Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
știința socială, Structura socială, regulile sociale

Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Sociologie


Index » educatie » » psihologie » Sociologie
» EFECTELE ADOPTIEI - Irevocabilitatea adoptiei


EFECTELE ADOPTIEI - Irevocabilitatea adoptiei



EFECTELE ADOPTIEI

1. Data de la care adoptia produce efecte juridice

Potrivit art. 50 alin. (1) din Legea nr. 273/2004, adoptia isi produce efectele de la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de incuviintare a cererii. Aceasta data poate fi diferita, in functie de situatiile care rezulta din aplicarea dispozitiilor art. 377 alin. 2 si ale art. 338 alin. 1 din C.p.civ., si anume:

- data expirarii termenului de recurs de 15 zile, socotit de la pronuntarea hotararii judecatoresti pentru cei care au fost de fata si de la comunicare pentru cei care nu au fost de fata la pronuntarea hotararii, daca hotararea tribunalului prin care s-a incuviintat adoptia nu a fost recurata[1];

- data pronuntarii deciziei Curtii de Apel, prin care fie s-a respins recursul promovat impotriva sentintei civile de incuviintare a adoptiei, mentinandu-se hotararea instantei de fond, fie s-a admis recursul promovat impotriva hotararii de respingere a cererii de incuviintare a adoptiei, s-a casat hotararea tribunalului si s-a admis cererea de incuviintare a adoptiei.

Hotararea de incuviintare a adoptiei este o hotarare cu caracter constitutiv, ceea ce inseamna ca din ziua in care a ramas definitiva si irevocabila, efectele juridice se produc pentru viitor. Adoptia nu produce efecte retroactive.

In continuare, vom analiza efectele pe care le produce adoptia in ceea ce priveste domeniul dreptului civil (filiatia si rudenia civila, numele de familie si domiciliul adoptatului, dreptul la mostenire, revocarea donatiei), al dreptului familiei (drepturile si indatoririle parintesti, obligatia legala de intretinere, livretul de familie, impedimente la casatorie), al dreptului constitutional (cetatenia adoptatului), al dreptului muncii si solidaritatii sociale (indemnizatia pentru cresterea copilului sau ingrijirea copilului bolnav, concediul paternal, impozitul pe venit, alocatia de stat).

 

2. Irevocabilitatea adoptiei

Desi nu este prevazut in mod expres, adoptia are un caracter irevocabil, in sensul ca odata incuviintata, ea dobandeste forta de lucru judecat.

Principiul irevocabilitatii adoptiei cunoaste doua exceptii, care decurg din interpretarea art. 54 si art. 7 alin. 3 din Lege:

- daca adoptatorul sau adoptatorii au decedat, adoptia continua sa-si produca efectele. Insa, in ipoteza in care cu privire la acelasi copil, devenit orfan, exista o cerere de adoptie, iar instanta judecatoreasca apreciaza ca este in interesul superior al copilului sa fie luata masura adoptiei, prima adoptie se considera de drept desfacuta, prin vointa legiuiotrului, la data ramanerii irevocabile a hotararii de incuviintare noii cereri de adoptie;

- daca adoptia anterioara a incetat din orice alt motiv (nulitatea adoptie), o noua adoptie a aceluiasi copil este posibila.

 

3. Efectele adoptiei in domeniul dreptului civil

1) Filiatia si rudenia civila. Pornind de la prevederile art. 50 alin. (2) si (3) din Lege, rezulta ca raporturile de filiatie si de rudenie care se stabilesc in baza hotararii judecatoresti de incuviintare a adoptiei pot fi astfel clasificate:

a) intre adoptat, pe de o parte, si adoptatori si rudele acestora, pe de alta parte, se stabilesc raporturi de filiatie, respectiv de rudenie, deoarece adoptatul este considerat ca un copil firesc al adoptatorilor. Rudenia civila este asimilata cu rudenia fireasca, descendentii adoptatului devenind rude cu adoptatorii si cu rudele acestora. Cu alte cuvinte, prin vointa legiuitorului si in baza hotararii judecatoresti de incuviintare a adoptiei, filiatia firesca bazata pe legatura de sange este inlocuita cu un “artificiu juridic”, respectiv cu filiatia adoptiva;

b) intre adoptat, pe de o parte, si parintii sai firesti si rudele acestora, pe de alta parte. Rudenia fireasca, bazata pe legatura de sange, inceteaza ca efect al incuviintarii adoptiei. Aceasta rudenie se pastreaza numai in cazul adoptiei cu efecte restranse, consacrata, asa cum se stie, anterior aparitiei Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 25/1997;

c) sotul adopta copilul firesc al celuilalt sot. In acest caz suntem in prezenta ambelor feluri de filiatie si rudenie, atat cea fireasca, cat si cea civila. Astfel, adoptatul si descendentii lui devin rude cu sotul parintelui celui adoptat, precum si cu rudele adoptatorului. Fata de parintii firesti ai adoptatului, adoptia produce efecte partiale, si anume: inceteaza raporturile de rudenie intre copil si descendentii lui, pe de o parte, si parintele firesc, care nu este sotul adoptatorului, si rudele sale, pe de alta parte; se mentin raporturile de rudenie intre cel adoptat si descendentii sai, pe de o parte, si parintele firesc, care este sotul adoptatorului, si rudele acestuia, pe de alta parte;

d) sotul adopta copilul adoptat al celuilalt sot (adoptie succesiva). Raporturile de rudenie civila se vor crea intre adoptat si descendentii sai, pe de o parte, si sotul adoptator si rudele sale, pe de alta parte, mentinandu-se raporturile de rudenie civila create in urma primei adoptii.

