotati de amil, butii, diluanti, solventi, sprayuri cu vopsea, hidrocarburi precum gazolina, lipici, fumul multor chimicale de uz casnic (fixativ, corector de masina de scris, acetona etc.) ce pot fi inhalate pentru a produce starea de high.

Alcoolul

Alcoolul actioneaza predominant asupra sistemului nervos al omului, mai ales pe centrii ce coordoneaza functiile cerebrale complexe cum ar fi constienta si emotiile, si mai putin pe functiile inferioare, vegetative. Cat de tare este si cat de mult tine acest efect, depinde de concentratia de alcool din organism (alcoolemia) si se masoara in grame de alcool la litrul de sange. Cele mai multe decese survenite in urma unei intoxicatii etanolice au evidentiat o alcoolemie cuprinsa intre 1,8 si 6,7 grame/l. Concentratiile letale sunt cuprinse intre 5,0 si 8,0 g/l; 90% dintre persoanele ce prezinta aceste valori decedeaza.

Tutunul

Dependenta de nicotina trebuie tratata ca o boala cronica. Ea este un fenomen bio-psiho-social complex in care intervin factori generici, famacologici, psihologici si de mediu, care combinati, duc la consumul de tutun cronic si tenace[51].

Oprirea brusca a fumatului conduce la starea de sevraj cu toate consecintele ei. Pentru eliberarea organismului de nevoia de tutun, fara efectele fizice ale lipsei, toxicomanii pot apela la un sevraj sub control medical[52].

I. DROGURI DE PETRECERE (PARTY DRUGS)

'Poppers'

Forma de consum: Poppers se inhaleaza si in nici un caz nu se ingereaza. Efectul stupefiant se instaleaza dupa 3-5 minute.

'GHB, Fantasy, LiquidE, LiquidX '

Substanta: GHB (gama-hidroxi-butiratul) este o substanta naturala, produsa si de organismul uman. Concentratia maxima este la nivelul creierului, motiv pentru care se presupune ca ar avea rol de transmitator la acest nivel.

J. SOLVENTII

Solventii volatili sunt substante chimice, sintetice, care au proprietatea de a solubiliza grasimile si numeroase substante lipofile. Substanta activa o reprezinta hidrocarburile aromatice sau alifatice[53].

Clasificarea drogurilor supuse controlului national in unele tari membre ale Uniunii Europene

Statele membre ale U.E. clasifica drogurile supuse controlului national in conformitate cu dispozitiile celor 3 conventii internationale in materie din 1961, 1971 si 1988.

Totusi, unele state membre nu clasifica substantele stupefiante si psihotrope numai in functie de utilizarea lor stiintifica, legitima sau medicala si de riscul lor asupra sanatatii, cum este cazul Romaniei, ci si in functie de modul in care sunt sanctionate activitatile ilicite in care sunt implicate aceste substante.

PIATA DROGURILOR

Romania nu poate fi considerata, o platforma de desfacere, comercializare, propriu-zisa a drogurilor, intrucat a fost folosita ca si teritoriu de tranzit.

Vom trece in revista, evolutia pietei de desfacere a drogurilor in Romania, pentru a putea avea o imagine completa a dezvoltarii acestui flagel, precum și modul in care țara noastra a ajuns de la o piața neexploatata la una cautata.

2003 stelute daca se poate toate se vor lua din rapoarte A.N.A.

În anul 2003, insitutiile care au activat pentru aplicare legii, privind aceste substante interzise, au apreciat ca, Romania a constituit ruta de trazit, ale asa numitei ,, rute Balcanice,,

- Turcia-Bulgaria- Romania-Ungaria- Austria-Germania-Olanda

- Turcia-Romania (pe cale maritima) - Ungaria-Slovacia-Cehia- GermaniaOlanda

- Turcia-Bulgaria- Romania-Ucraina- Polonia-Germania

Rapoartele elaborate de A.N.A. releva faptul ca, incepand cu anul 2001,  pe teritoriul Romaniei au fost descoperite  si anihilate cinci laboratoare clandestine, in care se fabricau droguri sintetice.  Unele rapoarte sugereaza ca aceasta ar putea fi o noua tendinta a retelelor de crima organizata de a „muta„ laboratoarele clandestine de fabricare a drogurilor din zona Europei de Vest in tari ca Romania si Bulgaria, deoarece Romania are o lunga traditie in industria chimica si in domeniul chimiei, cu un important numar de specialisti. 

Anul 2001, semnaleaza in rapoartele intocmite de ESPAD o crestere a consumului de droguri in zona urbana in cartierele sarace, in baruri sau discoteci, scoli si licee.

Vom observa pentru perioada, 2001 – 2002, fata de anul 2003, capturi mult mai mari. În acest sens, Raportul A.N.A din 2003, precizeaza ca, ,,acest lucru se explica in primul rand prin noua modalitate de interpretare a datelor referitoare la culturile de cannabis. În anii anteriori (2001-2002) anumite culturi  de cannabis au fost inregistrate ca droguri capturate, in realitate fiind doar culturi de cannabis neautorizate,,.

Pag.48, raport ana 2003, capturi de droguri in 2003 kg ,primul tabel inserat

Vom constata asa cum reliefeaza si graficul precedent ca, Heroina, drogul cu cea mai mare pondere intre drogurile capturate, a inregistrat o tendinta ascendenta timp de trei ani consecutiv, sugerand  existenta unei piete locale stabile. 

Specificam ca, in 2003, principala  ruta de trafic a heroinei era prin  Bulgaria, din Turcia  si Orientul Mijlociu. În mod frecvent, heroina era ascunsa in autobuze sau camioane conduse de cetateni turci sau iranieni.

Un alt drog ca si pondere - Cannabisul  a fost al doilea in randul capturilor, cu 70  kg, dar din  lipsa datelor, nu a fost posibila descrierea unei tendinte relevante in 2003.

Cocaina s-a situat pe locul trei  in randul drogurilor capturate  si, desi cantitatea confiscata in 2003 a fost redusa, cresterea fata de anii anteriori este semnificativa.

Pag. 49, raport 2003, A.N.A CAPTURI cocaina in grame + al doilea grafic

Constatam conform, raportului pe 2003, intocmit de A.N.A. ca, in cazul capturilor de amfetamina si derivati de amfetamina nu s-au inregistrat cresteri fata de 2003.

Însa datele disponibile din domeniul cererii de droguri au indicat, in 2003, o crestere a numarului de consumatorilor de amfetamine.

PRETUL DROGURILOR 2003

Un alt aspect deloc de neglijat, pe care dorim sa il evidentiem cititorilor este pretul drogurilor in anul 2003. Se constata ca, pretul drogurilor in cursul anului 2003 au fost foarte asemanatoare cu cele din 2002, cu mici diferente in special pentru LSD si heroina bruna. Conform datelor furnizate de Directia Generala de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog, preturile drogurilor au fost urmatoarele, asa cum sunt prezentate in tabelul alaturat. – pag. 50 raport a.n.a. drog pret etc.

2004 daca se poate stelute

În anul 2004, pozitia corecta a Romaniei, privind piata drogurilor este de cel de-al doilea tronson in a doua ,, Ruta balcanica,,

Astfel, asa cum precizeaza si raportul intocmit de A.N.A. in anul 2004, Romania  a reprezentat un segment activ al „Rutei Balcanice” de traficare a drogurilor si a precursorilor folositi la obtinerea ilicita a acestora.

Rutele cele mai importante de traficare a heroinei si opiului din zona Asiei de Sud – Est sunt: - „Drumul Matasii” care include Turkmenistan, Uzbekistan, Kazakstan, Tadjikistan, Kirgikstan, Iran si Pakistan; - „Ruta Balcanica” care cuprinde Turcia, Bulgaria,  Romania, Ungaria, Austria,Germania, Olanda si Anglia.

Specificam ca, 80% din cantitatea de opiacee cu care se aprovizioneaza piata europeana ilicita de droguri circula pe „Ruta Balcanica”.  Romania este principalul tronson al celei de-a doua „Rute Balcanice” de transport al drogurilor catre Europa Occidentala, care porneste din Turcia, traverseaza Bulgaria, intra in Romania prin punctele de frontiera sudice (Negru Voda, Vama  Veche, Giurgiu,Bechet), dupa care continua prin  zona subcarpatica spre Vest, iar  prin punctele de frontiera Nadlag, Bors, Petea intra in Ungaria si de aici continua prin Slovacia si Cehia, pana in Germania si Olanda.

O alta varianta a celei de-a doua „Rute Balcanice”, care include si un tronson maritim, este: Istambul – Constanta (pe Marea Neagra) – Bucuresti, dupa care intra pe traseul descris mai sus.

Anul 2004, releva prin analizele si datele colectate ca, s-au realizat  capturi de catre  politie la nivelul dealerilor de  strada, rezulta o acoperire a tuturor sectoarelor capitalei, conducandu-ne la ideea ca exista o disponibilitate mare de droguri in Bucuresti. Heroina si drogurile sintetice sunt cele mai cautate droguri in  capitala, spre deosebire de judetele tarii, unde sunt mai numeroase capturile de cannabis si hasis.

Numarul mare de capturi foarte  mici, neinsemnate cantitativ (de ordinul dozelor de aproximativ 0,001-0,003 grame heroina), analiza teritoriala a capturilor, conduce la ideea 76ca piata stradala este  foarte activa si foarte  bine reprezentata, cel  putin la nivelul capitalei. Este foarte adevarat, insa, ca forta de actiune a unitatilor antidrog din Bucuresti este mult mai mare, comparativ cu cea a serviciilor teritoriale.

Anul 2004, aduce cu sine, ca noutate, aparitia unui nou fenomen in Romania,  si anume comandarea drogurilor pe Internet  – in special a drogurilor sintetice  si a cannabis-ului. 

Cannabis

Din dosarele instrumentate de agentiile de aplicare a legii a rezultat ca acest drog este traficat pe ruta: Afganistan – Pakistan – Azerbaidjan – Georgia – Spatiul ex-sovietic – Republica  Moldova – Romania. Cazuistica ultimilor ani demonstreaza  ca hasisul sau cannabisul, in cantitati mari, este disimulat in containere si transportat pe cale maritima sau rutiera.

În cursul anului 2004 au fost realizate urmatoarele capturi, asa cum rezulta din raportul A.N.A pe 2004.- tabel 10-1 pag.77, raport A.N.A 2004,

Heroina

Heroina este unul dintre drogurile cele mai consumate in Romania. Pe piata ilicita, cel mai raspandit sortiment este Brown Sugar, ca atare sau in amestec cu diluanti (cofeina, diazepam, acetaminofen, dipirona, aminopirina, griseofulvina). 

Traficarea heroinei se realizeaza in principal pe „rutele balcanice”. Cantitatile de heroina sunt traficate in spatiul national, in special de cetateni turci  si iranieni, fiind transportate din Turcia spre Romania in camioane, trenuri sau autocare,disimulata in bagaje sau marfuri ce fac obiectul operatiunilor de import-export..Heroina este uneori depozitata pe teritoriul tarii noastre pentru anumite perioade de timp,transportandu-se apoi spre Germania, Olanda, Marea Britanie.

În anul 2004, la nivel national, s-au realizat 691 de capturi insumand 65,406 kg, inregistrandu-se o concentrare a capturilor in municipiul Bucuresti.garfic 10-1 heroina 2001 2004 pag. 78 raport AN.A.2004 +10 2 , pag 78, raport an.a.2004.

Cocaina

Ruta specifica traficului cu cocaina ce vizeaza si teritoriul Romaniei se afla pe tronsonul Ecuador –  Venezuela  – Olanda – Germania – Romania, acest drog fiind de regula disimulat in colete postale sau transportat in/pe corp de catre curieri. 

Din datele referitoare la cantitatile de cocaina confiscate in perioada 2001- 2004 (2,751 kg in 2001, 2,726 kg in 2002, 12,68 kg in 2003 si 24,5799 kg in anul 2004), corelate cu rezultatele Studiului privind atitudini, cunostinte, practici in populatia generala cu privire la droguri (2004), a rezultat ca prevalenta consumului de cocaina in Romania se plaseaza pe al treilea  loc, incepand sa se contureze o  piata de  consum a cocainei.

Costul extrem de ridicat pe piata ilicita (80-120 Euro/gr) face ca aceasta sa fie distribuita spre consum in  tarile din Vestul Europei (Spania, Olanda, Germania)  si limiteaza posibilitatile de cumparare in statele est-europene doar la un segment “privilegiat” al societatii.  Garfic 10 -3, cocaina 2001 2004, pag. 79 raport a.n.a.

Droguri sintetice

În ultimii doi ani se remarca o tendinta ascendenta atat in  ceea priveste traficul cat  si consumul drogurilor sintetice (amfetamina, ecstasy, LSD, benzodiazepine). 

Pe piata ilicita a drogurilor din Romania o pastila de ecstasy costa intre 5,4 – 13,5 Euro,un gram de cocaina se vinde cu 80-120 Euro iar  un gram de heroina costa 54 – 67,5 Euro. Datorita riscurilor mai mici existente in operatiunile de transport ori disimulare si consumului accesibil chiar in locuri publice, cererea pentru aceasta categorie de droguri pe piata interna creste in mod constant.

Dintre drogurile sintetice, Ecstasy (MDMA) se consuma cel mai frecvent. Conditionat sub forma de tablete cu diferite logo-uri, este cel mai des traficat pe teritoriul tarii. 

Traficantii israelieni, turci  si olandezi sunt implicati de obicei in traficul drogurilor sintetice. Participarea  cetatenilor romani la aceste operatiuni ilegale a crescut in mod constant. Din cazuistica judiciara inregistrata in perioada  analizata, atat in ceea ce priveste traficul cu droguri sintetice, cat si cantitatile confiscate, rezulta ca tara noastra este pozitionata pe urmatoarele rute:

- Olanda-Romania-SUA (via Frankfurt, Paris sau Londra) - Olanda-Germania-Romania-Israel-SUA - Turcia-Romania-Arabia Saudita - Polonia-Ungaria-Romania - Olanda-Ungaria-Romania.

În cursul anului 2004, au fost  capturate urmatoarele cantitati de  droguri sintetice:

amfetamina pulbere – 0,0128 kg (1 captura) si 93 de tablete (4 capturi); metamfetamina

– 0,027 kg (1 captura); Ecstasy – 7763 tablete (79 de capturi).

Tendinta de amplificare a traficului si consumului ilicit de droguri sintetice este reliefata si de evolutia capturilor realizate in ultimii trei ani. Garfic 10-4, raport a.n.a. 2004 pag. 80

PRETUL DROGURILOR 2004 – PUTIN STILIZAT AICI

În Romania, Directia Antidrog din cadrul Politiei Nationale a colectat si prelucrat datele referitoare la preturile drogurilor pe piata ilicita, atat  la vanzarea en-gros, cat si la vanzarea cu amanuntul.

Cei mai mulți dintre noi, ne intrebam cum se poate estima, prețul drogurilor. Raspunusl la intrebare este unul foarte simplu/ pretul principalelor droguri este obtinut de politistii antidrog pe baza rapoartelor informatorilor, a dosarelor instrumentate pentru operatiuni de vanzare/trafic de droguri respectiv pe baza observatiilor personale, in cadrul operatiunilor sub acoperire autorizate de procuror.

Ulterior, pretul drogurilor este monitorizat la nivel national prin Centrele Zonale de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog.

Calcularea de catre specialiști a pretului  mediu se face insumand  o medie intre valoarea maxima observata si cea minima, dar, in anumite cazuri, se practica si calculul mediei intervalului cu cea mai mare frecventa.  

Fata de anii precedenti, in 2004 pretul mediu la nivelul strazii al principalelor droguri a inregistrat o scadere semnificativa, ramanand constant la nivel national, pe tot parcursul anului.

În acest sens, putem exemplifica la nivelul anului 2004, care era pretul mediu al unor droguri solicitate pe piața din Romania.

- 1 kilogram de Marijuana a fost de 700 Euro; Marijuana sa vandut cu 3 Euro pentru un gram.

-Hasisul (cannabis rezina) a inregistrat valori mai ridicate, de aproximativ 2050 de Euro pentru un kilogram, in timpul ce gramul s-a comercializat cu 5 Euro.

-O tigara de cannabis sau hasis costa in medie intre 20.000 si 50.000 de lei (0,5 – 1,35 Euro).

- LSD se comercializeaza sub forma de blotere (timbre de hartie impregnate cu substanta) care, la vanzarea en-detail inregistreaza un pret mediu de 25 de Euro.

- Cocaina este, de departe, cel mai scump drog – 42500 Euro/kg, atingand valori de 80-120 Euro/gram la vanzarea cu amanuntul.

- Heroina a cunoscut o scadere de pret fata de anul precedent, de la 54 la 20 de Euro per gram. Dintr-un gram de heroina, prin adaugarea unor substante de dilutie, se pot obtine zeci de doze (“bile”), care se vand cu aproximativ 5,5 Euro fiecare. 

- Brown sugar se comercializeaza cu preturi cuprinse intre 10000  si 15000 de Euro per kilogram.

-Tabletele de metamfetamina si de Ecstasy s-au vandut in 2004 cu aproximativ 35000 de Euro per kilogram, iar pentru o tableta s-au platit intre 5 si 10 Euro. Tabel 10-2, si 10-3 raport ana 2004, pag. 82

2005 stelute

PIATA DROGURILOR

În anul 2005, conform informatiilor prezentate de Organizatia Internationala de Politie Criminala - INTERPOL, situatia infractiunilor la regimul drogurilor, specifica tarii noastre, indica faptul ca, Romania se plaseaza sub media europeana a criminalitatii in acest domeniu, desi fenomenul a luat in mod evident amploare, situatie sustinuta de datele referitoare la numarul de infractiuni constatate si la cantitatile de droguri confiscate. 

Pe de alta parte, relaxarea controlului la frontiere a fost o alta cauza care a condus la dezvoltarea

fenomenului. O data cu marele trafic au inceput sa se creeze la nivel local mici grupari infractionale de distributie, generand in acest fel o piata locala a drogurilor. La nivelul anului 2005, se remarca faptul ca, pretul de vanzare a drogurilor la nivelul strazii, desi este destul de fluctuant de la un an la altul, ramane relativ stabil pe parcursul unui an calendaristic.  

În baza surselor citate anterior, privind fenomenul de trafic si consum de droguri din Romania se desprind urmatoarele concluzii:

¾ Romania ramane pozitionata pe „Ruta Balcanica” de transport a heroinei, dinspre Afganistan si Asia Centrala, prin Turcia, catre vestul Europei;

¾ s-a dezvoltat o noua ruta de trafic de droguri sintetice dinspre Europa de Vest catre Orientul Mijlociu, inversa rutei balcanice a heroinei;

¾ principala ruta de trafic a heroinei catre vestul Europei ramane cea prin Asia Centrala si Rusia, care poate influenta Romania prin desprinderea unor subrute catre Moldova si Ucraina;

¾ prin Romania sunt expediate cantitati de cocaina din  tarile Americii de Sud, destinate

transportului spre tarile Europei de Vest.

Romania anului 2005, nu a reprezentat o amenintare majora din punctul de vedere al productiei si distributiei de droguri, datorita consolidarii legislatiei interne, privind controlul drogurilor si precursorilor, precum si a structurilor administrative si de coordonare.  

Rutele de trafic ramas in anul 2005, aceleasi ca in anul precedent, insa au fost observate unele schimbari  in  ce  priveste metodele de disimulare respectiv - transportarea drogurilor in faina de peste, in pachete de cafea sau in instrumente muzicale. 

În baza cazuisticii rezolvate in cursul anului 2005, politia antidrog a reusit sa identifice cateva trasee ale celor mai importante droguri ce tranziteaza tara noastra, dar pentru care exista, in acelasi timp,  si o importanta piata de desfacere in Romania. 

În acelasi timp, Republica Moldova a fost semnalata ca fiind o a doua sursa pentru rezina de canabis.  

HEROINA

În cursul anului 2005 a fost capturata cea mai mare cantitate de heroina, 285,07 kg, din care 249,605 kg au fost confiscate intr-o singura actiune operativa. 

Tabel nr. 10-2: Distributia cantitatilor de heroina confiscate, in functie de laborator, 2005, pag.75

CANABIS

În cursul anului 2005 au fost inregistrate capturi insumand 15,49 kg de rezina de cannabis (hasis), 347,09 kg „iarba de cannabis” (marijuana) respectiv 147,46 kg planta de cannabis. În afara de acestea, au mai fost descoperite si confiscate de politie 79 de tigarete de cannabis sau de cannabis in amestec cu tutun, așa cum se poate observa din tabelul 10-3…

Tabel nr. 10-3: Distributia numarului de capturi  si a cantitatilor de cannabis capturate, in functie de laborator, 2005, 76, + 10-4, LA FEL PAG.76

COCAINA

Statisticile anului 2005, ne arata ca, cantitatea de cocaina confiscata in anul 2005 a fost de 109,71 kg, cu 85,14 kg mai mult decat in anul 2004.

Fața de anii precedenți, respectiv  2001  si 2002, cand, cantitatile de cocaina confiscate au avut aceleasi valori, pe  intervalul 2003 - 2005, vom observa o creștere a acestei cantitați de la  12,6 kg in 2003, la 24,5 kg in anul 2004, respectiv la 109,71 kg in anul 2005. 

Grafic nr.10-3  Distributia cantitatilor de cocaina capturate (kg), 2001-2005, pag. 77 raport ana

DROGURILE SINTETICE

În ceea ce priveste drogurile sintetice, in cursul anului 2005 au fost capturate amfetamine, atat sub forma de pulbere (5,957 kg), cat si sub forma de tablete (3.701 tablete), precum si MDMA (ecstasy) si derivati – 38.771 de tablete  si 0,137 kg pulbere. Metamfetamina nu a fost identificata in capturile analizate. 

În grupul ecstasy au fost identificate urmatoarele substante: MDMA, MDEA, MDA, in amestec cu codeina si amfetamina. 

În total au fost confiscate de institutiile de aplicare a legii 42.472 tablete si 6,094 kg de droguri sintetice sub forma pulverulenta de droguri sintetice. Garfic 10-4, raport ana 2006 , pag. 78

PRETUL DROGURILOR 2005

Comparativ cu anii precedenti, in anul 2005,  pretul mediu la nivelul strazii al principalelor droguri a inregistrat o crestere semnificativa, ramanand insa constant la nivel national, pe tot parcursul anului. În acest sens putem exemplifica:

- Marijuana  si-a dublat pretul,

- Heroina s-a vandut cu 40 de euro gramul, fata de 25 euro cat era valoarea maxima in anul 2004.  - Amfetamina s-a vandut pentru suma de 13 euro fata de 10 euro cat era valoarea maxima inregistrata in anul 2004.

- Substantele de tip MDMA s-au vandut cu 15 euro/tableta, cu 5 euro mai mult decat pretul maxim din anul 2004 al aceleiasi substante.

- LSD a fost vandut cu 30 euro per doza (timbru).TABEL 10-5, RAPORT ANA 2006, PAG. 79.

2006 steluta

În anul 2006, piata interna a drogurilor este determinata de aceleasi coordonate trasate de rutele internationale de trafic ca si in anii precedenti. Comparativ cu anul 2005, se observa, insa, o diminuare a cantitatilor de capturi la principalele droguri traficate pe piața romaneasca, respectiv - heroina, cocaina, drogurile sintetice.

HEROINA

Daca in anul 2005 a fost inregistrata una dintre cele mai mari cantitati de heroina confiscata vreodata in Romania (285,07 kg), in  anul 2006 a fost inregistrata una dintre cele mai mici capturi de heroina respectiv  32,636 kg, cu 88,55% mai mica decat precedenta. În principal, aceasta cantitate de heroina provine din confiscarile realizate in cadrul actiunilor de combatere a traficului stradal.

Datele statistice din perioada 2001-2006 confirma caracterul fluctuant al confiscarilor de heroina pe intreg intervalul. Datele prezentate in graficul 10-1, sunt relevante in acest sens.

grafic 10-1 raport ana 2007, pag. 78,

CANABIS

În ceea ce priveste confiscarile de cannabis efectuate pe teritoriul Romaniei in cursul anului 2006, acestea au insumat cantitati de 15,49 kg de rezina de cannabis (hasis) si 1116,96 kg iarba de cannabis (marijuana). Aceste cantitati au fost capturate in cadrul  a 276 de actiuni pentru marijuana respectiv 145 pentru hasis.

În perioada 2003-2006 s-a constatat o crestere constanta și semnificativa a capturilor de droguri de tipul cannabis. Acest fapt, survine in anul 2003, cand s-a trecut la inregistrarea reala a cantitatilor de cannabis confiscate ca urmare a incalcarii prevederilor legale, masura luata in urma interventiei Agentiei Nationale Antidrog de a se respecta cu strictete modul de clasificare a stupefiantelor obtinute din prelucrarea ilicita a plantei Cannabis Sativa, conform Conventiei Unice asupra Stupefiantelor din 1961.

În anii urmatori, s-a procedat la inregistrarea, la capitolul capturi, doar a drogurilor de tip cannabis (cannabis iarba - marijuana, rezina de cannabis – hasis, ulei de cannabis, cannabis planta) confiscate din trafic, culturile ilicite si plantele de cannabis recoltate de pe suprafetele respective fiind inregistrate separat.

Astfel, evolutia confiscarilor  drogurilor de tip cannabis a inregistrat in ultimii patru ani un caracter ascendent, asa cum se poate observa in graficul urmator. grafic 10-2, pag.78 raport ana.2007 .

COCAINA

Cantitatea de cocaina confiscata in anul 2006 a fost de 10,714 kg, cu 98,995 kg (90,24%) mai mica decat in anul precedent.stilizat, grafic 10-3, raport ana, 2007, pag.79

DROGURILE SINTETICE

În ceea ce priveste drogurile sintetice, in cursul anului 2006 au fost capturate amfetamina pulbere (1,59 kg, insumand 7 capturi), precum si MDMA (ecstasy) si derivati sub forma de tablete (17.314 tablete, in cadrul a 94 de actiuni). În grupul ecstasy au fost  identificate urmatoarele substante: MDMA, MDEA, MDA, in amestec cu codeina si amfetamina. grafic, 10-4, raport ana, 2007, pag.80

PRETUL DROGURILOR 2006

La nivelul anului 2006, vom observa urmatoarele prețuri:

-Iarba de cannabis a fost de aproximativ 4 Euro/ gram, scazand aproape la jumatate fata de anul trecut, valoare similara celei din 2004.

-  Cu acelasi pret s-a vandut si cannabis-ul produs intensiv  (skunk). Pretul gramului de hasis  s-a mentinut constant.

- Heroina, un gram s-a vandut in 2006 cu 60 de Euro, fata de 40 de Euro cat era gramul in 2005 respectiv 25 Euro cat era valoarea maxima in anul 2004.

-Amfetamina pulbere inregistreaza in 2006 aceeasi valoare per gram ca cea din anul predecent, si anume 13 Euro/gram.

-Substantele de tip MDMA  s-au vandut cu 15 Euro/tableta, de asemenea la acelasi nivel din anul precedent.

-LSD a fost vandut cu 35 Euro per doza (timbru), cu 5 Euro mai mult decat in anul 2005. tabele 10-2, 10-3, pag. 81, raport ana, 2007,

2007 daca se poate cu steluta

În anul 2007, Romania a continuat sa fie un spatiu de tranzit al drogurilor de mare risc, provenite din Turcia  si Orientul Mijlociu, situatie datorata pozitiei geografice a tarii noastre, aflata la intersectia culoarelor de trafic de droguri  si pozitionata in cadrul rutei balcanice, precum  si conexiunilor active stabilite de membrii gruparilor criminale autohtone cu cei ai crimei organizate transfrontaliere externe (in special turce, dar si din Europa Occidentala – Germania, Marea Britanie, Olanda).

Conform studiului in populatia generala , realizat de Agentia Nationala Antidrog in 2007, in privinta disponibilitatii drogurilor pe piata, un procent mai mare 20% din populatia generala cu varsta cuprinsa intre 15 si 64 ani au declarat ca este usor sa iti procuri diferite droguri in termen de 24 de ore: tabel 10-1, 10-2, raport ana, 2008, pag.98, stilizat

În cursul anului 2007, pe teritoriul national nu au fost descoperite laboratoare clandestine destinate fabricarii de droguri. De asemenea, comparativ cu anul 2006 cand formatiunile antidrog au descoperit 8 culturi ilicite de plante cu continut stupefiant, in anul 2007 nu au mai fost identificate astfel de culturi

Cetatenii romani s-au implicat de regula in activitati conexe traficului de stupefiante (falsificarea de documente) sau in plasarea unor cantitati mici de droguri pe piata autohtona si transportul prin firme proprii ale drogurilor in strainatate  si predarea acestora unor persoane care asigura distributia locala.

În cursul anului 2007, au fost descoperite  si ridicate in vederea confiscarii, 2.304,041 kg, 42.507 comprimate, 9 timbre si 213 fiole droguri din care: - droguri de mare risc: 183,890 kg, 40.424 comprimate, 203 fiole si 9 timbre reprezinta si droguri de risc: 2.120,151 kg, 2.083 comprimate si 10 fiole.

HEROINA

În perioada de referinta, au fost ridicate in vederea confiscarii 129,903 kg de heroina, cu 298,11% mai mult decat in anul 2006 si cu 54,43% mai putin comparativ cu anul 2005. O analiza a graficului urmator releva caracterul fluctuant al confiscarilor de heroina inregistrate in intervalul 2001 – 2007. Stilizat, grafic 10-2, 10-3, pag.102, raport ana, 2008 .

COCAINA

Cantitatea de cocaina confiscata in cursul anului 2007 a fost de 46,695 kg, de 4,35 ori mai mult fata de anul 2006 cand au fost confiscate 10,71 kg de drog  si de 2,35 ori mai putin comparativ cu anul 2005.Graficele prezentate ulterior, releva fluctuațiile pieței.  pag. 103, grafice 10-4, raport ana, 2008, pag.103,

OPIU

Potrivit datelor furnizate de Directia Generala de Combatere a Criminalitatii Organizate, cantitatea de opiu, de 7,041 kg, confiscata in perioada de referinta, reprezinta cea mai mare valoare pentru intervalul 2001 – 2007. Astfel, in acest an, se constata o crestere de 2,45 ori fata de 2006 si de 1,12 ori fata de 2005. Conform cifrelor din graficul preluat din raportul ANA, se observa valorile crescute pentru acest an.   grafic 10-5, pag. 103, raport ana, 2008,    

CANABIS

La nivelul intervalului de referinta, a fost confiscata o cantitate de 2.120,085 kg droguri de tip canabis dintre care 5,365 (0,25%) kg rezina de canabis si 2.114,720 kg canabis. O analiza a graficului alaturat evidentiaza o crestere continua din 2004 a cantitatii de drog confiscata. În anul 2007 s-a inregistrat o valoare cu 88,10% mai mare decat in anul anterior cand, a fost totalizata o cantitate de 1.127,06 kg droguri de tip canabis. În ceea ce priveste rezina de canabis, se constata o scadere cu 46,87%  a cantitatii confiscate, de la 10,098 la 5,365 kg, iar in cazul ierbii de canabis se observa o crestere cu 89,33% a cantitatii retinute in vederea confiscarii, de la 1.116,965 la 2.114,720 kg. pag. 104, grafic, 10-6, raport, ana, 2008.

PRETUL DROGURILOR 2007

În intervalul de referinta, preturile de comercializare a canabisului au variat in functie de tendinta manifestata la nivelul cererii pe piata ilicita.

-Pretul cu ridicata la rezina de canabis a suferit o usoara scadere fata de anul precedent (2500 – 3500 EURO/kg), variind intre 2.200 – 2.400 EURO/kg, in cazul pretului cu amanuntul fiind observata o usoara crestere, de la 5 – 6 EURO/gram la 7 – 9 EURO/gram (sau doza).

-Pretul practicat pentru iarba de canabis se situeaza intre 1.300 – 1.500 EURO/kg  si intre 6 – 7 EURO/g, constatandu-se, in cazul pretului cu ridicata, o crestere cu 700 EURO.tabel 10-7, pag. 107, raport ana, 2008.

2008 daca se poate steluta

În cursul anului 2008, au fost descoperite  úi ridicate in vederea confiscarii 634,41 kg, 60.010 comprimate, 71 timbre úi 213 fiole droguri din care:

- droguri de mare risc: 392,316 kg, 57.831 comprimate, 71 timbre úi 213 fiole;

- droguri de risc: 242,097 kg, 2.179 comprimate.

Comparativ cu anul precedent, se constata o scadere cu 72,46% a cantitaĠii totale de droguri confiscate (de la 2.304,041 kg la 634,41 kg). În cazul drogurilor sub forma de comprimate, se constata, dimpotriva, o creútere cu 41,18% a numarului de comprimate ridicate in vederea confiscarii,de la 42.507 la 60.010 comprimate. Aceeaúi situație se poate observa și in cazul timbrelor impregnate cu LSD și anume o captura de aproximativ 8 ori, de la 9 la 71 timbre.

Referitor la drogurile sub forma lichida, in anul de referința s-a inregistrat același numar de fiole reținute in vederea confiscarii ca in anul precedent și anume 213 fiole. Diferența este data de faptul ca, in anul 2007 din totalul de 213 fiole, 203 fiole conțineau droguri de mare risc, iar 10 fiole droguri de risc, in timp ce la nivelul anului 2008 toate cele 213 fiole au conținut droguri de mare risc. grafic 10-1, pag. 100, raport ana 2009,

 

HEROINA

În anul de referința, au fost ridicate in vederea confiscarii 385,23 kg de heroina, cu 196,55% mai mult decat in anul 2007. O analiza a datelor releva caracterul fluctuant al confiscarilor de heroina inregistrate in intervalul 2001 – 2008.  grafic 10-2, pag.100, raport ana, 2009.

COCAINA

Cantitatea de cocaina confiscata in cursul anului 2008 a fost de 3,915 kg, de 12 ori mai puțin fața de anul 2007 cand au fost confiscate 46,695 kg de drog. Datele statistice preluate din raportul ANA pe 2009, releva acest fapt.   grafic 10-3, pag. 101, raport ana, 2009,

OPIU

Potrivit datelor furnizate de Direcția Generala de Combatere a Criminalitații Organizate, in cazul cantitații de opiu ridicata in vederea confiscarii se remarca o scadere a acesteia cu 68,45% fața de anul 2007, de la 7,041 la 2,221 kg. grafic 10-4, pag. 101, raport ana, 2009,

CANNABIS

La nivelul intervalului de referința, a fost confiscata o cantitate 242,08 kg droguri de tip cannabis dintre care 33,42 kg rezina de cannabis úi 208,66 kg cannabis.

Comparativ cu anul precedent, se remarca o creștere de aproximativ 6 ori a cantitații de rezina de cannabis inregistrata in cursul anului 2008, de la 5,365 kg la 33,42 kg rezina de cannabis. În ceea ce privește cantitatea de cannabis, aceasta a suferit o scadere de aproximativ 10 ori fața de anul 2007 de la 2.114,720 la 208,66 kg. grafic 10-5, pag. 102, raport ana, 2009,

DROGURI SINTETICE

Cantitatea de stimulente de tip amfetaminic confiscata in cursul anului 2008 a fost de 52.455 comprimate, cu 65,49% mai mult decat in anul 2007. Putem reține ca, in același interval de timp, au fost confiscate úi 71 doze (timbre) de LSD.

Începand cu anul 2004, se constata o evoluție fluctuanta a capturilor de droguri sintetice ceea ce face imposibila trasarea unei tendinte clare de manifestare a fenomenului. grafic 10-6, pag. 102, raport ana, 2009.

PRETUL DROGURILOR

În intervalul de referința, prețurile de comercializare a drogurilor au variat in funcție de tendința manifestata la nivelul cererii pe piața ilicita:

  hașiș (rezina de cannabis) – prețul cu ridicata (en gros) a crescut de patru ori comparativ cu anul 2007 și este de aproximativ 13 ori mai mare in anul de referința, fața de prețul din 2004; prețul cu amanuntul este același ca și anul trecut și doar aproximativ de 2 ori mai mare fața de 2004;

  cannabis iarba  (marijuana) – prețul cu amanuntul a crescut faĠa de 2007 și este aproximativ de 2 ori mai mare fața de 2004;

  cocaina – prețul cu ridicata (en gros) a scazut comparativ cu anul anterior, ajungand in anul de referința la un preț similar cu cel din perioada 2004-2006; prețul cu amanuntul s-a menținut relativ stabil pe toata perioada;

  heroina – prețul cu ridicata (en gros) este mai mare fața de anul anterior și, in plus, se observa din 2006 o tendința de scadere a diferenței dintre prețul maxim și cel minim; prețul cu amanuntul a crescut fața de anul anterior și este de aproximativ trei ori mai mare decat in 2004;

  amfetamina – prețul cu ridicata (en gros) a crescut in 2006 pentru ca ulterior sa se mențina stabil la valoarea maxima;

  ecstasy (MDMA) – prețul cu amanuntul s-a dublat in 2005 fața de anul anterior, pentru ca ulterior sa inregistreze o tendința de scadere astfel incat in anul 2008 se ajunge la o valoare similara cu 2004;

  LSD -  prețul cu amanuntul s-a menținut relativ stabil in perioada 2004-2008. TABEL 10-6, PAG. 104, RAPORT ANA, 2009.

2009 daca se poate steluta

Aflata la intersectia culoarelor de trafic de droguri  si pozitionata in cadrul rutei balcanice, Romania a continuat sa fie un spatiu de tranzit  si de depozitare a unor droguri de mare risc destinate pietei vest europene (cu precadere Olanda, Germania, Marea Britanie), situatie datorata pozitiei geografice a tarii si conexiunilor stabilite de membrii gruparilor criminale autohtone cu cei ai crimei organizate transfrontaliere externe.

Pentru anul 2009, ca elemente de noutate, se constatata expansiunea deosebita pe piata romaneasca, in ultimii doi ani a drogurilor sintetice si a asa numitelor designer drugs sau spice, precum si intensificarea activitatilor de recrutare a cetatenilor romani de catre retelele vest africane pentru a fi utilizati pentru carausie de droguri intre tarile producatoare si diferite destinatii. 

În cursul anului 2009, au fost descoperite  si ridicate in vederea confiscarii 1.615,09 kg, 22.079 comprimate, 308 doze, 826 ml si 124 fiole droguri din care:

 droguri de mare risc: 1.379,48 kg, 19.383 comprimate, 808 ml, 308 doze si 114 fiole; 

 droguri de risc: 235,61 kg, 2.696 comprimate, 18 ml si 10 fiole.

În anul de referinta, se remarca o crestere de aproximativ 3 ori a cantitatii totale de droguri ridicate in vederea confiscarii fata de anul 2008, de la 634,41 la 1.615,09 kg (datorita confiscarii unei cantitati importante de cocaina, pentru celelalte droguri cantitatile capturate fiind mai mici, comparativ cu anul anterior)

În ceea ce priveste drogurile sub forma de comprimate, se observa, dimpotriva, o scadere a capturilor, de aproximativ 3 ori, comparativ  cu anul precedent, de la 60.010 la 22.079 comprimate.

Aceeasi tendinta de scadere, de data aceasta cu 41,8%, se remarca si in cazul fiolelor cu continut stupefiant  si psihotrop  si anume de la 213 la 124 fiole. În cazul dozelor de LSD, a fost inregistrata o crestere de aproximativ 4 ori a numarului de doze ridicate in vederea confiscarii si anume, de la 71 la 308 doze. grafic 10-1, pag.115, raport ana, 2010.