In concluzie[2], adoptia produce un efect constitutiv de rudenie civila si un efect extinctiv in ceea ce priveste rudenia fireasca. Exceptiile de la aceasta regula privesc efectul extinctiv al adoptiei si presupun fie un efect extinctiv partial numai in raport cu unul dintre parintii firesti ai adoptatului, in cazul in care un sot adopta copilul firesc al celuilalt sot, fie absenta efectului extinctiv, in cazul in care un sot adopta copilul adoptat al celuilalt sot.

2) Numele de familie al adoptatului. Potrivit art. 53 din Lege, adoptatul dobandeste prin adoptie numele de familie al adoptatorului. Daca adoptia se face de catre soti care nu au nume comun de familie, acestia sunt obligati sa declare instantei de judecata numele de familie pe care copilul urmeaza sa-l poarte[3]. Daca adoptatorii nu se invoiesc in privinta numelui de familie al adoptatului, instanta de judecata decide, in functie de interesul adoptatului, fiind aplicabile, prin asemanare, dispozitiile art. 62 alin. 2 din C.fam.: numele unuia dintre adoptatori sau numele lor reunite. In orice caz, noul nume de familie al adoptatului trebuie sa fie mentionat in hotararea judecatoreasca de incuviintare a adoptiei.

In literatura si practica judecatoreasca anterioara intrarii in vigoare a prezentei legi cu privire la regimul juridic al adoptiei au existat opinii diferite in legatura cu numele de familie pe care urmeaza sa-l poarte, dupa adoptie, persoana majora casatorita, deoarece exista o contradictie intre art. 28 din C.fam care prevede ca sotii sunt obligati sa poarte in timpul casatoriei numele comun declarat la incheierea casatoriei, si regula potrivit careia adoptatul dobandeste prin adoptie numele celui care adopta. Asa fiind, in lipsa unui text care sa prevada in mod expres solutia aplicabila, s-au propus mai multe rezolvari, si anume:

- modificarea numelui adoptatului trebuie sa urmeze riguros succesiunea modificarilor din starea civila, ceea ce inseamna ca adoptatul dobandeste numele de familie al adoptatorului, deoarece adoptia este ulterioara casatoriei[4];

- incuviintarea adoptiei nu produce nici un efect asupra numelui adoptatului casatorit, deoarece numele de familie comun al sotilor este rezultatul unei intelegeri si, prin urmare, el nu poate fi modificat unilateral[5]. Autorii sustin ca, totusi, efectul adoptiei asupra numelui de familie al persoanei casatorite se manifesta numai in eventualitatea desfacerii casatoriei celui adoptat, cand acesta nu revine la numele purtat anterior casatoriei (daca nu sunt indeplinite conditiile art. 40 alin. 1 si alin. 2 din C.fam.), ci va lua numele de familie al adoptatorului;

- daca sotul celui adoptat consimte la modificarea numelui de familie al adoptatului ca urmare a adoptiei, hotararea judecatoreasca de incuviintare a adoptiei mentioneaza aceasta imprejurare si, deci, adoptatul dobandeste numele de familie al adoptatorului[6].

Prin aplicarea dispozitiilor art. 28 alin. 2 din C.fam., sotul adoptatului poate solicita schimbarea pe cale administrativa a numelui sau de familie, pentru ca, in cazul aprobarii cererii sale, sa poarte acelasi nume cu cel al sotului sau adoptat in timpul casatoriei.

In prezent, situatia este depasita, deoarece se ofera pentru prima oara o solutie legislativa in cuprinsul art. 53 alin. (4) din Lege: “In cazul adoptiei unei persoane casatorite care poarta un nume comun in timpul casatoriei, sotul adoptat poate primi in timpul casatoriei numele adoptatorului, cu consimtamantul celuilalt sot, acordat in fata instantei care incuviinteaza adoptia”. Asadar, in urma adoptiei, adoptatul casatorit poate dobandi numele de familie al adoptatorului numai daca are consimtamantul celuilalt sot sau poate ramane cu numele de familie comun purtat, adoptia neproducand efecte in aceasta privinta.

Bineinteles, legiuitorul a avut in vedere numai ipoteza in care sotul ce urmeaza a fi adoptat poarta un nume de familie comun cu al celuilalt sot, deoarece, daca la incheierea casatoriei, sotii au convenit in conditiile art. 27 din C.fam. sa-si pastreze fiecare numele de familie avut anterior, nedobandind un nume de familie comun, adoptia in timpul casatoriei a unuia dintre soti produce modificarea numelui de familie al adoptatului, fara a fi necesar consimtamantul celuilalt sot.

In ceea ce priveste schimbarea pe cale administrativa a numelui de familie de catre parintele sau parintii adoptatori, aceasta, solicitata dupa incuviintarea adoptiei, nu implica de drept si schimbarea numelui de familie al persoanei adoptate, indiferent daca este minora sau majora. Adoptatul minor poate sa-si schimbe numele de familie in conditiile Ordonantei Guvernului nr. 41/2003 privind dobandirea si schimbarea pe cale administrativa a numelui persoanelor fizice[7], fie odata cu parintii, fie separat, pentru motive temeinice[8].