HEROINA

La nivelul anului 2009, au fost ridicate in vederea confiscarii 85,05 kg de heroina, de aproximativ 5 ori mai putin, comparativ cu anul 2008.   pag. 116, raport ana, 2010,grafic 10-2,

COCAINA

În anul de referinta, cantitatea de cocaina descoperita si ridicata in vederea confiscarii a fost de 1.282,99 kg, de aproximativ 328 ori mai mult fata de anul 2008, cand au fost confiscate 3,915 kg. De precizat ca, 84,2% din cantitatea totala de cocaina inregistrata in anul 2009, provine dintr-o singura captura de droguri, realizata la inceputul anului, in portul Constanta. Analizand graficul de mai jos, se observa ca, in anul 2009, s-a inregistrat cea mai mare cantitate de cocaina ridicata in vederea confiscarii din ultimii 10 ani. grafic, 10-3, pag. 116, raport ana, 2010,

OPIUM

Cantitatea de opium ridicata in vederea confiscarii in cursul anului 2009, a fost de 0,045 kg, semnificativ mai mica fata de anul 2008, cand au fost ridicate 2,221 kg. În intervalul 2001 – 2009, acest indicator a avut o traiectorie sinusoidala, maximul fiind atins in anul 2007 (7,041 kg), iar minimul in anul 2009 (0,045 kg). raport ana 2010, grafic 10-4, pag.117.

CANABIS

În anul 2009, atat capturile de cannabis, cat si cele de rezina de cannabis au inregistrat valori superioare celor realizate in anul 2008. Astfel, in anul de referinta, se remarca o crestere cu 30,4% a numarului de capturi de cannabis, de la 596, la 777 capturi si o sporire cu 17,4% a numarului de capturi de rezina de cannabis, de la 506, la 594 capturi. grafic 10-5, raport 2010,pag. 118.

PRETUL DROGURILOR 2009

În intervalul de referinta, preturile de comercializare a drogurilor au variat in functie de tendinta manifestata la nivelul cererii pe piata ilicita: 

 hasis (rezina de cannabis) – pretul cu ridicata (en gros) a scazut de aproximativ 2 ori fata de anul 2008 si este de aproximativ 7 ori mai mare decat pretul din anul 2004; pretul cu amanuntul a crescut de aproape 2 ori fata de anul precedent si de aproximativ 4 ori fata de 2004;

 cannabis iarba (marijuana) – pretul cu ridicata (en gros) a crescut cu aproximativ 50% fata de ultimii ani; pretul cu amanuntul este mai mare cu 25% fata de 2008 si, de asemenea, este de 5 ori mai mare decat pretul practicat in 2004;

 cocaina - pretul cu ridicata (en gros) a crescut cu aproximativ 10% fata de anul anterior, iar pretul cu amanuntul s-a mentinut relativ stabil pe intreg intervalul 2004 - 2009;

 heroina - pretul cu ridicata (en gros) se situeaza intr-un interval de variatie mai mare decat cel inregistrat in anul 2008, suma minima platita pentru un kilogram de heroina fiind mai mica cu 20% fata de anul 2008, iar cea maxima fiind mai mare cu 25%, comparativ cu anul 2008; pretul cu amanuntul s-a diminuat cu 19,6%, comparativ cu anul precedent si este de aproximativ  doua ori mai mare decat in 2004;

 ecstasy (MDMA) – pretul cu ridicata (en gros) a scazut fata de anul 2006, se situeaza relativ la acelasi nivel cu pretul minim din 2004, insa depaseste cu 87,5% pretul maxim al acestui an; pretul cu amanuntul s-a dublat fata de anul 2008, cand valorile acestuia erau similare celor din 2004;

 LSD - pretul cu amanuntul s-a mentinut relativ stabil in perioada 2004-2009. tabel 10-6, raport ana, 2010, pag.120-121.

2010 daca se poate steluta

Cocaina ramane un drog al marilor orase, fara mari modificari fata de anii trecuti cand acest tip de drog era semnalat, la consum, in proportie de peste 75%, in Bucuresti, Constanta, Timisoara, Cluj-Napoca, Ramnicu-Valcea, Deva, Sibiu  si Brasov. Principala piata de desfacere a cocainei este, in proportie de 45%, municipiul  Bucuresti.  În peste 80% din operatiunile desfasurate in perioada analizata, la nivelul intregii  tari, au fost stabilite conexiuni cu grupari ce actioneaza la nivelul capitalei. Ca modalitati de transport a cocainei sunt preferate doua metode, intalnite in peste 90% din situatii,  si anume prin intermediul carausilor  si prin intermediul societatilor de curierat. În ultimii ani se observa tendinta traficantilor sud-americani de a utiliza ruta maritima pentru transportul unor cantitati insemnate de cocaina. spre Europa. Portul Constanta reprezinta o optiune pentru introducerea in spatiul european a unor importante cantitati de cocaina, provenite din tari ale Americii de Sud, fapt pentru care, in cursul anului 2010, s-a infiintat Serviciului de Combatere a Criminalitatii Organizate Porturi Maritime Constanta.

Începand cu anul 2008, au aparut primele informatii despre comercializarea si consumul de substante noi cu proprietati psihoactive, initial sub denumirea de „plante etnobotanice” – substante cu efecte similare drogurilor si care nu se aflau sub control national, pentru ca in anii 2009 si 2010 fenomenul sa inregistreze o continua expansiune. Initial comercializarea acestor substante s-a realizat prin intermediul Internetului, insa cererea tot mai mare a determinat deschiderea unor „magazine de vise”, cunoscute sub denumirea de „Weed Shop”, care comercializau direct aceste produse. În urma cercetarilor efectuate de catre formatiunea specializata a Politiei Romane s-a stabilit ca aceste substante provin, in principal din China, existand insa si importuri din Germania si Anglia. Substantele sunt introduse in Romania, in principal, prin intermediul societatiilor de curierat rapid, distribuitorii achizitionandu-le la un pret relativ mic, de aproximativ 2 EURO/ gram si vanzandu-le cu un pret de pana la 22 EURO/ gram.stilizat

În anul 2010, au fost descoperite  si ridicate in vederea confiscarii 485,0049 kg, 32.844 comprimate, 19 doze si 11,182 litri droguri din care:

  droguri de mare risc: 309,35 kg, 31.075 comprimate, 19 doze si 0,159 litri;

  droguri de risc:175,66 kg, 1.769 comprimate si 11,023 litri stilizat, grafic 10-2, pag. 194, raport ana, 2010,

La concurenta cu drogurile ilegale, in anul 2010, Romania a fost supusa unui adevarat asalt al comercializarii si consumului de substante noi cu proprietati psihoactive. 

O data cu punerea sub control a inca 43 de noi substante, prin modificarile legislative din prima parte a anului 2010, structurile operative au ridicat in vederea confiscarii urmatoarele cantitati de droguri:

  canabinoizi sintetici: 57,024 kg;

  catinone: 50,091 kg si 324 comprimate;

  piperazine: 6,506 kg si 15.094 comprimate;

  pirovalerone: 1,800 kg si 6 comprimate.

În ceea ce priveste magazinele de comercializare a substantelor noi cu proprietati psihoactive, acestea sau dezvoltat pe parcursul intregului an 2010, astfel ca in luna februarie 2011 numarul acestora sa ajunga la 160, raspandite pe aproape intreg teritoriul national.

PRETUL DROGURILOR 2010

 În anul 2010, preturile de comercializare a drogurilor (en-gros si cu amanuntul) nu au inregistrat variatii semnificative fata de anul precedent. Stilizat, tabel 10-3, pag. 196, raport ana, 2011

CONSUMATORUL DE DROGURI

În Romania, consumatorul de droguri, nu poate fi definita, ca o categorie aparte.

Consumatorul de droguri, potrivit statisticilor și studiilor realizate diverse insituții și organizații internaționale, il regasi in toate paturile sociale.

Evoluția consumatorului de droguri, așa cum reiese din rapoartele prezentate de A.N.A. de/ a lungul timpului este una care, ne contureaza un viitor profil pishologic, pe care il vom analiza detaliat intr un alt capitol. Vom observa ca, ceea ce parea la inceput un fenomen aparte, și care nu dadea semne sa se extinda in Romania, o data cu trecerea anilor, a devenit un fapt obișnuit, incadrat deja in prea recile statistici, caruia, i se cauta soluții de la an la an, adaptate, in funcție de evoluția societații.

2004 CONSUMATORUL DE DROGURI

În anul 2004, se realizeaza primul studiu de acest gen din Romania, de catre Agentia Nationala Antidrog. Studiul, in valoare de 28.000 USD, a fost realizat integral cu finantare de la Fondul Global de  Combatere a SIDA, Tuberculozei  si Malariei prin programul « Combaterea HIV/SIDA: un raspuns cuprinzator, coordonat si multisectorial in Romania ».

Rezultatele la nivelul anului 2004, privind consumul de droguri si cei care devin astfel cosumatori de droguri, se prezinta astfel : grafic 2-1, pag. 24, raport ana, 2005. +tabel 2-1,2-2, 2-3, raport ana, 2005, pag. 26, 27

În privinta consumului de droguri in scolile din Romania, A.N.A.nu a realizat nici un studiu, insa, publica rezultatele finale, ale ESPAD 2003.

Au fost avute in vedere urmatoarele date, pentru finalizarea studiului:

ƒ Acoperire geografica: nationala; 

ƒ Populatia tinta: elevii de scoala nascuti in anul 1987; 

ƒ  Marimea esantionului: 4371 respondenti;

ƒ Metoda de esantionare: probabilistica, stratificata si multistadiala; 

ƒ Chestionarul utilizat: chestionarul ESPAD (C.A.N.), cu exceptia modulului

„trasaturi principale” si a intrebarilor optionale;

ƒ Colectarea datelor: in perioada iunie 2003.

În acest sens prezentam  datele in cele doua grafice, respectiv 2-2-, 2-3, pag. 28, raport ana, 2005,

Observam in studiile de specialitate ca, se face o distinctie clara si s-au colectat date pentru grupurile specifice de consumatori de droguri.

În anul 2004, Reteaua Romana de Reducere a Riscurilor Asociate Consumului de Droguri Injectabile (RHRN) a realizat un studiu in randul consumatorilor de droguri injectabile, numit:  Consumul de droguri: Comportamentul de injectare  si comportamentul sexual.

Studiul a fost finantat de Reprezentanta UNICEF in  Romania  si a avut ca obiectiv general descrierea comportamentului sexual  si a celui de injectare prezent la  clientii organizatiilor care deruleaza programe de schimb de seringi in Bucuresti, membre ale RHRN (ALIAT, ARAS, Open Doors). În alcatuirea datelor statistice, s-au avut in vedere urmatoarele:

ƒ Acoperire geografica: Bucuresti;

ƒ Populatia  tinta: utilizatorii de  droguri injectabile care  s-au  adresat serviciilor de

schimb de seringi existente in Bucuresti;

ƒ  Marimea esantionului: 501 respondenti;

ƒ Metoda de esantionare: multistadiala; 

ƒ Chestionarul utilizat: chestionar adaptat dupa manualul Behavioral Surveillance

Surveys si dupa chestionarul despre Cunostintele, atitudinile si  practicile privind

comportamentul sexual;

ƒ Colectarea datelor: in perioada februarie - iunie 2004.

Datele colectate sunt cele din grafic 2-8, 2-9.2-10, raport ana 2005, pag. 32

Studiile s-au mai concetrat si asupra, unei a treia catogorii de consumator de droguri, si anume – consumatorul problematic de droguri.

A.N.A. in colaborare cu U.N.A.I.D.S. a folosit in anul 2004, doua surse de date, privind consumatorii problematici de droguri. Perioada de timp pentru care s-au colectat  datele a fost iunie-noiembrie 2004. tabel 4-1, pag. 39, raport ana, 2005,

2005 Consumatorul de droguri

În anul 2005, nu s-au efectuat studii in acest sens, fiind programate pentru anul 2007.

La nivelul anului 2005, s-a realizat de catre organizatia Salvati Copiii un studiu intitulat  Consumul de droguri in randul tinerilor din Romania. În efectuarea studiului s-au avut in vedere urmatoarele :  

-acoperire geografica: nationala; 

- populatia tinta: tinerii cu varsta cuprinsa intre 11 si 22 ani; 

-  marimea esantionului: 2.500 respondenti;

- metoda de esantionare: probabilista, stratificata, multistadiala; 

- metoda de cercetare: combinare de metode calitative (interviu, focus-group) cu metode

cantitative (chestionar);

- colectarea datelor: cercetare calitativa derulata in perioada iulie 2004 – ianuarie 2005; cercetare cantitativa derulata in perioada noiembrie-decembrie 2004;

-  finantare: Programul Fondului Global de Combatere a HIV/SIDA, Tuberculozei si Malariei.

Rezultatele studiului privind consumul de droguri ilegale in randul tinerilor intre 11 si 22 de ani se regasesc in tabelul 2-1, publicat in raportul A.N.A. pe anul 2006, pag. 22. +grafic 2-1, pag.23, +grafic 2-2, pag. 24,

La nivelul grupurilor specifice, se remarca in anul 2005, studiul realizat de Asociatia Romana Anti-SIDA (ARAS) in randul femeilor care practica sexul comercial.

S-au avut in vedere la realizarea studiului urmatoarele date:

- acoperire geografica: 12 orase din Romania (Arad, Bacau, Bucuresti, Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Drobeta-Turnu Severin, Filiasi, Iasi, Piatra Neamt, Targu-Jiu, Timisoara); 

-  populatia tinta: femeile care practica sexul comercial; 

-  marimea esantionului: 395 respondenti;

- metoda de esantionare: snowball; 

-  metoda de cercetare: maparea zonelor de interes, aplicarea unui interviu semi-structurat pe baza de chestionar, observatia, studiul de caz in vederea determinarii istoriei personale;

-  colectarea datelor: mai-iulie 2005;

-  finantare: Programul Fondului Global de Combatere a HIV/SIDA, Tuberculozei si Malariei.

Rezultatele studiului se regasesc in tabel 2-4, publicat de AN.A. raport, 2006, pag. 25

Consumul problematic de droguri in anul 2005, a folosit bazele de date existente, comparate si  intersectate de un expert independent, personalul ORDT/ANA.

2006 CONSUMATORUL DE DROGURI

În anul 2006 nu a fost realizat nici un studiu privind consumul de droguri in populatia generala. S-a continuat in cadrul fazei a doua a unui proiect finantat de Fondul Global de Combatere a HIV/SIDA, Tuberculozei si Malariei prin programul Combaterea HIV/SIDA, prin care s-a dorit elaborarea unui raspuns cuprinzator, coordonat si multisectorial in Romania privind cunostintele, atitudinile si practicile referitoare la consumul de droguri in randul populatiei.

Consumul de droguri in randul populatiei scolare

În anul 2006 nu a fost realizat nici un studiu la nivel national referitor la consumul de droguri in randul populatiei scolare/tinere, dar, in primavara anului 2007, Scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar si Agentia Nationala Antidrog au aplicat un studiu privind consumul de droguri in randul elevilor de 16 ani, ESPAD 2007 (a treia participare a Romaniei la realizarea acestui proiect european initiat de CAN).

S-au avut in vedere urmatoarele date:

- Acoperire geografica: nationala

-  Populatia tinta: elevii de scoala nascuti in anul 1991

- Marimea esantionului: 2.719 respondenti

- Metoda de esantionare: probabilistica, stratificata si multistadiala

- Chestionar: chestionarul ESPAD (CAN), cu exceptia modulului „trasaturi principale” si

- intrebarilor optionale

- Colectarea datelor: in perioada mai-iunie 2007

Consumul de droguri in randul grupurilor specifice

În perioada de referinta nu a fost realizat niciun studiu in randul grupurilor specifice avand ca obiectiv principal obtinerea de informatii privind consumul de droguri, dar Departamentul de cercetare al Population Services International (PSI) a efectuat in anul 2005 un studiu intitulat: Romania (2006): HIV/AIDS TraC Study among Men who have Sex with Men, ale carui rezultate au fost publicate in anul 2006 si in care au fost adresate intrebari referitoare la consumul de droguri.

Rezultatele publicate in raportul A.N.A.pe 2006, sunt urmatoarele :

Rezultate privind consumul de droguri ilegale in randul barbatilor care practica sex cu alti

Barbati. Cercetatorii PSI au analizat consumul de droguri in contextul determinarii factorilor de risc pentru infectarea cu HIV sau alte boli cu transmitere sexuala, considerand:

- Consumul de heroina in ultimele doua luni

 - Consumul oricarui tip de drog pe cale injectabila (heroina, alte tipuri de droguri,

heroina si alte tipuri de droguri) in ultimele doua luni.

-  Consumul altor droguri decat heroina pe cale injectabila in ultimele doua luni.

Rezultate:

- 1,5% dintre respondenti au consuma t heroina in ultimele doua luni

-  2,0% dintre respondenti si-au injectat alte droguri decat heroina in ultimele doua luni

-  2,3% dintre respondenti si-au injectat orice tip de drog in ultimele doua luni (heroina, alte droguri, heroina si alte droguri).

Autorii au realizat acelasi tip de analiza si pentru un grup definit ca „barbati tineri”, persoane cu varsta cuprinsa intre 13 si 24 de ani.

Rezultate:

- 0,7% dintre barbatii tineri (13-24 ani) au consumat heroina in ultimele doua luni

- 2,6% dintre barbatii tineri (13-24 ani) si-au injectat alte droguri decat heroina in

ultimele doua luni

- 3,2% dintre barbatii tineri (13-24 ani) si-au injectat orice tip de drog in ultimele doua

luni (heroina, alte droguri, heroina si alte droguri)

Consumul problematic de droguri

În perioada de referinta nu exista date disponibile referitoare la consumul problematic de droguri, in schimb, s-a elaborat o metodologie pentru estimarea numarului de consumatori problematici de droguri din Bucuresti utilizand metoda multiplicatorilor.

Definitia cazului de consum indelungat de heroina; grupa de varsta: 15-49 ani; Bucuresti Benchmark, datele privind admiterea la tratament ca urmare a consumului de droguri

Datele obtinute sunt cele din grafic 4-1, pag. 30, raport ana, 2007, tabel 4-1, pag.30, raport ana, 2007, grafic 4-2, pag. 32, raport ana, 2007,.

2007 CONSUMATORUL DE DROGURI

Agentia Nationala Antidrog a realizat in anul 2007 cel de-al doilea studiu in populatia generala.in vederea obtinerii de informatii privind dimensiunea si tendintele inregistrate in consumul diferitelor droguri.

Studiul a fost realizat pe un esantion stabilit de 7500 respondenti, reprezentativ national pentru populatia  tinta neinstitutionalizata, cu varsta cuprinsa intre 15 si 64 ani. În acest esantion, a fost stabilita o supraesantionare a grupei de varsta 15-34 ani din Bucuresti. La nivel national, esantionul a avut o marja maxima de eroare de +/-1,2% la un nivel de incredere de 95%; la nivelul municipiului Bucuresti, sub-esantionul a avut o marja maxima de eroare de +/-3,1% la un nivel de incredere de 95%.

Metoda de esantionare a fost una  probabilistica, stratificata si multistadiala.

Baza de esantionare a fost stabilita pe baza sectiilor de votare de la ultimele alegeri generale (2004), variabilele de stratificare fiind regiuniea istorica, mediul de rezidenta (urban-rural) si marimea localitatii. În functie de aceste variabile de stratificare au rezultat patru tipuri de localitati urbane si doua tipuri de localitati rurale: oras mic (sub 30.000 locuitori), oras mediu (30.001-100.000 locuitori), oras mare (intre 100.001-200.000 locuitori)  si oras foarte mare (peste 200.001 locuitori), respectiv comuna si sat. În final au fost obtinute 48 de straturi.