3) Prenumele adoptatului. Sustinuta de doctrina[9], posibilitatea ca adoptatorul sau adoptatorii sa solicite instantei de judecata, o data cu incuviintarea adoptiei, modificarea prenumelui adoptatului a devenit norma juridica, in cuprinsul art. 53 alin. (3) din Lege in urmatoarea formulare: “Pentru motive temeinice, instanta, incuviintand adoptia, la cererea adoptatorului sau familiei adoptatoare si cu consimtamantul copilului care a implinit varsta de 10 ani, poate dispune schimbarea prenumelui copilului adoptat”.

Astfel, plecand de la imprejurarea ca prenumele individualizeaza o persoana in familie, deosebind-o de ceilalti membrii ai ei care au acelasi nume de familie, este posibil ca adoptatul sa aiba acelasi prenume cu cel a copilului firesc (sau adoptat anterior) al adoptatorul sau adoptatorii. Sau prenumele adoptatului este format din mai multe cuvinte sau din expresii indecente, ridicole ori este specific sexului opus. Aceste imprejurari pot constitui motive temeinice pentru ca instanta judecatoreasca sa incuviinteze schimbarea prenumelui adoptatului.

4) Domiciliul si locuinta adoptatului. In lipsa unei reglementari speciale a domiciliului si locuintei adoptatului in cuprinsul Legii, se vor aplica dispozitiile dreptului comun in materie, urmand a se face distinctie intre adoptatul minor si adoptatul major.

Daca adoptatul este minor, el se bucura de un domiciliu legal. Asa fiind, considerat descendentul firesc al adoptatorilor, domiciliul adoptatului minor este la parintii sai, conform art. 14 alin. 1 din Decretul nr 31/1954, art. 100 alin. 1 din C.fam., si art. 26 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitatea ale cetatenilor romani[10], aprobata prin Legea nr. 290/2005[11]). Daca parintii adoptivi nu au un domiciliu comun, domiciliul minorului adoptat este la acela dintre parinti la care el locuieste statornic, iar in caz de neintelegere, decide instanta de judecata sesizata cu o actiune de stabilire a domiciliului minorului.

In viata cuplului adoptator pot sa intervina o serie de incidente, care pun in discutie domiciliul minorului adoptat, si anume:

- desfacerea casatoriei adoptatorilor. Prin hotararea de divort, instanta judecatoreasca decide parintele caruia ii este incredintat minorul spre crestere si educare, conform dispozitiilor art. 42 din C.fam.;

- decesul, decaderea din drepturile parintesti, punerea sub interdictie a unuia dintre adoptatori, caz in care domiciliul copilului se afla la celalalt parinte adoptator, care il reprezinta sau ii incuviinteaza actele juridice civile (art. 14 alin. 3 din Decretul nr. 31/1954).

Domiciliul adoptatului major este acela unde se afla locuinta sa principala sau statornica si pe care acesta o declara ca fiind adresa sa, conform art. 26 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitatea ale cetatenilor romani. Fiind major, adoptatul are un domiciliu de drept comun, iar adoptia nu produce nici o modificare in privinta domiciliului sau.

5) Vocatia succesorala legala. O data stabilita filiatia intre adoptator si adoptat si rudenia intre acestea din urma si rudele adoptatorului, se produc efecte juridice si in materia dreptului succesoral. Astfel, adoptatul, asimilat cu descendentul firesc al adoptatorului, are dreptul de a veni, in conditiile Codului civil, atat la mostenirea adoptatorului, cat si la aceea a rudelor adoptatorului. Legea stabileste ordinea de preferinta intre rudele cu vocatie succesorala generala in functie de clasa de mostenitori din care face parte fiecare dintre aceste rude potrivit art. 669-675 din Codul civil, precum si de gradul de rudenie cu decujus-ul al succesibililor din aceeasi clasa de mostenitori.

            Bineinteles, incetand rudenia fireasca, adoptatul si descendentii sai nu mai au chemare legala la mostenirea lasata de parintii firesti sau rudele acestora (exceptie facand acele situatii in care legatura de rudenie fireasca si cea adoptiva coexista[12]), nefiind exclusa chemarea la mostenire a acestora, in baza unui testament.

6. Revocarea donatiei pentru survenienta de copil. Potrivit art. 836 din C.civ., donatia se revoca de drept in cazul in care donatorului, care nu avea nici un copil sau alt descendent in momentul incheierii contractului de donatie, i se naste ulterior un copil din casatorie sau din afara casatoriei.

In literatura de specialitate s-au conturat doua solutii in legatura cu efectul pe care il produce adoptia realizata de donator, ulterior incheierii contractului de donatie. In sprijinul primei opinii[13], potrivit careia adoptia ulterioara donatiei determina revocarea contractului pentru survenienta de copil, au fost aduse urmatoarele argumente:

- copilul adoptat are acelasi statut ca acela al copilului firesc;

- la data redactarii art. 836 C.civ. nu era consacrat principiul asimilarii copilului adoptat cu copilul firesc al adoptatorului;

- adoptia se incuviinteaza de instanta de judecata numai daca ea este in interesul superior al copilului. Or, revocarea donatiei pentru survenienta copilului adoptat s-ar face tot in interesul copilului;

- daca se admite revocarea donatiei pentru recunoasterea de catre donator a unui copil din afara casatoriei, nu intelegem de ce acest efect nu poate sa se produca si in cazul adoptiei incuviintate ulterior donatiei.