În mod concret, esantionul utilizat de catre CURS a fost de tip probabilist, bistadial, cu stratificare in primul stadiu dupa regiunea istorica (8 regiuni), rezidenta (urban/rural), tipul satului in cadrul comunei  si marimea localitatilor urbane (sub 30.000 locuitori, 30.000-100.000 locuitori 100.000-200.000 locuitori si peste 200.000 locuitori), cu selectie aleatoare a localitatilor  si punctelor de esantionare - sectii de votare (341). Natura constructiei esantionului a conferit acestuia reprezentativitate pentru toate variabilele socio-demografice considerate.

Datele colectate in urma acestui studiu sunt prezentate in tabel nr.2-1, pag.20, raport ana, 2008.

Consumatorul de droguri in scoli

În anul 2007, a fost implementata pentru a treia oara la nivel national componenta pentru  Romania a studiului European ESPAD (derulat la nivel international in 1995, 1999, 2003, 2007). Institutiile implicate in derularea studiului in 2007 au fost: Scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar, Agentia Nationala Antidrog si Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului. Studiul a inceput prin colectarea in perioada mai-iunie 2007, a datelor la nivel national, in cadrul Proiectului  scolar european privind consumul de alcool  si alte droguri (ESPAD), realizat in randul elevilor de 16 ani. Parteneriatul de colaborare dintre Agentia Nationala Antidrog si coordonatorul national reprezentat de catre Scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar (SNSPMS) a beneficiat de sprijin din partea Ministerului Educatiei, Cercetarii  si Tineretului (MECT), desfasurandu-se sub coordonarea metodologica a CAN (Swedish Council for Information on Alcohol and other Drugs, Stockholm/Suedia). Studiul este reprezentativ la nivel national  si regional pentru elevii nascuti in anul 1991 (grupul tinta)

REZULTATELE STUDIULUI

În urma rezultatelor studiului efectuat in anul 2007, s-a hotarat constituirea unei baze internationale comune pe baza careia va fi realizat raportul international (cu aproximatie, la sfarsitul lunii martie 2009). Datele statistice sunt prezentate in graficul 2-1, 2-2, 2-3, pag. 26 si 27, raport ana, 2008 .

CONSUMATORUL DE DROGURI –GRUPURI SPECIFICE

În privinta consumatorului de droguri, din grupurile specifice, in anul 2007, se pune accentul prevenirea fenomenului prin proiecte desfasurate la nivel national si local, precum si prin atragerea de fonduri europene, destinate unor astfel de proiecte.

CONSUMATORUL PROBLEMATIC DE DROGURI

În anul 2007, se continua un proiect mai vechi, inceput inca din anul 1998, privind estimarea numarului de consumatori problematici de droguri, prin crearea unei baze de date in care sa fie stocate informatii privind cazurile individuale de la toate sursele de date.  

În acest sens, se vor derula activitati prin proiecte finantate respectiv,  PHARE  si UNODC (cu experti din Spania  si Republica Ceha) prin care se va realiza o metodologie pentru realizarea estimarii numarului de consumatori problematici pentru Bucuresti.

Datele colectate la nivelul anului 2007, sunt prezentate in tabel 4-1, pag. 38, raport ana 2008.

2008 CONSUMATORUL DE DROGURI

În anul de referinta nu a fost realizat nici un studiu privind consumul de droguri in populatia generala,ultimul fiind realizat in anul 2007.

CONSUMATORUL DE DROGURI – SCOLI

În vederea obtinerii de informatii privind dimensiunea si tendintele inregistrate in consumul diferitelor droguri in populatia scolara, Agentia Nationala Antidrog a realizat, in anul  scolar 2007- 2008, prin structurile din subordine (CPECA) si in colaborare cu structuri din subordinea Ministerului Educatiei,Cercetarii si Inovarii (Inspectoratul scolar Judetean, Centrul Judetean de Asistenta Psihopedagogica,unitati scolare din invatamantul preuniversitar) si Ministerului Administratiei si Internelor (Inspectoratul Judetean de Politie), mai multe studii privind consumul de tutun, alcool  si droguri ilicite in randul populatiei scolare din invatamantul preuniversitar.

Chestionarul a avut ca baza 53 de intrebari si o durata maxima de aplicare de 50 minute (durata unei ore de curs). În chestionar au fost introduse intrebari filtru  si intrebari de control, organizate pe 4 sectiuni(date socio-demografice, tutun, alcool  si droguri ilicite) vizand cunoasterea opiniilor  si atitudinilor elevilor fata de consum  si consumatori, tipurilor de droguri consumate, varstei de debut, motivatiei pentru consum, disponibilitatii drogurilor pe piata si altor factori de risc  si de protectie in cazul consumului de droguri (stima de sine, implicarea in activitatile scolare, modalitatea de petrecere a timpului liber, influenta anturajului in luarea deciziilor, autoritatea parintilor si implicarea acestora in educatia copiilor, relatia cu grupul de prieteni).

Esantionarea – Studiul s-a considerat reprezentativ pentru populatia scolara din invatamantul preuniversitar (licee si SAM - scoli de arte si meserii) din judete/municipii.

S-a folosit baza de esantionare utilizata (lista cu efectivele scolare pe unitati de invatamant in functie de forma si nivelul de scolarizare) care a fost pusa la dispozitie de Inspectoratul scolar Judetean.

Rezultatele studiului se regasesc in tabel 2-1, pag. 19, raport ana, 2009,

CONSUMUL DE DROGURI – GRUPURI SPECIFICE

Agentia Nationala Antidrog a realizat, in anul 2008, primul studiu privind Prevalenta consumului de droguri in spatii recreationale, un proiect de cercetare vizand stilul de viata, atitudinile, cunostintele si practicile referitoare la consumul de substante licite  si ilicite in randul tinerilor implicati in activitati desfasurate in spatiul recreational din Bucuresti. Studiul s-a  desfasurat in perioada  20 septembrie - 5 decembrie 2008,  in parteneriat cu un grup de portaluri web  si retele sociale online implicate in promovarea evenimentelor recreationale (www.nights.ro,www.afterhours.ro,www.clubbingradio.ro,www.metropotam.ro,www.beatfactor.ro, www.pubbing.ro, www.anyplace.ro) si a fost finantat prin intermediul Acordului de finantare 2008, care a fost semnat intre Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si Dependentei de Droguri si Agentia Nationala Antidrog.

Rezultatele studiului se regasesc in tabel nr.2-2, 2-3,2-4,2-5, pag. 20,21,22 raport ana, 2009, 

 

CONSUMUL PROBLEMATIC DE DROGURI

Pentru realizarea estimarii prevalentei consumului problematic de droguri la nivelul anului 2008 s-a  utilizat multiplicatorul rezultat in urma aplicarii Studiului referitor la prevalenta infectiilor HIV  si/sau VHC in randul consumatorilor de droguri injectabile din Bucureúti aflati in tratament si programele de schimb de seringi.

Datele studiului se regasesc in tabel 4-1, pag. 35, raport ana, 2009 .

2009 CONSUMATORUL DE DROGURI

În anul 2009, nu a fost realizat nici un studiu privind consumul de droguri in populatia generala, ultimul fiind realizat in anul 2007.

CONSUMUL DE DROGURI – SCOLI

În perioada 15 octombrie- 5 noiembrie 2009, Facultatea de Stiinte Politice din cadrul Scolii Nationale de Studii Politice si Administrative, catedra de sociologie a realizat un studiu la nivel national, de tip omnibus, cu titlul BAROMETRUL ADOLESCENTEI 2009, atitudini si stil de viata la nivelul elevilor de liceu de clasa a-XII-a.

Perioada de colectare a datelor: 15 octombrie - 5 noiembrie 2009. 

Metoda de culegere a datelor: chestionare autoaplicate.

Volumul esantionului proiectat: 1275 elevi de clasa a XII-a; marimea esantionului realizat: 1290

chestionare valide.

Tipul esantionului: aleator, multistadial stratificat.

Reprezentativitate: esantion reprezentativ pentru populatia de elevi de liceu din clasele a XII-a. Eroarea maxima de esantionare a fost de + 2,8%, la un nivel de probabilitate de 95%.

Rezultatele studiului se regasesc in grafic 2-1, pag. 21, raport ana, 2010, tabel 2-1, pag. 22, grafic 2-2, raport 2010, tabel 2-2, 2-3, pag. 23. raport 2010.

CONSUMUL DE DROGURI – GRUPURI SPECIFICE

În anul 2009, pe acest segment s-a urmarit prevenirea consumului de droguri prin proiecte la nivel local si national, prin dezvoltare de parteneriate.

În acest sens, in scopul imbunatatirii calitatii interventiilor in domeniul prevenirii consumului de droguri, a fost initiat Proiectul european de elaborare  si implementare a standardelor de calitate pentru programele de prevenire („European standards in evidence for drug prevention - Prevention Standards & No 2007304”).

Proiectul a fost coordonat de Centrul National de Colaborare pentru Prevenirea Consumului de Droguri din Liverpool John Moores University, finantarea fiind asigurata de PHEA (Public Health Executive Agency).

Obiectivul general a fost  dezvoltarea unor standarde de calitate comune la nivel european pentru

programele de prevenire a consumului de droguri, bazate pe o metodologie  stiintifica, pentru a sprijini profesionistii in selectarea, promovarea  si utilizarea modelelor de bune practici in ariile relevante ale prevenirii consumului de droguri.

Proiectul are si obiective specifice:

 Dezvoltarea unui set de instrumente si criterii pentru evaluarea standardelor de prevenire si a unui ghid care sa le contina, inclusiv prin aplicarea pilot a acestora in proiecte.

 Recenzia si corelarea standardelor nationale si a ghidurilor de bune practici existente atat la nivelul Uniunii Europene, cat si la nivel international.

 Identificarea si dezbaterea standardelor nationale, a ghidurilor si implementarea modificarilor.

 Publicarea standardelor europene existente  si a ghidului de bune practici in domeniul prevenirii consumului de droguri.

CONSUMUL PROBLEMATIC DE DROGURI

În anul 2009, pentru realizarea estimarii prevalentei consumului problematic de droguri s-a utilizat multiplicatorul rezultat in urma aplicarii „Anchetei comportamentale  si serologice privind prevalenta HIV si a hepatitelor B si C in randul consumatorilor de droguri injectabile CDI din Bucuresti - Behavioural Surveillance Survey 2009 ” coordonat de UNODC Romania in parteneriat cu Romanian Angel Appeal, Agentia Nationala Antidrog, Administratia Nationala a Penitenciarelor, Ministerul Sanatatii, Comisia de Lupta Anti Sida.

Rezultatele studiului se regasesc in tabel 4-1,4-2,  pag. 30,31 raport ana, 2010,

2010 CONSUMUL DE DROGURI

Agentia Nationala Antidrog a realizat in anul 2010 cel de-al treilea studiu in populatia generala in vederea obtinerii de informatii privind dimensiunea  si tendintele inregistrate in consumul diferitelor droguri in populatia generala.

Esantionul pe care l-a folosit A.N.A a fost de 5100 respondenti, reprezentativ national pentru populatia tinta neinstitutionalizata, cu varsta cuprinsa intre 15  si 64 ani. În acest esantion, a fost stabilita o supraesantionare a grupei de varsta 15-34 ani. La nivel national, esantionul a avut o marja maxima de eroare de +/-1,4%, la un nivel de incredere de 95%.

Esantionul stabilit a fost de 5100 respondenti, reprezentativ national pentru populatia  tinta neinstitutionalizata, cu varsta cuprinsa intre 15  si 64 ani. În acest esantion, a fost stabilita o supraesantionare a grupei de varsta 15-34 ani. La nivel national, esantionul a avut o marja maxima de eroare de +/-1,4%, la un nivel de incredere de 95%.

Rezultatele se regasesc in tabel 2-1, pag, 26, raport ana, 2011, tabel 2-2, pag, 27, raport ana, 2011, tabel 2-3, pag. 28, 2011, tabel 2-4, pag.29, 2-5,pag.30, 2-6,pag. 31,

CONSUMUL  DE DROGURI ÎN SCOLI

În anul 2010, programele/ proiectele de prevenire in  scoala au fost desfasurate de catre structurile

Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si reteaua teritoriala a Agentiei Nationale Antidrog formata din cele 47 de Centre de Prevenire, Evaluare  si Consiliere Antidrog, fiind implementate atat programe de prevenire la nivel national, cat si la nivel local.

La nivel national s-au implementat pe parcursul anului 2010, 6 proiecte nationale:  Educatie pentru sanatate in  Scoala Romaneasca, Oferte educationale incluzive extracurriculare  si extrascolare pentru formarea stilului de viata  sanatos  si a cetateniei active pentru copii din comunitati dezavantajate, cu precadere rurale in invatamantul preuniversitar din Romania, Calendarul Activitatilor Educative, Necenzurat, Mesajul meu  antidrog – editia a VIII – a, Dependenti de Libertate.

CONSUMUL DE DROGURI – GRUPURI LA RISC

 În privinta, consumului de droguri, pentru grupurile de risc, se remarca in anul 2010, campanii la nivel local si national de prevenire si transmitere a mesajului catre aceasta categorie.

Astfel, la nivel national au fost implementate 32 de proiecte in judetele Alba, Brasov, Botosani, Braila, Galati, Giurgiu, Prahova, Harghita, Mures, Satu-Mare, Salaj, Sibiu, Tulcea, Valcea si in Bucuresti. În cadrul proiectelor au fost realizate si distribuite materiale de informare – educare privind riscurile medicale asociate consumului de droguri injectabile (abcese, cangrena, supradoza), riscurile specifice consumului anumitor substante (heroina, ketamina), tipurile de servicii de asistenta disponibile.

În anul 2010, Agentia Nationala Antidrog a implementat proiectul european de prevenire indicata si selectiva - FreD goes net- Early Intervention for First Time Noticed Drug Users ce a avut drept  scop realizarea de interventii timpurii asupra tinerilor care au fost notificati pentru prima oara in legatura cu consumul de alcool/ droguri ilegale (in special de  scoala) cu scopul de a reduce riscul de a deveni dependenti de droguri. Acest proiect s-a desfasurat concomitent in 12  tari europene: Austria, Belgia, Cipru, Germania, Irlanda, Islanda, Letonia, Polonia, Suedia, Slovenia, Romania, Luxemburg perioada 2007-2010, cu finantare de la Agentia Executiva pentru Sanatate Publica. 

În cadrul acestui proiect pilot, in Romania au participat 105 de tineri din totalul de 1284 tineri din cadrul proiectului european. Varsta medie atat la participantii romani, cat si la nivel european a fost de 16,9 ani.

Rezultatele studiului se reflecta in graficul 3-2, pag. 43, raport ana, 2011,

CONSUMUL PROBLEMATIC DE DROGURI

UNODC Romania, in parteneriat cu Agentia Nationala Antidrog, a efectuat un studiu pentru realizarea estimarii prevalentei consumului problematic de droguri la nivelul anului 2010, utilizindu-se in acest sens multiplicatorul rezultat in urma aplicarii „Anchetei comportamentale si serologice privind prevalenta HIV si a hepatitelor B si C in randul consumatorilor de droguri injectabile din Bucuresti - Behavioural Surveillance Survey 2010.

Rezultatele studiului se regasesc in tabel 4-1, pag. 46, raport ana, 2011, tabel 4-2, raport ana 2011, pag.47,

Partea a doua

·       Psihicul uman .Evolutie, mister, constrangeri in contact cu cerintele societatii.

·       Influenta drogurilor asupra psihicului uman. – eliberare, constrangere, decadere.

·       Psihologia consumatorului de droguri.

 Psihicul uman .Evolutie, mister, constrangeri in contact cu cerintele societatii.

 

În acest capitol, ne am propus  sa prezentam pe scurt, si sa raspundem totodata unor intrebari care au legatura directa cu tematica abordata in aceasta lucrare, si anume – PSIHICUL UMAN, ÎN CE MASURA INFLUENTEAZA DECIZIILE EXISTENTEI NOASTRE ?

Înainte de a raspunde la aceasta intrebare, consideram necesar pentru cititori sa prezentam cateva aspecte esentiale a ceea ce denumim, sub o denumire generica – PSIHIC UMAN.

Psihicul uman este complet diferit de al oricaror alte viețuitoare, la naștere nu exista decat intr-o forma elementara (senzatii si trairi afective primare) urmand ca pe parcursul primilor ani de viata sa se dezvolte functii psihice superioare, precum gandirea, voința, limbajul,memoria, imaginația, etc.

CARE SUNT PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE PSIHICULUI UMAN ?:

- “Psihicul este o forma specifica de reactie a organismului la solicitarile mediului,

cu scopul adaptarii la acesta”

Pentru a supravietui, toate organismele trebuie sa intre in contact cu mediul si sa se adapteze la el, sa dezvolte reactii si sa intreprinda actiuni. Organismele vegetale reactioneaza sub forma de fotosinteza, cele animale sub forma de iritabilitate, reflexe, instincte. La oameni se remarca aparitia unei forme superioare, complexa de reactie la mediu – definita de sistemul psihic uman. Toate organismele care au sistem nervos poseda psihic, dar in cazul omului acesta se deosebeste radical, pentru ca este de natura informationala, recepteaza, prelucreaza si produce informatie.

- “Psihicul este expresia vietii de relatie”

Omul exista ca om doar in actiune, in raport cu mediul ambiant pe care il asimileaza, sedimenteaza si cristalizeaza in sine. Omul simte, vede, aude, doreste, aspira, se emotioneaza, vrea… Daca reducem la 0 toti stimulii, apar perturbari ale activitatii psihice – dovada ca psihicul isi gaseste sursa sa vitala in realitate, in relatia individului cu mediul, cu ceilalti, cu restul lumii. Un om care nu desfasoara nici o activitate, ca in coma, este o “leguma”, nu mai e om.

-

“Psihicul este un rezultat, un produs al creierului”

Cercetarile experimentale si observatiile clinice demonstreaza ca orice tulburare a functionarii mecanismelor neurocerebrale produc tulburari ale psihicului. Psihicul nu provine din creier, ci este functia de relatie a creierului cu realitatea, creierul este organul prin intermediul caruia ia nastere viata psihica prin interactiune cu mediul natural si social.

CUM ESTE PSIHICUL UMAN ?

- Psihicul este o constructie subiectiva (interna) mintala care se exteriorizeaza in comportamentPsihicul,, nu este o copie, o fotografie a realitatii reprodusa de creier, ci o filtrare a realitatii prin intreg ansamblul de trebuinte, necesitati, idealuri, aspiratii a fiecarei persoane. Este subiectiv deoarece apartine fiecarei persoane, care functie de personalitatea ei interpreteaza, transpune si traduce sub forma de imagini si/sau idei realitatea inconjuratoare, uneori transformand-o, construind-o (reconstruind-o) prin interventia operatiilor care fac posibila combinarea si recombinarea mintala. Uneori constructia (interpretarea) poate fi eronata, dar prin actiune si activitate, prin punerea in relatie ea este corectata. Actiunea cu obiectele si actiunea mintala sunt cele 2 coordonate principale in care se misca psihicul.

Literatura de specialitate enunța urmatoarea axioma -  “Psihicul este conditionat si determinat social-istoric”.Conform acesteia, Omul nu se raporteaza doar la mediul natural, realitatea fizica, ci și la lumea oamenilor, la conditiile vietii sociale, particularitatile economice, culturale, spirituale ale societatii in care traieste.

Factorii care determina dezvoltarea psihicului uman sunt:

1. Zestrea ereditara specific umana

2. Traiul in societate, care il obliga sa se comporte asemenea celorlalti.

3. Educatia, ca si sistem de influente dirijate spre dezvoltarea anumitor trasaturi cerute de societate.

PROCESELE PSIHICE

Exista mai multe clasificari, dar aceleasi procese psihice sunt evidentiate, astfel ca vom avea in

vedere schema psihologiei clasice care cuprinde:

1. Procesele psihice pot fi grupate in 3 categorii:

– Cognitive (de cunoastere) impartie in:

• procese senzoriale (senzatia, perceptia reprezentarea)

• logice – superioare (gandirea, memoria, imaginatia)

2. – Afective (emotii, sentimente, pasiuni)

    – Volitive (vointa).