In ceea ce ne priveste, ne raliem opiniei dominante din literature de specialitate[14], potrivit careia revocarea donatiei pe aceste temei nu poate opera, deoarece enumerarea din art. 836 C.civ. este limitativa si nu il exclude pe copilul adoptat, legiuitorul vizand numai filiatia fireasca, nu si cea civila.

 

4. Efectele adoptiei in domeniul dreptului familiei

1) Rudenia civila – impediment la casatorie. In acest sens, art. 50 alin. (4) din Lege prevede ca impedimentul la casatorie izvorat din rudenie exista atat intre adoptat si descendentii sai, pe de o parte, si rudele sale firesti, pe de alta parte (ratiunea consacrarii acestui impediment se gaseste in legatura de sange intre aceste personae), cat si intre adoptat si descendentii acestuia, pe de o parte, si persoanele cu care a devenit ruda prin efectul adoptiei, pe de alta parte (cauza o reprezinta impedimentul de ordin moral).

In plus, rudenia civila constituie un impediment expres pentru incheierea casatoriei, conform art. 6 -7 din C.fam.

2) Drepturile si indatoririle parintesti. In cazul adoptiei unui minor, indatoririle si drepturile parintesti trec de la parintii firesti ai minorului asupra parintilor adoptivi. Ambii parinti adoptatori au aceleasi drepturi si obligatii fata de adoptat. In acest sens, art. 97 alin. 1din C.fam. prevede ca parintii au aceleasi drepturi si indatoriri fata de copiii lor minori, fara a deosebi dupa cum acestia sunt din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati.

Cand un sot adopta copilul celuilalt sot, in scopul mentinerii unitatii familiei si drept consecinta a stabilirii filiatiei adoptive, drepturile si indatoririle parintesti cad si asupra adoptatorului, nu numai asupra parintelui firesc. De altfel, este singura exceptie in care drepturile si obligatiile parintesti sunt exercitate impreuna de adoptator si parintele firesc al adoptatului, copilul ramanand in raporturi de rudenie fireasca cu acesta din urma, iar legaturile de rudenie inceteaza doar fata de celalalt parinte (daca este stabilita filiatia) si rudele acestuia.

Daca parintii adoptatori divorteaza, ocrotirea parinteasca este guvernata de prevederile art. 42-44 din C.fam., deoarece copilul adoptat este asimilat celui din casatorie. Asa fiind, cu ocazia desfacerii casatoriei, instanta judecatoreasca decide carui parinte ii incredinteaza copilul adoptat spre crestere si educare, stabilind, la cererea celuilalt parinte adoptiv si numai daca este in interesul acestuia un program de vizita pentru a fi mentinute si dezvoltate legaturile personale dintre copil si parinte 

3) Legaturile personale dintre adoptat si alte rude ale adoptatorului. Potrivit dispozitiilor art. 14 din Legea nr. 272/2004, copilul are dreptul de a mentine legaturi personale[15] si contacte directe cu parintii, rudele (bunici, fratii si surorile ori alte rude), precum si cu alte personae fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament si s-a bucurat de viata de familie, cu exceptia cazului in care instanta judecatoreasca apreciaza ca exista motive temeinice de natura a primejdui dezvoltarea fizica, psihica, intelectuala sau morala a copilului.

Asa fiind, ca efect al adoptiei incuviintate, consideram ca dispozitiile art. 14 se aplica atat legaturile personale dintre adoptat si rudele adoptatorului, cat si legaturilor personale dintre copil si rudele din familia de origine, alaturi de care s-a bucurat de viata de familie, atata vreme cat aceste legaturi si contacte directe nu primejduiesc interesul copilului.

Mai mult decat atat, poate in familia firesca, alaturi de parinti, bunici, frati, surori, copilul a avut o viata frumoasa, iar daca adoptia este realizata la o varsta cand amintirile sunt puternice, este posibil ca, pentru interesul copilului, sa fie mentinute aceste legaturi personale cu rudele de sange. Bineinteles, aceasta situatie presupune fie ca adoptatorul sau familia adoptatoare cunoaste familia de origine a copilului (de exemplu, exista o legatura de rudenie sau sunt vecini sau chiar prieteni), fie nu o cunoaste, dar, pentru interesul copilului sunt de acord cu stabilirea acestor relatii personale

4) Obligatia legala de intretinere. In conformitate cu prevederile art. 86-87 din C. fam., obligatia de intretinere isi gaseste izvorul in casatoriei, filiatie, rudenie, adoptiei si afinitate.

Printre persoanele indreptatite si indatorate, in mod reciproc, la intretinere, se afla parintii si copiii, fara a se face distinctie daca acestia sunt din afara casatoriei, din casatorie sau din adoptie, adoptatorul si adoptatul, in cazul adoptiei cu efecte restranse, bunici si nepoti, strabunici si stranepoti, frati si surori, indiferent daca rudenia este fireasca sau civila. Asa fiind, o data stabilita filiatia adoptiva, intre parintele sau parintii adoptatori, pe de o parte, si copilul adoptat, pe de alta parte, se stabileste dreptul, respectiv obligatia legala de intretinere.