Activitatile psihice – modalitatile prin care omul se adapteaza la mediu – includ forme variate de actiuni, miscari, operatii in vederea realizarii unui scop, susținut de o puternica motivație: jocul,invatarea, munca, creatia

3. Insusirile psihice – particularitatile de personalitate care redau structuri globale, stabile:

temperamentul, aptitudinile, caracterul, inteligenta, creativitatea.

4. Conditii care stimuleaza si faciliteaza procesele, activitatile si insusirile psihice – acele fenomene psihice care nu pot fi cuprinse in nici una din categoriile de mai sus: motivatia, deprinderile, atentia.

CLASIFICAREA PROCESELOR PSIHICE  aici daca se va putea cumva imginea asta

INFLUENTA DROGURILOR ASUPRA PSIHICULUI UMAN

Psihicul uman, poate oferi, o multitudine de reactii si poate reactiona la stimuli interiori si exteriori, in functie de evolutia sa in mediul socio – cultural al fiecarui individ in parte.

Consideram necesar, a trata in acest capitol, psihologia consumatorului de droguri, aparte de cea pe care o regasim tratata diferit pentru ceilalti, deoarece cei care vin in contact cu drogurile, precum si familia acestora, prezinta comportamente specifice.

Modalitatile de abordare psiho-sociala, a unor astfel de indivizi, este una diferita, in functie de etapele pe care le parcurge, cel caruia societatea va ajunge sa il eticheteze drept consumator de droguri.

Etapele pe care le parcurge un individ care incepe sa ia contact cu drogurile, pot fi diverse, deoarece comportamentul de consum este frecvent supus unor procese de schimbare -spontane sau ca urmare a unor interventii specializate. Autorii, Prochaska si Di Clemente (1983) au formulat un model transteoretic al schimbarii (fundamentat pe 18 teorii distintincte privind procesul schimbarii) cunoscut sub denumirea de Ciclul Schimbarii. Acesta face referire atat la schimbarea care are loc in absența contractului cu un terapeut, cat si la schimbarea asistata de un profesionist.

Stadiile ciclului schimbarii (dupa Prochaska si Di Clemente):  nota sursa www. Drognet.md

  • Stadiul precontemplativ defineste „luna de miere' a adictiei cand doar efectele placute ale comportamentului sunt luate in considerare», in timp ce con­secintele neplacute sunt complet ignorate. În aceasta etapa consumatorul ia in considerare posibilitatea schimbarii.
  • Stadiul contemplativ este etapa in care persoana incepe sa fie constienta si de efectele negative, neplacute ale comportamentului, sa fie ingrijorata si sa ia in considerare posibilitatea schimbarii, dar este ambivalenta si nesigura in raport cuschimbarea.
  • Stadiul deciziei/pregatirii. Schimbarea incepe sa fie vazuta ca o necesitate, deoarece consumatorul resimte din ce in ce mai dureros efectele neplacute. El plani­fica sa realizeze schimbarea in viitorul apropiat, dar inca nu e hotarat asupra a ceea ce are de facut in continuare.
  • Stadiul actiunii incepe atunci cand persoana face pasi concreti spre realizarea schimbarii, dar acestia sunt deocamdata instabili.
  • Stadiul mentinerii. Clientul si-a atins obiectivul propus - ca de exemplu in­cetarea completa a comportamentului indezirabil - si se concentreaza acum pe mentinerea noilor comportamente insusite.
  • Stadiul recaderii. Clientul experimenteaza recurenta simptomelor si, in fata consecintelor acestora, decide ce are de facut in continuare. Optiunile pot fi: reluarea tratamentului, a programului de recuperare sau. dimpotriva, reluarea consumului.

SIMPTOME CE APAR ÎN CAZUL CONSUMULUI DE DROGURI

Aceeași sursa, amintita mai sus, www.drognet.md, clasifica o serie de simptome legate de consumul de droguri, dupa mai multe aspecte : fizice, legate de comportament, familiali, personali,

Simptomele fizice legate de consumul de droguri

       intoxicatie aparenta

  • pleoape cazute
  • ochi rosii
  • pupile dilatate sau contractate
  • ten anormal de palid
  • modificari ale ritmului de somn
  • insomnie
  • somn la ore neobisnuite
  • imbolnaviri dese ca urmare a scaderii rezistentei la infectii
  • guturai
  • tuse slaba
  • dureri la nivelul toracelui
  • modificari sau crestere brusca a apetitului
  • pierderi in greutate sau pierderea poftei de mancare inexplicabile

Lista schimbarilor de comportament

  • schimbari de dispozitie inexplicabile
  • depresie
  • anxietate sau o proasta dispozitie care persista
  • reactii exagerate fata de unele simple cereri
  • egoism, lipsa de consideratie pentru ceilalti
  • caracter ascuns
  • retragerea din viata de familie
  • pierderea interesului fata de unele activitati pe care le indragea inainte
  • lipsa de motivatie, plictiseala, indiferenta
  • pierdera remarcabila a puterii de concentrare
  • pierderea memoriei imediate
  • schimbarea sistemului de valori, a idealurilor, a credintelor
  • noi prieteni pe care nu este interesat sa vi-i prezinte
  • conversatii telefonice pe ascuns
  • absente inexplicabile de acasa
  • furt de bani
  • disparitia unor obiecte din casa care pot fi vandute usor pentru procurarea banilor
  • purtarea ochelarilor de soare in momente nepotrivite

Vom enumera cațiva factori personali, familiali sau sociali care cresc intr-un fel sau altul riscul pentru consumul de substante narcotice. In astfel de cazuri, utilizarea lor duce la dependența si abuz cronic.

1. Factori de risc de ordin personal, includ:

  • Factori genetici. Persoanele cu abuz de substante toxice au de cele mai multe ori un istoric familial de consum si abuz dedroguri. Exista diferite studii medicale care demonstreaza faptul ca exista diferiti factori predispozanti de ordin genetic care in combinatie cu factorii de mediu pot duce la aparitia abuzului anumitor substante narcotice
  • Tipul de personalitate si temperamentul. Adolescentii cu un comportament rebel, rezistent la autoritatea parentala, care prezinta sentimente de vinovatie sau esec, au o predispozitie aparte pentru consumul de droguri. Cautarea unor senzatii 'tari' sau tendinta de a se desfasura diferite activitati cu potential periculos, pot creste de asemenea apetitul pentru astfel de substante
  • Afectiuni diferite. Adolescentii care au diferite afectiuni psihice, precum, deficitul de atentie asociat cu hipereactivitate, tulburarile de comportament, depresia cronica, represia (ascunderea anumitor sentimenete), sindromul stresului postraumatic sau tulburarile anxios depresive, predispun la consumul de substante narcotice. De asemenea consumul acestor substante poate agrava aceste afectiuni.
  • Tentatia, specifica varstei este un alt factor care predispune la consumul de droguri. Adolescentii sunt deseori curiosi asupra senzatiilor sau efectelor pe care aceste droguri le au pe propria persoana. Anturajul, informatiile eronate din media, stimuleaza curiozitatea, deseori fiind suficient un impuls mic pentru a incerca personal aceste substante
  • Varsta mica la prima utilizare. Utilizarea tutunului si a alcoolului la varste fragede creste considerabil riscul aparitiei abuzului si dependentei. Un studiu medical a aratat faptul ca adolescentii care consuma pentru prima data alcool la varsta de 14 ani, au un risc de 4-5 ori mai mare sa devolte dependenta la alcool, fata de cei care consuma alcool pentru prima oara la 19 ani.

2. Factori de risc familiali, includ:

  • Istoricul familial de utilizare a substantelor narcotice. Un studiu arata faptul ca un adolescent ai carui parinti consuma alcool sau alte droguri, are un risc de 3 ori mai mare sa dezvolte dependenta la un moment dat, fata de restul adolescentilor
  • Atitudinea parintilor in legatura cu activitatile scolare, extrascolare, fumatul sau consumul de alcool sau droguri. Unii parinti considera inevitabila experimentarea unor astfel de substante de catre copii lor. In multe dintre aceste cazuri, copii percep cu usurinta aceasta libertate educatioanala si nu ezita sa incerce astfel de substante (in special fumatul si consumul de alcool), lucru care duce de obicei la aparitia dependentei si abuzului
  • Viata familiala dezorganizata este un alt factor important in predispozitia pentru consumul de droguri al adolescentilor. Familiile in care exista diferite conflicte sau abuzuri fizice sau sexuale, stress psihic intens, au un risc mare de a consuma droguri. Compensarea pe plan emotional si caldura familiala, sunt importante in orice familie in care se incearca evitarea unor astfel de abuzuri
  • Implicare parentala inadecvata, in educatia si viata adolescentului, cresc de asemenea riscul pentru abuzul si dependenta de droguri. Extremele educationale, precum pedepsele grave (deseori corporale) sau permisivitatea crescuta a parintilor, creste riscul pentru abuzul de droguri (in special alcool, tutun si droguri usoare).

3. Factori de risc de ordin social,  includ:

  • Accesul la diferite droguri. Procurarea relativ usoara a tigaretelor, alcoolului, traficul liber de droguri, anturajul nepotrivit si nu in ultimul rand toleranta crescuta a comunitatii, contribuie la aparitia abuzului de droguri si dependenta adolescentilor. Prezenta alcoolului si a tigaretelor in casa, are acelasi efect negativ asupra adolescentilor tentati sa incerce astfel de substante
  • Anturajul nepotrivit este un factor de risc foarte important in aparitia abuzului si dependentei la adolescenti, deoarece grupul este mediul ideal de a experimenta astfel de substante (mai ales marijuana, alcool, droguri halucinogene)
  • Publicitatea prin media a alcoolului, tigaretelor sau drogurilor. Exista mentalitatea in randul adolescentilor ca utilizarea drogurilor este la moda si creste popularitatea, succesul si sex-appealul. Farmaciile care elibereaza inadecvat medicamente care pot fi utlizate de adolescenti in alte scopuri decat cele medicale, reprezinta de asemenea un factor de risc in aparitia dependentei si abuzului de droguri la adolescenti.

PSIHOLOGIA CONSUMATORULUI DE DROGURI aici mi s a dus randul, nu stiu de ce..daca se poate fixa

Consumatorul de droguri, dezvolta o psihologie aparte, fața de cea cu care suntem obișnuiți in mod normal.Consumatorul de droguri iși dezvolta anumite ,, concepte,,și un stil propriu de a/și justifica acțiunile. Profilul consumatorului de droguri, e cel al unei persoane care, ae o structura labila și vulnerabila, care nu a putut face fața diferitelor situații de viața cu care s/a confruntat, și se refugiaza in consumul de droguri pentru a/și gasi confortul psiho/afectiv. Toate acestea contribuie la crearea unei suspiciozitați in legatura cu ceea ce se intampla in jurul sau. Psihologul Mirela Zivari, in articolul de ,, Psihologia consumatorului de droguri,, avand ca sursa www.mirelazivari.ro, detaliaza aceasta psihologie a consumatorului de droguri.

Psihologul, Mirela Zivari, consemneaza ,, Tanarului drogat ii este imposibil sa-si adecveze comportamentul la aceste norme ale grupului social exterior lui, si, pentru a nu accepta faptul ca aceste norme i se par prea inalte pentru a le respecta, prefera sa le devalorizeze in vedere mentinerii aparente a nivelului autostimei,,

Consumatorul de droguri, iși desfașoara acțiunile intre doua lumi - ,, El penduleaza permanent intr-o realitate amenintatoare care impune norme si reguli la care nu se poate conforma si o lume ireala, dar confortabila, pe moment, pe care i-o ofera „pilula fericirii“. În aceste conditii, nu este decat un pas pana la dezintegrarea destul de profunda a personalitatii – pana la dizarmonie,,

Vom observa ca, acesta, va intrerupe legaturile cu cei pe care ii considera indezirabili, și va prefera doar noul grup. Va recurge adesea la replici și etichete pe care și le va crea singur ,, Toxicomanul are constant sentimentul ca este altfel decat ceilalti. constiinta ca experienta lui este „unica“ il va face sa afirme frecvent fata de ceilalti:„Tu nu stii cum este!“

Toxicomanul va fi recunoscut dupa cateva trasaturi gen – suspiciozitate, ambivalența, duplicitatea, irascibilitatea, impulsivitatea, nelinistea, explosivitatea. Îl vor incerca adesea, sentimente ca – teama, insecuritate, rușine.

Toxicomanul, precizeaza psihologul Mirela Zivari ,, este dependent de altul si manifesta teama de abandon. Persoanele foarte apropiate ii pot oferi aprobare si confirmare, aspecte cautate in mod constant de catre cei care nu au un sens al identitatii de sine,,

Testele efectuate de psihologi au aratat ca, corelațiile ridicate apar intre tendințe spre comportament deviant și nevroticism și psihoticism.

Reversul comportamentului unui consumator de dorguri, și modul in care acesta poate fi ajutat poate fi constatat de specialist doar, atunci cand nu mai consuma substanțe și iese la iveala partea urata din el. ,, Atunci cand anxietatea si depresia nu sunt supracompensate prin bravade si comportamente chiar aberante, apar adevaratele vulnerabilitati si indoieli in legatura cu propria persoana.,,

Comportamentul instabil al consumatorului, este punctul din care trebuie preluat de psiholog, pentru ca, tinde sa cada in patologic ,, Daca la  inceput drogul este utilizat pentru a depasi starile de depresie, indoiala, incertitudine, sentimentele de incapacitate, neintelegere si insatisfactie, chiar dezamagire, odata cu trecerea timpului acest comportament se stereotipizeaza, rigidizeaza, individul ajungand nu numai la o dependenta psihosociala de drog, conceput ca unica solutie, ci si la dependenta fiziologica.,,

Consumatorul de drog va adopta regulile grupului unde este acceptat. Din acest moment, consumatorul de drog, va gasi explicații pentru ceea ce face, aruncand vina mai intai pe factorii externi, respectiv, societatea, factorii economici, condițiile precare ale existenței,

Consumatorul de droguri, la inceput se va teme de reacția celor din jur și va ține secret acest lucru. Ulterior, va ajunge dependent și nu va mai ascunde acest lucru. Autorul J.Dragan in lucrarea sa ,, Drogurile ,, precizeaza ,, Se face, de obicei, remarca ca un drogat atrage la consum, in medie, lunar, 3-5 persoane. Aceasta proliferare in stilul progresiei geometrice ingrijoreaza la randul sau, daca se face un calcul raportat la o perioada de timp relativ scurta.„Astfel, o comunitate in care la un moment dat pot fi numarati 10 consumatori de droguri ce si–au cautat adepti, numai in 3 luni, respectiva comunitate va fi confruntata, peste 2 ani, cu 1280 de drogati, daca autoritatile nu au intervenit la momentul oportun“ 

 

 

Partea a treia  

  • Factorii care influenteaza consumatorul de droguri
  • Rolul mediului, familiei, anturajului, conflict de autoritate, mediu public, scoala, conexiune sociala, vulnerabilitati ale consumatorului de droguri.
  •  Diferenta  intre consumatorul ocazional si dependent.
  • Comportamente la risc , recunoasterea celor doua categorii.de consumatori de droguri  Recuperarea consumatorului de droguri prin familie, scoala, comunitate, consiliere si asistenta sociala intarita.

Consumatorul de droguri, privit de/a lungul traseului sau social și mai apoi strict ca și pacient, i se pot trasa multe din cauzele și motivele care l-au determinat sa ajunga la stadiul de consumator de droguri.

Este imperios a se ințelege ca, nici unul din cei despre care vorbim ca și consumator de droguri, nu a fost de la inceput așa.

Conf. Dr. Octavian Pop, in lucrarea sa, ,, Drogul și toxicomania,, precizeaza ca,,  Motivele pentru care oamenii se indreapta spre narcotice sunt dintrecele mai diverse. Uneori, inceputul poate fi facut prin prescrierea in scopuriterapeutice a unui somnifer sau a unei substante psihotrope. Dar pentru majoritatea toxicomanilor, la inceput a fost vorba de cautarea unei placeri sau dorinta de a se identifica cu un grup in care drogul era ridicat la rangul de zeu.,,

Așadar, deducem din aceasta scurta inșiruire de motive ca, ,,drogul,, poate fi consumat de cei care devin mai apoi consumatori dependenți, intr/o prima faza prin prescrierea de medicamente care au in compoziția lor, astfel de substanțe. Consumate in cantitați foarte mari, acestea produc dependența și reprezinta un prim pas, spre ceea ce, generic denumim ,,consumator de droguri,,.

Conform aceluiași autor, putem sa enumeram printre cauzele care stau la baza consumului de droguri și aici va fi inserat un numar jos autorul octavian pop

  1. presiunea grupului
  2. lumea interlopa
  3. placerea provocata de substanța luata / aici la partea asta luat din material + cartea noastra consumul de droguri

O alta cauza a consumului ilicit de droguri, o putem regasi in prezentarea istorica a faptelor privind conumul de droguri. În acest sens, același autor, citat anterior, face o incursiune de/a lungul istoriei, expunand cauzele și motivele care au determinat o parte a populației sa consume droguri, explicații care au la baza, așa cum vom observa un context socio istoric bine definit, carora oamenii au raspuns prin diverse forme, stimulilor exteriori.

,, O influenta in raspandirea toxicomaniei au avut-o si unele din marileconflagratii din secolul al XIX - lea si al XX-lea. Dupa razboiul de secesiune(1861-1865) multi fosti militari continuau viciul deprins in armata si foloseauopiul sau derivate ale acestuia crezand ca astfel isi vor alina ranile, durerile suferintele provocate de razboi. Dependenta de droguri astfel instalata adevenit cunoscuta ca „boala soldatilor' sau „boala serviciului militar'. Intimpul primului razboi mondial, cu o usurinta condamnabila,se distribuiamorfina soldatilor din transee ai Aliantei, pentru eliminarea starilor depresive. Astfel, odata cu

intoarcerea militarilor de pe front, s-a inregistrat un val sporit de morfinomanie in tari ca Anglia, Franta, Austria, SUA si altele,,

Un alt factor al acestui fenomen, este in opinia conf.univ.dr. Octavian Popa ,, Un alt factor favorizant al consumului de stupefiante si substante psihotrope, chiar daca nu in mod direct, il reprezinta ,, unele imperfectiuni ale acordurilor internationale in materie, neajunsurile in cooperarea dintre state si ONU, optiunea unor guverne de a adera la tratatele multilaterale dejaexistente chiar in conditiile in care acestea prezinta neajunsuri aici modificat la lucru

În ultimele decenii, o influenta mare asupra acestui fenomen l-au avut si artisti, regizori de filme, solisti de muzica rock, precum si sportivi celebri ai vremii, care prin notorietatea lor au influentat un anumit comportament. Sunt de celebritate notorie artisti ca- John Lennon, Brian Jones, Rolling Stones, Billie Holiday, Lawrence Taylor, Maradona.

Cauzele care stau la baza consumului de droguri, sunt din cele mai variate.

De-a lungul timpului s-a pus o intrebare frecventa ,, Cum ajunge o persoana sa fie consumator de droguri si mai ales, dependenta de ele ? ,,

Cercetarii au dat ca posibile cauze, relevate si in urma studiilor efectuate de-a lungul timpului ca posibile cauze :

-        factorul economic

-        cauze pishologice

-        cauze sociale

-        cauze culturale

-        influenta mediului.

Toate aceste aspecte, vor fi tratate separat, tot in acest capitol, asa ca, nu vom insista aspura lor.

Vom puncta insa, o diferenta, pe care prea putini dintre cei care trateaza acest subiect, o au in vedere si anume- diferenta intre dependenta de drog, sub orice forma, si toleranta pentru consumul de droguri.

FORMELE DEPENDENTEI

DEPENDENTA – este o forma de consum voluntar, abuziv, periodic, cronic a substantelor dependogene, fara a avea la baza o motivatie medicala.