 5) Impediment pentru divortul pe baza acordului de vointa al sotilor adoptatori. Legiuitorul permite desfacerea casatoriei pe baza acordului de vointa al sotilor, reglementand o procedura mult mai rapida si mai facila de judecata a cererii de desfacere a casatoriei, numai daca sunt indeplinite cumulative doua conditii: la data sesizarii instantei judecatoresti a trecut cel putin un an de la incheierea casatoriei si din casatorie nu au rezultat copii minori (art. 38 alin. 2 din C.fam.).

Datorita efectelor adoptiei, adoptatul este asimilat copilului firesc al adoptatorilor, asa incat atata vreme cat acesta este minor, parintii lui nu pot apela la dispozitiile art. 38 alin. 2 din C.fam. pentru a divorta. Bineinteles, avem in vedere numai situatiile in care adoptia a fost facuta de soti, simultat sau succesiv, ori copilul a fost adoptat de sotul parintelui sau firesc. Daca suntem in prezenta unui copil adoptat numai de unul dintre soti, deoarece fata de celalalt sot, copilul este afin, o cerere de desfacere a casatoriei pe baza acordului sotilor este admisibila.

6) Livretul de familie. Incuviintarea adoptiei prin hotarare judecatoreasca produce efecte si in ceea priveste eliberarea si actualizarea livretului de familie. Astfel, potrivit art. 2 alin. 2 din Hotararea Guvernului nr. 495/1997, daca familia adoptiva s-a constituit anterior intrarii in vigoare a acestui act normativ, la cererea scrisa a reprezentantului familiei, pe baza datelor din certificatul de casatorie, a actelor de identitate ale sotilor, a certificatelor de nastere ale copiilor, ori a documentelor care atesta modificarea relatiilor de autoritate parentala, incredintarea sau plasamentul familial al copiilor si, dupa caz, adoptia copiilor, serviciul de stare civila al consiliului local, in a carui raza teritoriala domiciliaza solicitantul, va elibera un livret de familie.

Daca familia adoptiva detine un livret de familie, unul din parintii adoptatori are obligatia, potrivit art. 8 alin. 2 din Hotararea Guvernului nr. 495/1997, sa solicite serviciului de stare civila in a carui raza teritoriala domiciliaza sa completeze livretul cu situatia aparuta ulterior emiterii acestui document, respectiv cu hotararea judecatoreasca de incuviintare a adoptiei.

7) Monitorizarea adoptiei. Directia de la domiciliul copilului, prin Serviciul de adoptii- Compartimentul postadoptie, are obligatia prevazuta de art. 38 din Lege si de art. 29-35 din Normele metodologice de a realiza monitorizarea adoptiei pe o perioada de cel putin 2 ani dupa incuviintarea adoptiei, intocmind rapoarte trimestriale in care se consemneaza evolutia copilului adoptat si a relatiilor dintre acesta si parintele sau parintii adoptatori[16].

La sfarsitul perioadei de monitorizare, responsabilul de caz intocmeste un referat privind inchiderea cazului, care se supune avizarii managerului de caz care a elaborat planul individualizat de protectie a copilului. Responsabilul de caz poate propune si solutia ca  urmarirea postadoptie sa continue, daca aceasta este in interesul copilului.

In functie de nevoile identificate, copilul si familia adoptatoare pot sa aiba acces la serviciile postadoptie asigurate de specialistii compartimentului postadoptie sau din alte servicii.

8) Dreptul adoptatului de a cunoaste identitatea parintilor firesti. Numai dupa dobandirea capacitatii depline de exercitiu, adoptatul poate solicita, in baza art. 52 alin. (4) din Lege, tribunalului in a carui raza teritoriala domiciliaza sa-i autorizeze accesul la informatiile aflate in posesia oricarei autoritati publice cu privire la identitatea parintilor sai firesti. Cererea se judeca cu citarea directiei de la domiciliul adoptatului, a Oficiului Roman pentru Adoptii, precum si a oricarei persoane a carei ascultare este utila pentru solutionarea cauzei.

Daca instanta de judecata constata ca accesul la informatiile despre parintii firesti nu este daunator integritatii psihice si echilibrului emotional al adoptatului si se face dovada ca adoptatul a beneficiat de consiliere din partea directiei, cerera este admisa.

In mod exceptional si numai pentru motive medicale si cu autorizarea instantei judecatoresti, identitatea parintilor firesti ai adoptatului poate fi cunoscuta inainte ca acesta sa dobandeasca deplina capacitate de exercitiu. Cererea de acces la informatiile cu privire la identitatea parintilor firesti ai copilului poate fi formulata de adoptator sau oricare dintre adoptatori, adoptat, sotul sau descendentii acestuia ori a reprezentantului unei institutii medicale sau a unui spital.

 

5. Efectele adoptiei in domeniul dreptului constitutional

In cazul in care adoptatorii si adoptatul sunt cetateni romani, adoptia nu produce nici un efect in ceea ce priveste cetatenia adoptatului. Alta este situatia adoptiei internationale, intalnita in cele doua situatii, si anume: adoptatul este cetatean strain sau apatrid, iar adoptatorul ori sotii adoptatori sunt cetateni romani; cetateanul roman este adoptat de un cetatean strain sau de doi soti cetateni straini. In aceste ipoteze, incuviintarea adoptiei de catre instanta judecatoreasca poate sa produca efecte in planul cetateniei adoptatului.

1) Dobandirea cetateniei romane de catre adoptat. Potrivit art. 50 alin. 5 din Lege, efectele adoptiei internationale asupra cetateniei adoptatului sunt cele prevazute de Legea nr. 21/1991 cu privire la cetatenia romana[17]. Asa fiind, art. 6 din Legea nr. 21/1991 privind cetatenia romana prevede ca minorul, cetatean strain sau apatrid, adoptat de un cetatean roman sau de doi soti cetateni romani, dobandeste cetatenie romana.

In cazul in care numai unul dintre adoptatori este cetatean roman, adoptatorii decid de comun acord cetatenia adoptatului, iar in caz de neintelegere, decide instanta judecatoreasca competenta sa incuviinteze adoptia[18]. Daca adoptatul are implinita varsta de 14 ani, instanta judecatoreasca il asculta, in baza art. 6 din Legea nr. 21/1992 privind cetatenia romana.

2)  Pierderea cetateniei romane de catre adoptat. Potrivit art. 29 alin. 1 din Legea nr. 21/1991 privind cetatenia romana, minorul cetatean roman adoptat de un cetatean sau de o familie de cetateni straini pierde cetatenia romana numai la cererea expresa a adoptatorului, respectiv a adoptatorilor, si cu conditia ca, potrivit legii straine, adoptatul sa dobandeasca cetatenia straina.

Trebuie sa mentionam faptul ca adoptatul, in cazul in care paraseste teritoriul Romaniei, are statutul de cetatean roman cu domiciliul in strainatate, la familia adoptiva.

6. Efectele adoptiei in domeniul dreptului muncii si securitatii sociale

1) Concediul si indemnizatia pentru cresterea copilul. Potrivit art. 121 alin. (1) lit. a din  Legea privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale nr. 19/2000[19], asiguratul are dreptul la concediu si indemnizatia pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani. Acelasi drept revine si asiguratului care, in conditiile legii, a adoptat, a fost numit tutore, ori i s-a incredintat un copil in vederea adoptiei sau i s-a dat in plasament, conform art. 122 alin. (3 ) din acelasi act normativ. Asa fiind, in cazul incredintarii unui copil in vederea adoptiei, daca varsta acestuia este mai mica de 2 ani, adoptatorul sau unul dintre sotii adoptatori poate solicita acordarea concediului si indemnizatia pentru cresterea copilului. La fel, si in cazul adoptiei.

Potrivit dispozitiilor art. 123 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, indemnizatia pentru cresterea copilului se acorda, la cerere, pe baza livretului de familie sau al certificatului de nastere, precum si, daca este cazul, pe baza certificatului de persoana cu handicap, cu aratarea hotararii judecatoresti de adoptie sau a hotararii judecatoresti de incredintare in vederea adoptiei.

Indemnizatia pentru cresterea copilului adoptat pana la implinirea varstei de 2 ani si, in cazul copilului cu handicap adoptat, pana la implinirea varstei de 3 ani, se acorda, la cerere, pe baza livretului de familie, iar in cazul copilului cu handicap si pe baza certificatului de persoana cu handicap.

Conform art. 42 lit. a) din Codul fiscal, indemnizatiile pentru cresterea copilului nu sunt venituri impozabile.

3) Concediul si indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav. Dreptul asiguratului la  concediu si indemnizatie pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani, iar in cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani, este prevazut in capitolul al V-lea din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate[20].

In mod expres, legiuitorul prevede in art. 27 alin. (2) din acest act normativ ca de acest drept poate beneficia si persoana careia i s-a incredintat copilul in vederea adoptiei sau care a adoptat[21], cu conditia indeplinirii fie de persoana in cauza, fie de sotul acesteia, a cerintelor de stagiu de cotizare prevazute de art. 7 (stagiul minim de cotizare este de o luna realizata in ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acorda concediul).

Cuantumul brut lunar al indemnizatiei este de 85% din baza de calcul stabilita conform legii[22], iar durata de acordare a indemnizatiei este de maximum 45 de zile calendaristice pe an pentru un copil, cu exceptia cazurilor in care copilul este diagnosticat cu boli infectocontagioase, neoplazii, este imobilizat in aparat ghipsat, este supus unor interventii chirurgicale. Pentru astfel de cazuri, durata concediului medical este stabilita de medical currant, iar daca se depaseste 90 de zile, de catre medical specialist, cu aprobarea medicului expert al asigurarilor sociale.

Conform art. 42 lit. a) din Codul fiscal, indemnizatiile pentru ingrijirea copilului nu sunt venituri impozabile, iar potrivit art. 34 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, durata concediilor pentru ingrijirea copilului, la fel ca si a concediilor pentru tuberculoza, neoplazii, concediile de sarcina, lauzie, nu diminueaza numarul zilelor de concediu medical acordate unui asigurat pentru celelalte afectiuni.

De asemenea, perioada in care asiguratul, care a adoptat sau a avut copilul in vederea adoptiei, a beneficiat de concediul si indemnizatia pentru ingrijirea copilului constituie stagiu de cotizare in sistemul public de pensii, conform art. 45 alin. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005.

3) Alocatia de stat pentru copii. Adoptatul, la fel ca si copilul firesc al adoptatorului, beneficiaza de alocatia acordata de stat in conditiile Legii nr. 61/1993[23], pana la implinirea varstei de 16 ani sau 18 ani, daca urmeaza una din formele de invatamant prevazute de lege, ori pana la terminarea cursurilor invatamantului liceal sau profesional organizate in conditiile legii, cu conditia nerepetarii anului scolar[24].