Organizatia Mondiala a Sanatatii, din punct de vedere farmaceologic, ne expune urmatoare definitie ,, starea psihica sau fizica ce rezilta din interactiunea unui organism cu un medicament, caracterizata prin modificari de comportament si alte reactii, insotite tot timpul de nevoia de a lua substanta respectiva,,

DEPENDENTA PSIHICA

Putem extrage cu usurinta, din insasi denumirea acesti stari, cateva caracteristi ale acestei stari – stare psihica, particulara, manifestata prin dorinta imperioasa si irezistibila a subiectului de a continua utilizarea drogului si de a inlatura disconfortul psihic.

Pishodependenta se recunoaste in primul rand dupa atitudinea consumatorului, care, desi este constient de efectul asupra organismului sau, continua sa foloseasca si totodata sa inrautateasca situatia familiei atat psihica cat si materiala.

DEPENDENTA FIZICA

Se manifesta prin reducera marcata a drogurilor, intreruperea administrarii sau amanarea acestora pana peste limitele suportabile ale organismului.

Modul de manifestare, in cazul acestei dependente depinde in functie de drogul care se administreaza. Dependenta fizica tine de mai multi factori cumulati :

-        particularitatile personale ale subiectilor

-        natura mediului socio –cultural

-        proprietati farmaceutice ale drogurilor in cauza

DEPENDENTA DE TIP MORFINIC

Acest tip de dependenta este carcateristic tuturor opiaceelor. Poate fi atat psihica cat si fizica. Actioneaza asupra sistemului nervos, produce stari de somnolenta. Consumata in doze mari, naste si toleranta. Vom observa la cei care iau astfel de droguri, in cazul in care nu se consuma urmatoarele stari – deprimare, cutremuraturi, slabiciune fizica, insomnie, agitatie.

DEPENDENTA DE TIP CANNABIS

Apare in organism pe baza consumului de cannabis. Si se manifesta sub amble forme, atat dependenta fizica cat si toleranta.

Actiunea exercitata asupra psihicului, parcurge mai multe etape :

-        Etapa de excitatie euforica – individul percepe in organismul lui o stare euforica

-        Etapa halucinatiilor – corpul este perceput anormal, parca deformat, totul se schimba in jurul individului.

-        Etapa a treia – cand individul revine pe tiramul realitatii, iar dupa organismul are mare nevoie de somn.

DEPENDENTA DE TIP COCAINIC

Se caracterizeaza prin dependenta fizica care conduce imediat la toleranta a organismului.

Cocaina da nastere la o serie de tulburari psihice.Apare euforia, si un puternic sentiment de putere fizica. Senzatiile de foame, oboseala, somn sunt inlaturate.

DEPENDENTA DE TIP SOLVENT

Substantele din categoria solventilor care sunt produse chimice volatile, si ai caror vapori inhalati produc efecte analoage alcoolului si anestezicelor. Efectele acestora pot dura intre o ora si jumatate de ora. Vaporii ajung in creier. Subiectul resimtind dupa, dureri acute.

TOLERANTA

Definitia corecta a acesteia si ceea ce o diferentiaza de DEPENDENTA este ca, exista o sensibilitate redusa a organismului uman la orice actiuni ale unor substante farmacologice asupra sa. Literatura de specialitate distinge doua tipuri de toleranta :

TOLERANTA DOBÂNDITA

Apare in cursul vietii individului si consta in manifestarea treptata a efectelor substantei administrate repetat, pe o anumita perioada de timp, astfel ca, se obtine acelasi efect.

Acest tip de toleranta are ca si carcateristica specificitatea, deoarce reactioneaza doar la un anumit tip de substante.

TOLERANTA NATURALA

Acest tip de toleranta este acea stare intalnita la unele specii de animale.

COMPORTAMENTE LA RISC

Studiile  descrise  pana  acum  au  putut  oferi  cercetatorilor  suficient material pentru identificarea situatiilor potential precursoare sau facilitatoare ale comportamentelor relationate cu consumul si abuzul de droguri. Pornind de  la  informatia  disponibila  la  sfarsitul  decadei  anilor  80,  diversi  autori  au dezvoltat  o  teorie  al  carei  obiectiv  este  explicarea  comportamentelor

antisociale, in general, si in particular, comportamentul de consum si abuz de droguri, prin stabilirea relatiilor predictive bazate pe identificarea factorilor de risc  si  factorilor  de protectie  (Newcomb,  1991;  Pandina et al,  1992;  NIDA,1997 etc). Chiar  daca  pe  baza  cercatarilor  existente  nu  se  poate  inca  stabili  o relatie  de  cauzalitate,  circumstantele  asociate  intr-un  mod  consistent  cu abuzul de droguri au fost descrise ca factori de risc.

Factorii de risc sunt circumstantele prezente inainte de initierea consumului,abuzului sau consumului problematic de droguri. In  1994,  Committee  on  Prevention  of  Mental  Disorders  al  Institute  of Medicine din SUA au definit factorii  de risc  ca 'acele caracteristici,  variabile

sau  circumstante  care,  confluind  in  viata  unei  persoane,  contribuie  la cresterea  probabilitatii  ca  acea  persoana  sa  dezvolte  o  problema  de comportament, in comparatie cu orice alta persoana din populatia generala, selectionata la intamplare.

Factorii de risc contextuali

Persoanele  si  grupurile  exista  si  se  dezvolta  in  contexte  sociale marcate prin valori si structuri ale societatii. De  exemplu,  schimbari  in  normele  culturale,  in  perceperea  anumitor

comportamente  si  schimbari  ale  aspectelor  economice  relationate  cu drogurile,  au demonstrat  a  fi  asociate  cu  schimbari in  comportamentele  de consum de droguri si in prevalenta globala a consumului diferitelor substante psihoactive, inclusiv drogurile legale.

Printre principalii factori de risc contextuali se gasesc.Legile si normele sociale favorabile comportamentelor de consum si abuz.

O legislatie foarte permisiva si favorabila intereselor economice care mentindiferite afaceri relationate cu drogurile, impreuna cu o inalta toleranta socialacu  privire  la  fiecare  substanta  sunt  factori  contextuali  cheie  favorabiliconsumului si abuzului de diferite substante psihoactive. In cazul drogurilor legale, de exemplu, este amplu demonstrat ca o serie de masuri cum sunt

restrangerea  numarului  punctelor  de  vanzare  si  a  orarelor  de  vanzare,cresterea  preturilor  (prin  legislatie  si  impozite),  legislatia  care  limiteaza varsta  de  vanzare  si  limitarea  locurilor  publice  de  consum  etc  au  un  efect important de limitare a consumului.

Disponibilitatea

Este  relationata  cu  aspectele  normative  si  legale,  dar  poate  fi considerata si un factor independent. De exemplu, faptul ca un drog este sau nu legal determina o mai mare sau mai mica disponibilitate si consum global.

Gradul  de  disponibilitate  (numarul  si  accesibilitatea  punctelor  de  vanzare, eficienta mecanismelor de promovare si distributie etc) atat pentru drogurile legale  cat  si  pentru  cele  ilegale,  constituie  un  factor  de  risc  independent, odata evidentiati alti posibili factori de confuzie, cum ar fi puterea de achizitie a indivizilor sau alte caracteristici individuale.

Extrema deprivare sociala Rezultatele  studiilor  arata  ca  anumiti  indicatori  de  dezavantaj  social, precum  saracia,  aglomerarile  umane  si  conditiile  de  viata  proaste  sunt asociate cu un risc crescut de comportamente antisociale. O lectura simplista a acestor rezultate a condus la interpretarea ca saracia este un factor  pentru consumul de droguri. Fara indoiala, acest stereotip nu a fost confirmat prin cercetarile centrate pe studii comparative intre clasele sociale. In acelasi

timp, diverse studii au demonstrat ca educatia superioara a parintilor, un loc de  munca  bun  al  acestora  sau  o  mai  buna  disponibilitate  materiala  pentru cheltuieli  personale  se  pot  prezenta  asociate  cu  un  mai  mare  consum  de alcool, tutun sau marihuana printre adolescentii ce provin din astfel de medii.

In  acest  cadru,  deprivarea  sociala  se  poate  considera  un  factor  de  risc  -pentru  abuzul  de  droguri  pe  temen  lung  -  in  cazul  in  care  exista  saracie extrema si, se asociaza cu alte tipuri de probleme personale si familiale.

Dezorganizarea in mediul social imediat Cand  o  populatie  este  infruntata  cu  schimbari  culturale  bruste,  se produce o sensibila deteriorare a abilitatilor familiei pentru a transmite valori

prosociale copiilor si adolescentilor. Aceasta deteriorare a rolului socializator al  contextului  social  apropiat  (familie,  cartier,  retele  sociale  de  sprijin)  pot conduce la probleme legate de abuzul de alcool.

Factori de risc individuali si interpersonali

Odata eliminati posibilii factori de confuzie, precum apertenenta la un grup  determinat  sau  o  clasa  sociala  si  expunerea  la  norme  sociale schimbatoare  in  timp,  cercetarile  disponibile  pana  acum  au  permis identificarea  a  diversi  factori  de  risc  de  caracter  individual.  Factorii  de  risc detaliati in continuare se evidentiaza ca fiind asociati consumului si abuzului de droguri.

Factori fiziologici

Cum  s-a  vazut  mai  devreme,  cunostintele  despre  factorii  de  risc genetici sunt inca limitate, chiar daca se dispune de evidente provenite din studii (pe animale sau gemeni) cu privire la predispozitia ereditara la abuzul de anumite substante psihoactive (ex. alcool).

Factori psihologici

Unele  studii  semnaleaza  existenta  unei  relatii  pozitive  intre  anumite caracteristici psihologice si comportamentele de consum si abuz de droguri, de  exemplu,  cautarea  de  senzatii  noi,  un  prag  scazut  in  evitarea  durerii  -ranirii  (capacitate  scazuta  de evitare),  incapacitatea  de a controla  emotiile,labilitate  emotionala  sau  agresivitate  si  ostilitate.  Fara  indoiala,  analizate impreuna, evidentele disponibile cu privire la importanta acestor factori sunt inca  contradictorii.  Impotriva  a  ceea  ce  se  credea  initial,  nu  s-au  gasit asocieri pozitive intre consumul de droguri si simptomatologia de anxietate, depresie sau stima de sine scazuta, in timp ce alte studii au adus evidente asupra faptului ca labilitatea emotionala pare a fi mai degraba o consecinta a abuzului de droguri decat o cauza.

Atitudini  si  comportamente  familiale permisive  cu  privire  la  droguri Consumul  de  droguri  care  se  produce  in  familie  influenteaza  consumul  de droguri  de  catre  copii  si  adolescenti.  Modelarea  exercitata  de  catre  parinti prin  propriul  lor  consum  influenteaza  intr-un  mod  important  consumul  de droguri  de  catre  copii.  Aceasta  asociere  pozitiva  a  fost  in  mod  consistent observata atat pentru drogurile legale cat si pentru cele ilegale. Diverse studii indica relatia pozitiva existenta intre apartenenta la unitati familiale unde cel putin unul dintre parinti este consumator de droguri si dezvoltarea pe termen lung a unor probleme de dependenta de droguri.

-  Disfunctii  educative  ale  familiei/  Stiluri  parentale  inconsistente.

Diverse studii arata relatia existenta intre ineficacitatea sau inconsistenta in dezvoltarea rolurilor parintesti si a functiilor familiei in stabilirea de norme de comportament in familie si problemele de abuz de droguri, mai ales la copii care prezinta vreun tip de comportament dezadaptativ (tulburari de atentie, iritabilitate si agresivitate). Nu este clar, insa, ca, in general un stil educativ

permisiv,  precum  atitudini  permisive  cu  privire  la  consumul  de  droguri  de catre  copi,  influenteaza  in  mod  direct  initierea  si  mentinerea  ulterioara  a consumului de droguri.

Lipsa unor legaturi afective familiale

Absenta  parintilor  sau  unor  tutori  capabili  sa  ofere  suport  emotional pozitiv copiilor lor, adica, absenta unor legaturi afective puternice in mediul familial  poate  fi  relationat  cu  dezvoltarea  unor  comportamente  de  abuz  de droguri pe termen lung.

- Esecul scolar

Randamentul scolar scazut a fost identificat ca factor de predispozitie al frecventei si intensitatii consumului de droguri. Pe de alta parte nu exista nici  o  evidenta  ca  un  coeficient  intelectual  scazut  ar  fi  un  factor  predictiv pentru abuzul de droguri.

- Angajament scazut fata de scoala

Diverse  studii  indica  o  relatie  inversa  intre  abuzul  de  droguri  si integrarea  scolara  si/sau  existenta  expectativei  de  continuare  a  studiilor secundare.

Asocierea cu colegi care consuma droguri (anturajul)

Consumul de droguri de catre grupul de egali este unul dintre factorii asociat cu consistenta cea mai mare pentru consumul individual, fara indoialainsa, evidente recente releva ca relatia intre afilierea la un grup si consumul de  droguri  nu  este  o  relatie  unidirectionala  (influenta  grupului  asupra individului) ci, in acest sens, se produce o relatie biunivoca (indivizii tind sa se  integreze in  grupuri  cu aceleasi  afinitati),  si,  in mod normal,  intrarea  in grupuri fara norme se produce inaintea initierii consumului de droguri.

Atitudini favorabile consumului de droguri

S-a observat o relatie pozitiva intre debutul consumului de droguri si mentinerea  atitudinilor  si  credintelor  pozitive  cu  privire  la  droguri.  Rareori adolescentii  incep  sa  consume  droguri  fara  a  porni  de  la  convingerea  ca beneficiile potentiale ale consumului sunt mai mari decat posibilele costuri.

- Debutul timpuriu al consumului de droguri

Studiile  epidemiologice  au  oferit  informatii  suficiente  pentru a demonstra ca intensitatea si frecventa consumului si consumului problematic precum si dezvoltarea problemelor legate de dependenta va fi mai mare cu cat varsta de debut este mai mica.

Mediu, familie, etc, vezi si cartea noastra

 

Recuperare vezi rapoarte + material abraham

Partea a patra

·       Comportament normal si deviant.

·       Modele si teorii. Teoria deviantei.Teoria agresivitatii  comportamentului in raport cu drogurile. Teoria violentei. Teorii privind criminalitatea.

·       Cazuri practice – Povestea consumatorilor de droguri – Inceputuri, decadere, speranta pentru viitor

CONCEPTUL DE COMPORTAMENT  

Comportamentul este o notiune care inglobeaza multe componente care ne pot ajuta sa intelegem mai bine trecerea de la neconsumator la consumator.In cazul nostru trebuie sa privim comportamentul normal care devine deviant.

COMPORTAMENTUL DEVIANT  

In lucrarea sa, intitulata … Silviu Ciprian Bucur precizeaza ca,, Devianta este o notiune larg utilizata in psihologia sociala, in sociologie  si criminologie, aceasta notiune desemnand in sensul sau cel mai general indepartarea sau abaterea indivizilor fata de normele si valorile sociale. Acelasi autor, conchide ca, pute distinge mai multe tipuri de comportament, reliefate de altfel si de M.Cusson, care distinge categoriile de comportament deviant impartita in sapte categorii :

 

a. Infractiunea  si delictele cuprinzand: omorurile, furtul, violul,  delicventa juvenila;

b. Sinuciderea;

c. Consumul de droguri cu implicatiile dezorganizate de factura psiho-sociala;

d. Conduitele sexuale deviate  includ: prostitutia, homosexualitatea, lesbianismul, pornografia; 26, rezumat, teza silviu cirprian bucur

e. Deviantele religioase care prin atitudini fanatice antreneaza unele secte religioase, erezii, vrajitorii;

f. Bolile mentale au fost si ele analizate din punctul de vedere al abaterii de la  normele sociale;

g. Extremismul politic;

h. Handicapurile fizice.

Cauzele enumerate mai sus, se regasesc in special la adolescenti si prezinta diferite etape care conduc treptat la acea forma de comportament deviant.

Autorul Silviu Ciprian Bucur in lucrare sa … distinge cateva din cauzele minore de tulburari de conduita ale adolescentilor, care conduc mai apoi la comportament deviant.

CRIMA

 Am fi tentati sa credem ca, crima ar fi primul aspect a acestor tulubrari, insa in cazul adolescentului aceasta cauza e foarte rara, insa  omorul din neglijenta, accidental este mai des. 

Aspectul care poate avea cu implicatii dintre cele mai grave, in tulburarile de comportament ale adolescentului este furtul. Studiile din domeniul psihologiei delicventei juvenile, evidentiaza faptul ca la baza majoritatii furturilor se afla un sentiment de frustrare cu pronuntate note de anxietate. Furtul efectuat in banda imbraca forme mai grave si cu pronuntate note de teribilism,  mai ales la tineri.

VAGABONDAJUL

Vagabondajul, fuga de acasa se constituie ca o  deteriorare comportamentala grava cu o evolutie spectaculoasa ce este dublata deseori de alte forme aberante cum ar fi prostitutia si perversiunuile sexuale. Nota aici lucrarea lui silviu cirpian bucur

JAFUL

În raport cu furtul, jaful este o forma de comportament foarte grava si are loc sub amenintare sau ca act de violenta. Situatia comportamentala este tragica si mai complexa cand jaful se produce in banda, ceea ce evidentiaza caracteristicile peronalitatii dizarmonice. Nu trebuie ignorate nici comportamentele sexuale deviante, care  au loc datorita maturizarii sexuale si se manifesta in functie de prima experienta sexuala care apoi va structura conduita sexuala, care poate lua forme aberante, deviate, sub influente nefaste sau sub influenta agresivitatii  si opozabilitatii: violul.

SINUCIDERILE

Sinuciderile au loc in anumite perioade  si zone. În general tentativele de sinucidere sunt mai numeroase decat sinuciderile propriu-zise. Toxicomania din spirit de aventura, in combinatie cu dorinta de a incalca interdictii, adolescentii organizeaza reuniuni excentrice unde fumeaza, beau si de multe ori incep consumul de droguri cu marijuana si heroina.

Este deja cunoscut faptul ca un adult consuma alcool, cafea  si tutun, asa numitele droguri legale, intr-o masura mai mare sau mai mica, insa in randul adolescentilor, alcoolul este consumat in cantitati destul de mari deoarece le sporeste siguranta de sine, ii face sa se simta fericiti, mai spiritual.

DEVIANTE RELIGIOASE

Deviantele religioase. În formele ei autentice, protestare (filozofice si sociale), erezia este o miscare de emancipare, revendicand libertatea de constiinta, libertatea politica, dreptatea sociala si nu neconditionat o accentuare a starii de religiozitate, care pot conduce, intr un final la declansarea comportamnetului deviant.

EXTREMISMUL POLITIC

Conceptia despre fenomenul politic in sine, in cazul adolecentului care se indreapta spre maturitate, se realizeaza in diferite etape, cand, impreuna cu familia se discuta aceste subiecte iar pe parcurs ni se cristalizeaza propriile conceptii privind acest aspect, influentate poate de parerea parintilor nostri. La maturitate, multi dintre adolescenti, sunt implicati in conducerea partidelor politice ale tineretului unde se observa un spirit competitiv si loial partidului caruia apartin de cele mai multe ori, acesta fiind partidul cu care pe vremea copilariei familia simpatiza. Asadar consumatorul de droguri, asa cum rezulta din cele relevate mai sus, are un comportament deviant generat atat de actiunile intreprinse pe fondul unor etape pe care le parcurge cat si datorita impactului fizic  si psihic al consumului de droguri.

În prima situatie comportamentul deviant al individului este vadit, intrucat se abate, cu buna stiinta, de la normele si regulile stabilite in social, cu privire la folosirea drogurilor.

În cea de a doua situatie comportamentul individului devine deviant ca urmare a tulburarilor de ordin psihic si fizic generate de abuzul de droguri.

TIPURI DE COMPORTAMENT DEVIANT DETERMINATE DE CONSUMUL DE DROGURI

In urma expunerii acestor cauze, vom distinge mai multe tipuri de comportament pe care le poate avea un consumator de droguri:

COMPORTAMENTE PSIHOTICE

Comportamente psihotice, sunt decrise pe larg in literatura de specialitate, modul si forma sub care se recunosc acestea, imbracand de cele mai multe ori forme grave.  In aceste cazuri individul aude voci, are iluzii ciudate ,crede ca oamenii vorbesc despre el sau este urmarit de cineva, induc panica si stare psihotica acuta, ceea ce este foarte periculos, caci pot rezulta fapte de o violenta extrema. 

COMPORTAMENTE AGRESIVE

Comportamente agresive, violente sau criminale.  Consumul unor droguri poate duce chiar la crime. Se recurge deseori la jafuri, spargeri si alte infractiuni, in vederea obtinerii banilor necesari pentru cumpararea drogurilor. 

Comportamente labile

 Comportamente labile. Consumatorii de droguri devin agitati si imprevizibili, pot fi un moment calmi si prietenosi, ca apoi sa devina furiosi si amenintatori.

COMPORTAMENTE CONFUZE

 Comportamente confuze. Dificultatile psihice produc confuzie, dezorientare, scad coordonarea  si echilibrul, prelungesc timpul de reactie  si diminueaza memoria recenta. De aceea este periculos sa se ia decizii sa se conduca masina, motocicleta sau bicicleta, sau sa se munceasca cu utilaje si masini in aceasta stare.

COMPORTAMENTE SUICIDARE

Comportamentul suicidar. Daca nu fac rost de bani prin violenta, incorsetati de durerile fizice si psihice, toxicomanii se gandesc la sinucidere si, multi dintre ei, chiar apeleaza la aceasta „portita'28

.

Consumul de droguri afecteaza in mod serios comportamentul afectiv. În general, toxicomanii in perioada de sevraj, nu mai  au sentimente. Nu au mila, nu au dragoste, nu au jena, iar de rabdare nici nu poate fi vorba.

VAGABONDAJUL

Vagabondajul. Fuga de acasa se constituie ca o deteriorare comportamentala grava cu o evolutie spectaculoasa ce este dublata deseori de alte forme aberante cum ar fi prostitutia si perversiunile sexuale.

COMPORTAMENT DEPRESIV

Comportamentul depresiv. Nevroza depresiva este probabil cea mai grava afectiune nevrotica. Cei ce sufera de aceasta sunt incapabili sa treaca peste necazurile vietii intr-o anumita perioada de timp. Ei sunt cuprinsi de tristete, apatie si letargie, pana cand mintea lor nu mai functioneaza normal. 

COMPORTAMENT PARANOIC

Comportamentul paranoic. Toxicomanii cu tulburari paranoice sufera halucinatii. Ei pot avea halucinatii de gelozie (acuza persoana iubita de infidelitate), de grandoare (se considera persoane superioare), de inferioritate (isi autosugereaza scopuri inalte, ireale, in vederea depasirii sentimentului de esec).

In urma prezentarii acestor tipuri de comportament, este firesc sa urmarim si reactia celeilalte parti, respectiv societatea din care a facut parte in doua ipostaze individul. Reactiile sociale fata de consumatorul de droguri nu epuizeaza ansamblul reactiilor societatii fata de devianti. Societatea se incadreaza in privinta acestei categorii aparte intre doua limite – ACCEPTAREA pe de o parte si pe de alta parte - Stigmatizarea si marginalizarea, care reprezinta forma cel mai ades adoptata, pentru ca defineste,  in mod fundamental, problemele  bioetice si sociale. Explicatia este una foarte simpla, si pe undeva adevarata, deoarece indivizii fac parte dintr-o retea morala in care binele social inter-relationeaza cu realizarea individuala. Prin aceasta interdependenta umana s-au derivat modalitati de existenta comunitara. O comunitate organizata pe baze morale presupune un acord mutual in cadrul interactiunilor sociale dintre indivizi, iar o iesire din cadrul acestor norme, inseamna in fapt un esec.  

Vom remarca adesea ca, din punct de vedere social, toate caracteristicile discriminatorii ale grupurilor sociale marginale sunt privite ca trasaturi sociale, ca ele sunt „inventate” constient drept „constructii sociale ale realitatii” sau sunt preluate ca traditii, de regula, chiar de catre „stapanitori”, de catre institutiile sociale dominante.

Aceasta acceptare nu este valabila numai pentru caracteristicile „invizibile”, de exemplu: „statutul de nebun”, ci si pentru caracteristicile „vizibile” - culoarea pielii, a parului, „anomaliile” fizice

Reactiilor oamenilor fata de toxicomani, sunt dintre cele mai diverse. Societatea actuala ii condamna pe consumatorii de droguri ilegale dar, sunt toleranti fata de consumatorii de alcool si tutun. Foarte putini parinti se asteapta ca fiii sau fiicele lor sa nu consume niciodata alcool sau sa nu incerce sa fumeze, pentru ca aceste produse li se par mai putin nocive si nu sunt in afara legii. Tinerii de azi, insa, nu vad nici o diferenta intre consumul de tutun, alcool si cel de droguri ilegale usoare desi, ar trebui sa fie constienti ca, separat de efectul daunator al drogului in sine, chiar si implicarea intamplatoare sau experimentarea acestora este o activitate ilegala si se poate solda cu dosar penal. Sanctiunile penale sunt alte mijloace prin care societatea incearca sa restabileasca ordinea sociala perturbata prin comiterea diferitelor infractiuni precum si un instrument al prevenirii si combaterii fenomenului criminalitatii.  Silviu cirprian bucur nota

Se poate concluziona ca devianta nu poate fi inteleasa ca fenomen sau ca un comportament detasat de contextul social. Fiind intim legata de conditiile fundamentale ale oricarei vieti sociale, devianta reprezinta un fenomen normal in cadrul evolutiei societatii, a moralei si a dreptului, iar individul deviant nu trebuie considerat neaparat ca o fiinta nesocializata, ca un element parazitar, neasimilabil, introdus in corpul societatii, el avand uneori rolul unui agent reglator al vietii sociale (Durkheim, 1974). Devianta, desemnand distantarea semnificativa de la normele de conduita si de la valorile sociale acceptate intr-un spatiu cultural determinat, intr-o anumita societate si la un moment dat, are atat o semnificatie negativa, disfunctionala, cat si una pozitiva, functionala. Silviu cirpina bucur

COMPORTAMENTUL TOXICOMANULUI

.

Toxicomaniile par sa fie cancerul care suprima, nu numai organismul consumatorului de droguri, dar si/mai ales psihicul acestuia, prin dezorganizarea tragica a personalitatii umane 29. Unul din aspectele care fac parte integranta din comportamentul toxicomanului este ceea ce denumim – narcodependenta.

Comisia de Experti a Organizatiei Mondiale a Sanatatii defineste toxicomania ca 'o stare psihica si uneori fizica, care rezulta dintr-o interactiune intre un organism viu si un produs psihoafectiv, caracterizata prin modificarile comportamentului, prin alte reactii care contin intotdeauna o dorinta invincibila de a utiliza drogul in mod permanent sau periodic, cu scopul de a simti efectele psihice si de a scapa de izolare'.

In ce consta conduita toxicomana?

Toxicomania constituie o incercare a individului de a/si satisface total nevoia proprie (cautarea placerii, evitarea suferintei), prin absorbtia regulata si imperioasa a unuia sau mai multor produse toxice. Acest comportament se aseamana cu perversiunile sexuale,  in masura in care ea prezinta caracterul fundamental, adica regresie la o placere partiala.

Toxicomanul parcurge o anumita schema a evolutiei consumului de drog de la prima administrare si pana la stadiul de dependenta grava, conform aceluiasi autor Silviu Cirpian Bucur

1.  Începe sa foloseasca drogul cautand buna dispozitie denumita euforie, sau cautand senzatii noi, sau imitand semenii care ne asigura ca 'merita sa incerci'.

2. Se consuma drogul, obtinand sau neobtinand trairile asteptate. Este faza asa numitului 'uz recreational'.

3.  Cantitatile administrate antreneaza eventual  riscuri pentru functionarea individului ca membru al societatii sau pentru propria sanatate.

4.  Urmeaza perioada de adaptare a organismului datorita numarului mare de substante consumate si care atrag dupa sine nevoia imperioasa de a se administra cantitati mai mari de drog pentru a se obtine acelasi efect.

5.  Aparitia, in sfarsit, a incapacitatii de a intrerupe consumul de drog prin vointa proprie ceea ce semnaleza faptul ca ne aflam deja in stadiul de 'dependenta'.

6. Administrarea  intrerupta in mod abrupt, provoaca subiectului suferinta,  cu simptome mintale  si fizice, distincte pentru fiecare clasa de substante. Este 'sindromul de abstinenta' sau de 'sevraj' (intarcare). Comportamentul autodistructiv 30 - suicidar, automedicatia, presiunea grupului interesat economic in vanzarea de droguri sau politic de destabilizarea situatiei ('mafia') completeaza lista factorilor cauzali ai inceperii consumului de drog  si ai abuzului.

Perturbarea dispozitiei afective este foarte frecventa si se traduce prin euforie, stari depresive, anxietate etc, starile acestea aparand fie ca efect direct al intoxicarii, fie ca efect de dorit post-toxic. Perturbari ale personalitatii, trasaturi antisociale de personalitate pot fi accentuate de necesitatea de a obtine bani pentru a procura substante ilegale. Felul de a fi suspicios incepand cu instabilitatea dispozitiei, pot genera la toxicomani violenta.

Cand o dependenta apare din cauza uzului de substante psihoactive in adolescenta ea se insoteste de o tulburare de conduita si inacapacitatea de a termina studiile.

Consumatorul de droguri este clar o victima. El are probleme serioase in relatia cu familia, societatea  si cu propria lui viata. Cu toate acestea, conform legislatiei, societatea ii poate trata ca pe infractori daca savarsesc si infractiuni. În acest context, izolarea lor poate deveni definitiva; in ciuda faptului ca toxicomanul are nevoie de asistenta, el risca excluderea sociala si pedeapsa penala.

MODELE SI TEORII ALE DEVIANTEI

Devianta de/a lungul timpului a dezvoltat modele si teorii reliefate in literatura de specialitate. Autorul Silviu Ciprian Bucur in lucrarea sa. enumera cateva teorii, acceptate de literatura de specialitate.

1. Teorii care considera ca problemele sociale sunt consecinta directa a dezvoltarii sociale implicate de procesele de schimbare si dezvoltare. Devianta, ca problema sociala, este privita ca

o consecinta a dezorganizarii sociale intervenita in urma a unei cerinte de moment. Ca urmare a dezorganizarii sociale, unele structuri institutionale isi pierd functionalitatea, controlul social se diminueaza, iar starea de  anomie devine preponderenta. Devianta devine astfel o problema publica care implica decizii politice si nu numai proceduri terapeutice ale organizatiilor de control.

2.  Teorii care enunta ca problemele sociale sunt generate prioritar de indivizi “deficienti” care manifesta incapacitatea de a invata sau accepta modelele normative ale societatii. Violand frecvent normele acesti indivizi realizeaza un indice scazut de integrare sociala, dar o integrare ridicata in cadrul grupurilor deviante.

3. Teorii conform carora problemele sociale reprezinta un efect nemijlocit al conflictelor normative intre diferitele grupuri sociale si obstructiile organizationale de a accede la status, putere si bogatie. Neputand dobandi prin mijloace legitime ceea ce doresc, unele grupuri sociale

folosesc, in atingerea scopurilor lor, mijloace ilicite care intra in conflict cu normele sociale de conduita.

4. Teorii conform carora la baza problemelor sociale stau disensiuni normative in legatura cu proiectele de schimbare sociala, astfel ca in incercarea de solutionare a unor probleme sociale prin schimbare sociala se antreneaza aparitia unor probleme noi care sunt mai greu de rezolvat decat cele vechi. Fiind diferit, deci de comportamentul normal, un comportament problema este acel tip de comportament care tulbura echilibrul functional al sistemului social, adica provoaca disfunctii.  Sociologii numesc orice comportament care este dezaprobat de societate, ilegal sau legal, comportament deviant. Actele se definesc ca deviante sau nu in dependenta de loc: a face dragoste este considerat ca deviant daca acest lucru sepetrece pe strada; timp: spanzurarea este considerata acum o forma barbara depedeapsa, insa acum 100 de ani era considerata normala; cine comite actul: consumul de alcool este normal pentru persoanele peste 18 ani si nu este incurajat la copiii sub 18 ani.

DISFUNCTIILE DEVIANTEI  

Societatea in ansamblul ei tolereaza devianta. Disfunctiile deviantei si ceea ce, iese din tiparele acesteia pot destructura societatea.Acestea reactioneaza atunci, in functie de stimulii cu care se confrunta. Functiile deviantei intr o societate care o absoarbe sunt:

- promoveaza conformitatea sociala;

- asigura cresterea coeziunii;

- este un catalizator pentru schimbare.

E. Durkheim 12 nota din silviu ciprian bucur  a considerat crima ca fiind o parte integranta a tuturor societatilor. Deoarece crima este un act care este pedepsit, o societate scutita de crima este absolut imposibila. Grupul dominant intr-o societate defineste in mod invariabil un anumit comportament ca fiind indezirabil si pedepsibil.

Autorul conchide ca,  nimic nu este bun intr-o masura nedefinita si nelimitata, oamenii trebuie sa fie liberi sa devieze, altfel schimbul social ar fi imposibil.  Asadar, ca sa existe un progres, originalitatea individuala trebuie sa se exprime ea insasi, ceea ce inseamna ca originalitatea criminalului trebuie sa fie afirmata. De exemplu, fondatorii S.U.A. au fost considerati niste criminali in contextul Imperiului Britanic.

Ocupandu-se de problema suicidului Durkheim (1951) considera anomia ca fiind una din cauzele sale si  aceasta este definita drept conditia in care individul simte pierderea orientarii. Cel care este fara control exterior este liber de restrictiile impuse de cei ce apartin societatii si, fiind liber, este pierdut. „Acei care au numai spatiul gol deasupra lor sunt aproape inevitabil pierduti in el daca nici o forta nu-i restrange”.

Pentru ca un individ sa fie fericit sau chiar ca sa existe trebuie ca nevoile ce le are sa fie suficient proportionate cu mijloacele lui, ori societatea limiteaza mijloacele disponibile individului. Astfel, oamenii au din ce in ce mai multe dorinte si nevoi, dar modalitati de realizare ale acestora din ce in ce mai mici. Societatea nu pedepseste niciodata dorintele oamenilor, ci numai modul lor de realizare.

Cultura. Semnificatia culturii

Cultura se refera la mostenirea sociala a unui popor - modelele invatate de a gandi, simti si actiona, care caracterizeaza o populatie sau o societate, cuprinzand expresia acestor modele in lucruri. Cultura este formata din cultura nonmateriala  - creatii abstracte ca valorile, credintele, simbolurile, normele, obiceiurile si cultura materiala creatii sau obiecte fizice precum oale de lut, computere, monezi, altare s.a. Cultura reflecta atat ideile pe care le impartasim, cat si tot ceea ce cream. Citat cu nota silviu ciprian bucur

Cultura este absolut necesara pentru umanitatea noastra. Ea ne furnizeaza un fel de model legat de viata in societate. Cultura ne furnizeaza raspunsuri clare, standardizate  - formule sau retete  - pentru a ne descurca in toate aceste situatii. Nu intamplator, daca cunoastem cultura unei persoane, putem intelege si chiar prezice comportamentul acestei persoane. Nu devenim constienti de existenta culturii noastre decat in momentul cand intram in contact cu o alta cultura diferita. Autorul Ralph Linton 13 observa ca ultimul lucru pe care este posibil sa-1 descopere o fiinta oceanica este apa. Creatura va deveni constienta de existenta apei, numai in momentul cand, printr-un accident, va ajunge la suprafata oceanului si va intra in contact cu aerul.

Nu trebuie sa confundam termenul de cultura' cu cel de societate. Caracteristica esentiala a fiintei umane si categorie pedagogica distincta, educabilitatea s-a bucurat de atentia majoritatii cercetatorilor din domeniul stiintelor educatiei, fiind definta drept: „capacitatea omului de a fi receptiv la influente educative si de a realiza, pe aceasta cale, acumulari progresive concretizate in diferite structuri de personalitate.'14sau „ansamblul posibilitatilor de a influenta cu mijloace educative formarea personalitatii fiecarui individ uman, in limitele psihogenetice ale speciei noastre si a particularitatilor innascute care confera fiecaruia individualitatea sa genetica.'15 sau „capacitatea insului uman de a fi educat, de a se lasa supus actiunii educationale, de a beneficia de ea, in forma dezvoltarii sale fizice, psihice, comportamentale.”16

Din aceste definitii, retinem faptul ca, indiferent de multitudinea modalitatilor de definire, educabilitatea reprezinta o insusire specifica fiintei umane. În acest sens, Kant sustinea, ca singur

omul este educabil, pentru ca poarta in el posibilitatea de a fi altul decat este. El este perfectibil si

perfectibilitatea este conditia sine qua non a educatiei 17 silviu cirpian

Progresele inregistrate in domeniul cercetarilor biologice si psihologice de la jumatatea secolului trecut au determinat majoritatea cercetatorilor sa-si concentreze atentia asupra factorilor care contribuie la formarea si dezvoltarea fiintei umane, la devenirea ei din stadiul de fiinta biologica, in cel de fiinta sociala:ereditatea,mediul,educatia.

Deosebirea dintre acesti cercetatori a constat in acceptarea sau accentuarea unui anumit factor sau al altuia.

Fenomenul de delincventa juvenila.

Chiar daca aparent delictul apare ca un fenomen juridic, reglementat prin normele dreptului penal, el este primordial, un fenomen social, care se produce in societate, avand consecinte negative si distructive pentru securitatea indivizilor si grupurilor. In opinia lui Sutherland un comportament delincvent comporta urmatoarele caracteristici:18 silviu cirpian

  1. are o serie de consecinte negative, prin faptul ca prejudiciaza interesele intregii societati;
  2. face obiectul unor interdictii sau constrangeri formulate de legea penala; prezinta o intentie antisociala deliberata urmand un scop distructiv;
  3. fapta este probata juridic si sanctionata ca atare.

      În functie de aceste caracteristici delincventa este „un fenomen deosebit de complex, incluzand o serie de aspecte si dimensiuni de natura statistica, juridica, psihologica, sociologica,

prospectiva, economica si culturala.”19.

-        Dimensiunea statistica evidentiaza starea si dinamica delincventei in timp si in spatiu;  -Dimensiunea juridica evidentiaza tipul normelor juridice violate prin acte si fapte antisociale, periculozitatea sociala a acestora, gravitatea prejudiciilor produse, modalitatile de resocializare a persoanelor delincvente;

-        dimensiunea psihologica ce evidentiaza structura personalitatii individului delincvent si individului normal, motivatia si mobilurile comiterii delictului, atitudinea delincventului fata de fapta comisa;

-        dimensiunea sociologica centrata pe identificarea, explicarea si prevenirea sociala a delictelor si crimelor, in raport cu multiple aspecte de inadaptare, dezorganizare si devianta existente in societate si cu formele de reactie sociala fata de diferite delicte; dimensiunea economica evidentiaza consecintele directe si indirecte ale diferitelor delicte din punct de vedere material si moral;dimensiunea prospectiva evidentiaza tendintele de evolutie in viitor a delincventei.

În tara noastra, abordarea asistentei acordate consumatorilor de droguri a avut o evolutie incoerenta trecand de la o abordare medicala cu accente psihiatrice a consumatorilor de droguri incepand cu anii 1990, concentrata pe servicii de detox si doar exceptional pe substitutie cu metadona, spre un sistem integrat  de asistenta.  În consecinta, “pana in anul 1999, persoanele dependente au prezentat multe recaderi/recidive, datorita lipsei tuturor verigilor terapeutice (ex.: centre socio-vocationale si comunitati terapeutice) si a faptului ca, in urma diagnosticarii, consumatorii nu aveau dreptul la asistenta medicala gratuita”20.SILVIU CIRPIAN

.În anul 2000 a aparut primul raspuns strategic, din partea Ministerului Sanatatii, orientat spre satisfacerea nevoilor de asistenta in acest domeniu, respectiv  Programul National de Sanatate Publica al Ministerului Sanatatii (Programul 8), ce a condus la amenajarea de sectii pilot pentru tratament in cadrul unor spitale de psihiatrie 21 , precum si a primului Centru de mentinere pe metadona. Astfel pe langa perspectiva medicala, se intrevedea dezvoltarea principiilor de tip harm reduction. Lipsa unui lant terapeutic complet a condus la un numar crescut de recaderi, recuperarea pacientilor fiind de cele mai multe ori imposibila.

În anul 2005, prin Programul National de Asistenta Medicala, Psihologica si Sociala (PNAMPS) a consumatorilor de droguri s-a initiat infiintarea, in cadrul a 15 CPECA, a 15 Centre de Asistenta Integrata in Adictii (CAIA), care ofera servicii de asistenta apartinand nivelelor 2 22 si 3 (detox ambulatoriu si tratament substitutiv cu metadona, suboxone si naltrexona). De asemenea, in anul 2007, ANA a infiintat doua centre de zi adresate consumatorilor de droguri, unul dintre ele cu specific socio-vocational (in prezent, nefunctional). Tot in anul 2005 23 , abordarea fenomenului devine complexa24 , odata cu adoptarea unor masuri importante cum ar fi:

definirea tipurilor de servicii de care poate beneficia un consumator/consumator dependent: medicale, psihologice si sociale;asistenta devine totala si specifica, adaptata necesitatilor fiecarui consumator: includerea in program este decisa de catre un manager de caz, in baza  unei evaluari complete,  tratamentul este individualizat 25 prin, reabilitarea si reinsertia consumatorului vizeaza mai multe arii de interventie: personal si social 26 , formareprofesionala 27 , educativ si cultural 28 , iar consumatorul este responsabilizat printrun acord 29 de asistenta medicala, psihologica si sociala. Serviciile de asistenta sociala a persoanelor dependente de droguri au fost reglementate in

anul 2008, odata cu elaborarea de catre ANA, in colaborare cu Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si cu Ministerul Sanatatii Publice a  Standardelor minime obligatorii de organizare si functionare a centrelor in care se acorda serviciile de asistenta pentru consumatorii

de droguri, precum si metodologia de autorizare a acestora 30

 Serviciile asigurate de CPECA si unitatile medicale publice sau private, in perioada de postcura-reabilitare psihosociala sunt: psihoterapia individuala, familiala si de grup; terapia ocupationala si tratamentul tulburarilor psihice asociate.

Circuitul integrat de asistenta medicala, psihologica si sociala a consumatorilor de droguri este in prezent creat partial, verigile deficitare fiind serviciile de tip comunitate terapeutica si cele sociale, serviciile de asistenta destinate copiilor consumatori de droguri si sistemului penitenciar si centrele pentru patologie duala.

Criminalitatea asociata drogurilor

Comparativ cu populatia generala, in cazul persoanelor  delincvente se inregistreaza nivele mai inalte ale consumului de droguri si mai ales ale consumului problematic de droguri.

Totusi, relatia dintre consumul de droguri si criminalitate nu este deloc liniara si nici universala, nu toti delincventii recidivisti fiind implicati in consumul de droguri, si nu toate persoanele consumatoare de droguri comitand infractiuni. O distributie specifica de factori si conditii face ca delincventii si consumatorii de droguri sa urmeze o serie de directii care pot duce (sau nu) la intersectarea dintre droguri si criminalitate. Este important a se face distinctia intre legaturile cauzale dintre criminalitate si droguri, care se refera la o influenta generica asupra stilului de viata, si legaturile circumstantiale, care se refera la situatii specifice, in care o infractiune a fost comisa.  Nevoia de a reduce nivelul criminalitatii asociate drogurilor este un obiectiv important in Europa. Totusi, exista mai multe acceptiuni ale termenului “criminalitate asociata drogurilor” in randul diferitelor discipline si curente stiintifice. Desi, definirea criminalitatii asociate drogurilor este un demers reductionist care nu poate acoperi complexitatea fenomenului, este important sa precizam cele mai frecvente acceptiuni in care acesta este abordat.

TEORII PRIVIND CRIMINALITATEA  IN RAPORT CU DROGURILE 

TEORIA AGRESIVITATII.TEORIA VIOLENTEI. TEORII ALE CRIMINALITATII.

Dr. Gheorghe Florian, in lucrarea sa ,,Psihologie judiciara,, prezinta si detaliaza pe larg, fenomenele care conduc la criminalitate.

Consideram necesar, a privi asupra personalitatii criminale, care conduce la infaptuirea anumitor acte, ale unui individ.

Originile privind teoria criminalitatii are o origine care parcurge anumite etape:

-        pragul delicvential

-        zona tolerantei la frustrare

-        dinamica trasaturilor psihologice care sustin conduita psihologica

Teoria clasica, sustine patru mari trasaturi psihologice privind personalitatea criminala:

-        egocentrism

-        labilitate

-        agresivitate

-        indiferenta afectiva

EGOCENTRISMUL

Reprezinta tendinta de a raporta totul la sine, individul aflat in aceasta situatie, se crede centrul universului, reactioneaza la frustrare prin gelozie, invidie, manie, autoritarism.

Atitudinea fata de sine – nu vede decat punctul sau de vedere, devalorizeaza legea, si oamenii cu care intra in contact.

Atitudinea fata de altii – este critic, acuzator, pentru ca, nu intelege mediul caruia trebuie sa i se adapteze.

LABILITATEA

Capacitatea individului de a nu se simti inhibat de amenintarea penala.Individul aflat in astfel de situatii, are un scop precis si anume acela de a si satisface propriile interese, fara sa tina cont de ceilalti.Lombroso si Kate Friedlander dezvolta aceste teorii, motivand ca, individul poate avea in gena sa, criminalitatea.

AGRESIVITATEA

In privinta acestui subiect s au emis mai multe pareri, printre care:

-        constitutionala care desfineste un instinct universal

-        genetica – consecinta a frustrarii dar, in cazuri rare, pot aparea si mecanisme de aparare

-        sociologica – rolul culturii forme camuflate de agresivitate

Mecanismele agresivitatii sunt de ordin psihofiziologic care isi au sediul in hipotalamus, la care se adauga si adrenalina.

TEORII PRIVIND VIOLENTA

Putem incadra violenta ca si un fenomen social sau este doar un comportament individual?

Pornind de la aceasta intrebare, autorul Bogdan Ficeac, in lucrarea ,, De ce ucid oamenii?,,incearca sa ne ofere cateva explicații ale acestui fenomen cu care se confrunta tot mai des societatea.

Potrivit autorului , violența trebuie definita deja ca un intreg, privind ambele aspecte atat ca și fenomen comportamental, cat și strict ca o caracteristica care rezida in feicare individ.

Violența reprezinta ,, utilizarea forței și a constrangerii de catre un individ, grupa sau clasa sociala, in scopul impunerii voinței asupra altora,,1 – ficeac nota de subsol de ce ucid oamenii, pag. 295.

Bogdan Ficeac, in lucrarea sa ,, De ce ucid oamenii,, face o trecere in revista a formelor de violența. Dintre aceste forme de violența, putem aminti :

VIOLENȚA PSIHOLOGICA

Violența psihologica inseamna – vatamarea intenționata, la nivel psihologic a individului. Acest gen de violența reprezinta, in opinia autorului ,,un instrument de tortura asociata intim adesea, cu celelalte forme de violența. În cazuri individuale, poate duce la distrugerea psihica și fizica a individului.La nivel de grup, conduce la sporirea sentimentului de insecuritate sociala,, 2 nota subsol ficeac, pag.297.

VIOLENȚA SOCIALA

Violența sociala se manifesta prin limitarea interacțiunilor sociale ale victimei, prin izolarea individului de restul societații. Același autor, susține ca,, controlarea comportamentului și a canalelor de comunicare cu ceilalți, blocarea accesului la informații are aspecte tot mai complexe in lumea moderna,, ficeac / nota subsol pag. 298 .

Violența care imbraca o astfel de forma cuprinde și protestele, grevele, manifestarile de strada, care, reusșesc prin natura lor, sa scoata la lumina caracterul agresiv, violent, al unei persoane.

VIOLENȚA ECONOMICA

Violenta economica, conform definitiei date de Bogdan Ficeac ,, este cea care presupune limitarea sau interzicerea accesului victimelor la bani sau la alte mijloace de obtinere a bunastarii economice,,. Poate afecta un astfel de tip de violenta psihicul unui consumator de droguri.Da.In acest caz, consumatorul de droguri, va dezvolta un comportament dus la extrema, pentru a/si procura substantele.  

Violența politica

Violența politica de indivizi, grupuri de indivizi sau guverne pentru atingerea unor scopuri politice. Nota aici ficeac pag 298

AGRESIVITATEA – TEORII

Conf.univ.dr. Gheorghita Nistor, prezinta agresivitatea si formele acesteia, oferindu-ne un scrut istoric, al agresivitații.

Autorul, propune ca mod de abordare a agresivitații prin prisma a trei componente care conduc la un comportament agresiv.

    A. BIOLOGICE

    B. BIOSOCIALE

    C. PSIHOSOCIALE (din pespectiva psihosociologiei).

    Agresivitatea privita sub diverse forme, gen - AGRESIUNEA INSTRUMENTALA: comportamentul este un  instrument de a soma pe altii sa nu mai fie agresivi; ex. tratarea nepoliticoasa  a echipei de fotbal  de catre un jucator; uciderea unui inamic daca este implicata indatorirea si nu emotiile sau poate fi si ostila, daca sunt implicate ambele aspecte; nota conf univ dr gh. Nistor AGRESIUNEA OSTILA: eliberarea emotiilor negative; ex. sportivii care lupta intr-un joc sportiv; AGRESIVITATEA ÎNNASCUTA: ai carei  teoreticieni  Freud si McDougall dezvolta modele ale agresivitații.Etologii, printre care, al putem aminti pe Konrad Lorenz considera ca, oamenii au o trebuinta sau instinct innascut pentru lupta.

Dollard si colaboratorii, avanseaza teoria FRUSTRARE – AGRESIUNE. Dollard susține ca, totdeauna frustrarea este legata de agresivitate, iar agresivitatea este precedata de frustrare. Argumentele in cazul acestei teorii are la baza ipoteza agresivitații care este influentata de factori in care sistemul de atribuiri controleaza reactia agresiva care ar aparea Tot in baza acestei teorii mai pot aparea reactii de fuga, evitare, de aici ideea ca aceasta ipoteza este prea simplista ca sa mai fie validata si folosita. (Septimiu Chelcea, Psihologie sociala. Note de curs: autori, lucrari , evenimente.,Scoala Nationala de Studii Poitice si Administrative, Bucuresti, 2000).

SOCIOBIOLOGIA – Wilson, 1975 cizelat

    Def.: studiul bazelor biologice ale comportamentului social;

    Agresivittatea: contribuie la supravietuire si este de natura adaptativa;

    Duce la achizitionarea si conservarea mai multor resurse;

    Comportamentul agresiv va fi reprodus si individul va supravietui.

    Explicatiile pun accent pe caracterul instinctiv si innascut al agresivitatii.

TEORII ALE ÎNVATARII

    Reprezentanti:

    G. Homans (1958), A. Bandura (1967),J. Rotter (1977)

    Reactia stimul-raspuns determina comportamentul.

    Comportamentul social este dobandit;

    pornind de la imitatie, comportamentul, in functie de motivatii, este consolidat;

    Schimbul si interactiunea sociala determina comportamentul.

    Ex. – comportamentul agresiv este invatat

    in 1977 Albert Bandura prezinta teoria sa, in care imitatia ocupa un rol important .

    -  achizitia de noi comportamente se face prin observarea modelelor;

    - comp. agresiv

     comp. prosocial :     ambele pot fi invatate dar exista si o componenta biologica.

    Ex. Comportamentul poate fi format si mentinut prin sistemul de recompensa si pedeapsa.

    Invatarea se poate face:

    A.- prin experienta directa

    B.- prin observatie sau modelare (experimentul cu copiii de varsta prescolara si papusile).    

FACTORI CARE INFLUENȚEAZA AGRESIVITATEA

    INDIVIDUALI (varsta, genul, cultura, experienta personala s.a.);

    2. - DE MEDIU (zgomotul, calitatea aerului, caldura, conditiile de locuit s.a.);

    3. – VARIABILE SITUATIONALE (anumite situatii, instigarea, dezinhibitia- depersonalizarea,dezumanizarea, alcoolul si drogurile, violenta TV si mass-media s.a.).

factori individuali

    in 1978,  doi cardiologi americani,

    M. Friedman si R.H. Rosenman  au lansat o teorie pe baza observatiilor si studiilor medicale care evidentia o legatura intre stilul comportamental si aparitia bolilor cardiovasculare.

    Ei prezinta doua tipuri de personalitati:

    -personaliatea de tip A si

    -personalitatea de tip B.

    Personalitatea A:

    - sunt caracterizati printr-un spirit de competitie, dorinta de reusita profesionala si sociala, nerabdatori, hiperactivi, au impresia ca traiesc sub presiunea timpului care trece prea repede, se angajeaza in sarcini greu de atins;

    - vorbesc tare, gesticuleaza, ii intrerup pe interlocutori, implicare puternica in munca;

    - au performante superioare in sarcini dificile, muncesc mai mult, actioneaza rapid, ignora distractiile, relaxarea, incearca sa contreleze toate situatiile si se simt frustrati daca pierd controlul .

  2. Personalitatea B: ceilalti apartin acestui tip, prin comparatie (Sursa: Septimiu Chelcea, Psihologie sociala. Note de curs: autori, lucrari , evenimente.,Scoala Nationala de Studii Poitice si Administrative, Bucuresti, 2000).



[1] Raport pentru Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri realizat de Punctul National privind Drogurile (Observatorul Roman pentru Droguri si Toxicomani) din Reteaua Europeana a Punctelor Nationale Focale privind Drogurile 2003, pag.9 .

[2] Raport pentru Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri realizat de Punctul National privind Drogurile (Observatorul Roman pentru Droguri si Toxicomani) din Reteaua Europeana a Punctelor Nationale Focale privind Drogurile 2003, pag. 9.

[3] Raport national privind situatia drogurilor 2008 (Agentia Nationala Antidrog), pag. 5

[4] Raport national privind situatia drogurilor 2008 (Agentia Nationala Antidrog), pag. 5

[5] Raport pentru Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri realizat de Punctul National privind Drogurile (Observatorul Roman pentru Droguri si Toxicomani) din Reteaua Europeana a Punctelor Nationale Focale privind Drogurile 2003, pag. 18.

[6] Raport national privind situatia drogurilor 2005 (Agentia Nationala Antidrog), pag. 18

[7] Raport national privind situatia drogurilor 2006 (Agentia Nationala Antidrog), pag. 14

[8] Ordinul 10/2005 pentru aprobarea derularii programelor si subprogramelor de sanatate finantate din bugetul de stat, Emitent Ministerul Sanatatii Publice, MO nr. 61/18 ianuarie 2005

[9] Raport national privind situatia drogurilor 2006 (Agentia Nationala Antidrog), pag. 15

[10] Raport national privind situatia drogurilor 2006 (Agentia Nationala Antidrog), pag. 16

[11] Raport national privind situatia drogurilor 2007 (Agentia Nationala Antidrog), pag. 14

[12] Raport national privind situatia drogurilor 2007 (Agentia Nationala Antidrog), pag. 15

[13] Raport national privind situatia drogurilor 2008 (Agentia Nationala Antidrog), pag. 13

[14] Raport national privind situatia drogurilor 2008 (Agentia Nationala Antidrog), pag. 14

[15] Ordinul nr. 570/116/29.03.2007 pentru aprobarea Normelor tehnice privind implementarea, evaluarea si finantarea programelor nationale de sanatate, responsabilitatile in monitorizarea  si controlul acestora, detalierea pe subprograme si activitati, indicatorii specifici, precum si unitatile sanitare prin care se deruleaza acestea in anul 2007, Emitent Ministerul Sanatatii Publice  si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, MO nr. 225/02.04.2007

[16] Raport national privind situatia drogurilor 2009 (Agentia Nationala Antidrog), pag. 14 - 15

[17] Raport national privind situatia drogurilor 2010 (Agentia Nationala Antidrog), pag. 19

[18] Raport national privind situatia drogurilor 2010 (Agentia Nationala Antidrog), pag. 20

[19] Raport pentru Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri realizat de Punctul National privind Drogurile (Observatorul Roman pentru Droguri si Toxicomani) din Reteaua Europeana a Punctelor Nationale Focale privind Drogurile 2003, pag. 24.

[20] Raport pentru Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri realizat de Punctul National privind Drogurile (Observatorul Roman pentru Droguri si Toxicomani) din Reteaua Europeana a Punctelor Nationale Focale privind Drogurile 2003, pag. 29-34.

[21] Raport national privind situatia drogurilor 2008 (Agentia Nationala Antidrog), pag. 28

[22] Raport national privind situatia drogurilor 2004 (Agentia Nationala Antidrog), pag. 41-43

[23] Raport national privind situatia drogurilor 2004 (Agentia Nationala Antidrog), pag. 48 - 50

[24] Monitorul Oficial al Romaniei nr. 1.155/ 07.12.2004

[25] Monitorul Oficial al Romaniei nr. 896/01.10.2004

[26] Monitorul Oficial al Romaniei nr. 1.133/ 01.12.2004

[27] Raport national privind situatia drogurilor 2005 (Agentia Nationala Antidrog), pag. 63

[28] Raport national privind situatia drogurilor 2005 (Agentia Nationala Antidrog), pag. 64

[29] Raport national privind situatia drogurilor 2005 (Agentia Nationala Antidrog), pag. 65

[30] Raport national privind situatia drogurilor 2005 (Agentia Nationala Antidrog), pag. 66-67

[31] Raport national privind situatia drogurilor 2005 (Agentia Nationala Antidrog), pag. 69-70

[32] Raport national privind situatia drogurilor 2005 (Agentia Nationala Antidrog), pag. 87

[33] Raport national privind situatia drogurilor 2006 (Agentia Nationala Antidrog), pag. 60

[34] Raport national privind situatia drogurilor 2006 (Agentia Nationala Antidrog), pag. 61

[35] Raport national privind situatia drogurilor 2006 (Agentia Nationala Antidrog), pag. 62

[36] Raport national privind situatia drogurilor 2006 (Agentia Nationala Antidrog), pag. 63

[37] Raport national privind situatia drogurilor 2006 (Agentia Nationala Antidrog), pag. 64

[38] Raport national privind situatia drogurilor 2006 (Agentia Nationala Antidrog), pag. 64

[39] Raport national privind situatia drogurilor 2006 (Agentia Nationala Antidrog), pag. 65

[40] Emilian Stancu, Criminalistica, Volumul II, Editura Actami, Bucuresti, 1999, p.  681.

[41] Denis Richard, Jean Loius Senon, Dictionar de droguri, toxicomanii si dependente, editura Larousse, 1999, p. 445 - 446.

[42] Jenica Dragan,  Aproape totul despre droguri, Editura Militara, Bucuresti, 1997, p. 56-112.

[43] www.ana.gov.ro/rom/.htm/hasis.html.

[44] vww.anti-droguri.ro.

[45] www.Anti-droguri.ro/Prezentarewww.Testo.ro/Tipuri si www.armonia.ro/ecstasy; www.ana.gov.ro/rom/sintetice.htm.

[46] Legislatia drogurilor, Culegere de teorie si practica judiciara, Editura Morosan, p. 229.

[47] Stelian Ion, op. cit., p. 32.

[48] Fost director al Sectiei de Micologie a Muzeului National de Istorie Naturala din Paris.

[49] Provine din greaca: oneiros-vis, inseam