Ulterior inregistrarii hotararii judecatoresti de incuviintare a adoptiei, unul dintre parintii adoptatori formuleaza, in numele copilului adoptat, o cerere in care solicita acordarea alocatiei de stat. Daca cel adoptat are implinita varsta de 14 ani, cererea se poate face, potrivit art. 6 alin. 3 din Legea nr. 61/1993, de copil, cu incuviintarea reprezentantului sau legal. La cerere se anexeaza, in copie legalizata, noul certificat de nastere al copilului adoptat.

4) Pensia de urmas. Potrivit dispozitiilor art. 65-67 din Legea nr. 19/2000, daca persoana decedata era pensionar sau indeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii, dreptul la pensia de urmas apartine sotului supravietuitor si copiilor.

Asa fiind, facand aplicarea dispozitiilor art. 66 din acest act normativ, daca ulterior adoptiei, unul dintre parintii adoptatori decedeaza[25], copilul adoptat are dreptul la pensia de urmas, la fel ca si copilul firesc, pana la varsta de 16 ani, iar daca el continua studiile intr-o forma de invatamant organizata potrivit legii, pana la terminarea acestora, fara a depasi varsta de 26 de ani. De asemenea, daca adoptatul a devenit invalid inainte de implinirea varstei de 16 ani sau pana la terminarea studiilor, fara a depasi varsta de 26 de ani, pensia de urmas se plateste pe toata perioada invaliditatii de orice grad.

Normele de aplicare a Legii nr. 19/2000, apobate prin Ordinul nr. 340/2001, la capitolul B, sectiunea a V-a, pct. 20, prevad ca pensia de urmas se acorda copiilor care urmeaza cursurile unei singure institutii de invatamant universitar, iar daca se urmeaza cursurile a doua sau mai multor institutii de invatamant universitar, pensia de urmas se acorda pana la finalizarea primei institutii, fara a depasi varsta de 26 de ani.

In ceea ce priveste cursurile de master, in practica judiciara[26] s-a retinut ca invatamantul postuniversitar, chiar daca reprezinta o specializare in domeniul atestat prin diploma obtinuta la finalizarea studiilor este, alaturi de invatamantul universitar, potrivit art. 15 din Legea invatamantului, o forma a invatamantului superior, si care se incadreaza in dispozitiile art. 66 lit. b) din Legea nr. 19/2000. Asa fiind, in ipoteza in care copilul, cu varsta mai mica de 26 de ani, urmeaza cursurile de master, care nu sunt o alta forma de invatamant, ci o forma de perfectionare, el are dreptul la pensia de urmas.

 

7. Efectele adoptiei in domeniul dreptului fiscal

In cele ce urmeaza ne referim numai la deducerea personala, desi transmisiunile intre adoptator si adoptat beneficiaza de acelasi regim fiscal (scutiri, reduceri) ca si transmisiunile pe linie directa sau linie colaterala izvorate din filiatia si rudenia de sange si prevazute de dispozitiile Codului fiscal[27].

Pentru anumite persoane fizice care realizeaza un venit lunar brut de pana la 1.000 lei[28], dar nu mai mult de 3.000 lei, Codul fiscal prevede dreptul la o deducere din venitul net lunat din salarii a unei sume sub forma deducerii personala, acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza.

Criteriul legal de stabilire a cuantumului deducerii personale este numarul persoanelor aflate in intretinerea contribuabilului[29]. Prin “persoana in intretinere”, Codului fiscal intelege, conform art. 56 alin. (3), sotul, copii[30] sau alti membrii de familie ai contribuabilului, rude pana in gradul al doilea inclusiv cu contribuabilul sau cu sotul acestuia, ale carei venituri nu depasesc 250 lei lunar.

Asadar, atunci cand o persoana necasatorita adopta un copil, sau cand sotul are in intretinere pe celalalt sot, care a adoptat singur sau impreuna cu el, adoptia produce efecte si in ce priveste deducerea personala. Daca ambii soti, contribuabili, adopta un copil sau sotul, contribuabil, adopta copilul celuilalt sot, contribuabil, acesti convin asupra persoanei care va lua in intretinere pe adoptat si care va beneficia astfel de deducerea personala.



[1] Recursul poate fi declarat de orice persoana interesata, in termen de 15 zile de la pronuntare, chiar daca nu a fost citata in cursul procesului.

[2] A se vedea M. Avram, op.cit., p. 220; E. Florian, Protectia.. op.cit., p. 195-196.

[3] Intelegerea adoptatorilor cu privire la numele de familie al adoptatului este inserata in declaratia de adoptie, in continutul cererii de incuviintare a adoptiei, sau este declarata, cel mai tarziu, in fata completului de judecata, cu ocazia judecarii fondului cauzei.

[4] A se vedea M. I. Eremia, Numele persoanei fizice, in Persoana fizica in dreptul R.P.R, Tr. Ionascu, I. Christian, M. Eliescu, P. Anca, E. Economu, Y. Eminescu, M. I. Eremia, V. Georgescu, Editura Academiei, Bucuresti, 1963, p. 124-126; I. Reghini, S. Diaconescu, Introducere in dreptul civil, vol. I, Editura Sfera, Cluj-Napoca, 2004, p. 293.

[5] A se vedea I. Reghini, Efectele infierii, in Infierea, op.cit., p. 155; E. Florian, Dreptul familiei, op.cit (2003)., p. 294; Al. Bacaci, s.a., op.cit., p. 194; M. Banciu, Dreptul familiei, Editura “Argonaut”, Cluj-Npoca, 1998, p. 265.

[6] M. Avram, op.cit., p. 221.

[7] Publicata in Monitorul oficial al Romaniei, partea I, nr. 68 din 2 februarie 2003. Ulterior, acest act normative a fost aprobat si modificat prin Legea nr. 323 2003

[8] Pentru prezentarea procedurii de schimbare a numelui de familie pe cale administrativa, a se vedea O. Ungureanu, C. Jugastru, Drept civil. Persoanele, editia a II-a, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2007, p. 166 -173.

[9] I. Imbrescu, Imposibilitatea schimbarii prenumelui adoptatului printr-o hotarare judecatoreasca de incuviintare a adoptiei, in Dreptul nr. 6/2000, p. 82-85; G. Lupsan,  Tratat de asistenta sociala, op.cit., p. 759.

[10] Publicata in Monitorul oficial al Romaniei, partea I, nr. 97 din 14 iulie 2005.

[11] Publicata in Monitorul oficial al Romaniei, partea I, nr. 959 din 28 octombrie 2005.

[12] Este cazul adoptiei copilului firesc al celuilalt sot si cazul adoptiei fratilor de catre acelasi adoptator sau adoptatori.

[13] A se vedea E. Safta-Romano, Contracte civile, vol. I, Editura “Graphix”, Iasi, 1993, p. 184; M. Avram, op.cit., p. 225.

[14] Fr. Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Editura Universul juridic, Bucuresti, 2001, p. 170-171; D. Chirica, Drept civil. Contracte speciale. Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1997, p. 168, D. Macovei, I.E. Cadariu, Drept civil. Contracte. Editura Junimea, Iasi, 2004, p. 131.

[15] Relatiile personale se pot realiza, potrivit art. 15 din Legea nr. 272/2004 prin intalniri, vizitarea copilului la domiciliul sau, gazduirea copilului, corespondenta ori alta forma de comunicare cu copilul, transmiterea de informatii referitoare la copil, fotografii, evaluari scolare sau medicale, acestea insa cu pastrarea confidentialitatii.

[16] Rapoartele postadoptie se pastreaza pe o perioada de minimum 10 ani si se arhiveaza in conditiile legii.

[17] Republicata in Monitorul oficial al Romaniei, partea I, nr. 98 din 6 martie 2000.

[18] Daca adoptatul are implinita varsta de 14 ani, consimtamantul sau pentru dobandirea cetateniei romane este necesar.

[19] Publicata in Monitorul oficial al Romaniei, partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000.

[20] Publicata in Monitorul oficial al Romaniei, partea I, nr.  1074 din 29 noiembrie 2005 si intrata in vigoare la data de 1 ianuarie 2006. Ea a fost aprobata prin Legea nr. 399/2006, publicata in Monitorul oficial al Romaniei, partea I, nr. 901 din 6 noiembrie 2006.

[21] Potrivit aceluiasi text, mai poate beneficia de dreptul la concediu si indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav persoana care a fost numita tutore sau careia i s-a dat in plasament un copil aflat intr-o asemenea situatie.

[22] Baza de calcul a indemnizatiei se determina ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, pana la limita a 12 salarii minine brute pe tara lunar.

[23] Legea privind alocatia de stat pentru copii a fost republicata in Monitorul oficial al Romaniei, partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999.

[24] Face exceptie situatia in care repetarea anului scolar are la baza motive de sanatate, dovedite cu certificat medical.

[25] In cazul decesului ambilor parinti adoptatori, cuantumul pensiei de urmas al copilului va reprezenta insumarea drepturilor de urmas, calculate dupa fiecare parinte.

[26] A se vedea, C.A. Brasov, decizia civila nr. 106/R din 18 mai 2004, in C. Gilca, Pensii si alte drepturi de asigurari sociale. Culegere de practica judiciara, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2008, p. 302. pentru o solutie contrara, a se vedea C.A. Galati, sectia conflicte de munca, decizia nr. 694 din 5 decembrie 2005, in idem, p. 288.

[27] Codul fiscal a fost adoptat prin Legea nr. 571/2003, publicata in Monitorul oficial al Romaniei, partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003.

[28] Mentionam ca sumele sunt exprimate in moneda noua.

[29] Pentru un contribuabil fara persoane in intretienre, deducerea personala este de 250 lei, pentru o persoana in intretinere, 350 lei, pentru doua persoane, 450 lei, pentru trei persoane, 550 lei, pentru patru sau mai multe persoane, 650 lei.

[30] Potrivit art. 56 alin. 5 din Codul fiscal, copii minori, in varsta de pana la 18 ani impliniti, ai contribuabilului sunt considerati intretinuti.



Sociologie


Sociologie

Metode si tehnici de cercetare sociologica - Operationalizarea conceptelor
Familia in societatea medievala
TIPURI DE OAMENI EXISTENTE IN SOCIETATEA ACTUALA
Educarea si responsabilizarea comunitatii cu privire la sanatatea si calitatea vietii populatiei varstnice
Despre influenta obiceiului si modei asupra sentimentelor morale
Promovarea sanatatii in domeniul planificarii familiale
Utilizarea tehnicilor de manipulare - Referat Sociologia opiniei publice
Relatiile sociale
ISTORIA RROMILOR
PERSPECTIVA SOCIOLOGICA

















 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate