Tulburarile polimorfe ale limbajului

Tulburarile polimorfe ale limbajului

Aceste tulburari de limbaj au substrat neurologic si sunt de doua tipuri:

alalia;

afazia.

ALALIA

E.Vrasmas si C.Stanica considera alalia cea mai profunda tulburare de elaborare, organizare si dezvoltare a limbajului, intalnita la copiii ce nu au vorbit niciodata, Acest handicap presupune imposibilitatea de a vorbi din nastere, cu toate ca nu exista dificultati de ordin senzorial sau de intelect mari care sa impiedice insusirea limbajului de catre copil. Apar ca majore in acest handicap dificultatile de realizare a motricitatii sau de perceptie vizuala sau auditiva.

Etiologie

sifilisul si tuberculoza parintilor;

alcoolismul parintilor;

boli grave repetate (encefalita, varicela);

tonus psihic si motor scazut etc.

Forme clinice sunt: cu predominanta motorie, cu predominanta senzoriala si cu predominanta senzo-motorie.

Alalia motorie

Sinonimii: afazie motorie congenitala, afazie de expresie, dispraxie de limbaj etc.

Simptomatologie

Vorbirea spontana este redusa la trei-patru cuvinte sau este inexistenta, iar vorbirea repetata este imposibila. intelegerea limbajului este aparent normala, insa subiectul nu intelege in profunzime notiunile

abstracte si frazele mai lungi. Vorbirea se realizeaza cu dificultate, miscarile fonoarticulatorii fiind difuze si dezordonate.

in functie de gradul incordarii organelor fonoarticulatorii pronuntia poate fi: hipertona, cand nu se pot pronunta sunetele: i, s, z, sau hipotona, cand pronuntia se aseamana vag cu modelul si nu se pot pronunta consoanele ocluzive (c) si nici cuvintele intregi.

Copilul alalic motor nu stie sa vorbeasca. El intelege sensul cuvintelor si il retine, dar nu le poate pronunta. Executa ordinele verbale si poate arata obiectele indicate. Poate emite unele sunete articulate si chiar cuvinte mono si bisilabice. Prezinta o dispraxie buco-linguo-faciala care exista independent de actul fonator si care determina o masticatie greoaie precum si imposibilitatea realizarii unor miscari, ca de exemplu: inchidere/deschidere a gurii, scoaterea limbii, suflare etc. Nu poate realiza o miscare la cerere, nu se poate spala pe maini, nu se poate sterge, imbraca etc.

Alalia senzoriala

Sinonimii: surditate verbala congenitala, agnozie auditiva.

Alalia senzoriala este o tulburare (disfunctie) de percepere a, mesajelor verbale si a intelegerii vorbirii, cu tulburari consecutive de exprimare.

Simptomatologie

Vorbirea spontana este inexistenta sau este redusa la doua-trei cuvinte iar vorbirea repetata poate fi: imposibila, aproximativa si ecola-lica. Vocea alalicului senzorial este sonora. Deficienta auditiva, desi exis­ta la toti cei cu alalie senzoriala, nu reprezinta cauza imposibilitatii insusirii limbajului (subiectul prezinta oscilari in folosirea auzului). Alalicul cu aceasta forma nu intelege sensul vorbirii, dar poate repeta unele cuvinte (ecolalie), chiar cu un grad de dificultate crescut in pronuntie. Aude bine, dar are dificultati de perceptie a directiei sunetelor.

Caracteristice in alalia senzoriala sunt dificultatile in desprinderea formelor verbale de pe fondul sonor, subiectul neidentificand stimulii sonori si neacordand o semnificatie mesajelor verbale.

■ Este o tulburare esentiala de exprimare si intelegere a limbajului, la copilul care nu a vorbit niciodata si care nu va putea vorbi decat in urma unei invatari dirijate.

Vorbirea spontana este nula sau limitata uneori la cateva sunete sau cuvinte.

Afecteaza limbajul impresiv si expresiv.

Nu presupune deficiente de intelect.

Exista tulburari de perceptie, intarziere si neindemanare motorie.

Alalia mixta

Este cea mai grava forma de alalie, in care predomina caracteristicile uneia sau alteia dintre cele doua forme. Alalicii au posibilitatea sa pronunte unele silabe si cuvinte, dar pe care le folosesc foarte rar, inteleg unele cuvinte izolate, dar nu descifreaza sensul propozitiei.

O alta clasificare a alaliei se realizeaza dupa gradul incordarii motricitatii, in momentul emiterii sunetului, diferentiindu-se:

Alaliei hipotoni: se constata o slabiciune a articularii, vorbire lipsita de forta, afona, laxa, sacadata. Cuvintele nu sunt pronuntate complet, se trece usor peste vocale, pronuntia fiind labila.

Alaliei hipertoni: se constata o incordare exagerata a organelor fonatoare, cu atacuri bruste in momentul emiterii, dificultati in diferentierea locului de articulare, inegalitate in privinta duratei si a intensitatii sunetului.

AFAZIA

Afazia reprezinta incapacitatea de a vorbi la o persoana care inainte avea comportament verbal normal. Afazicul si-a pierdut aceasta capacitate dupa ce dobandise comportamentul verbal.

Caracteristicile afaziei

Este mai frecventa la varstele adulte sau la batranete.

Determina modificari profunde in sfera limbajului, iar, la nive­lul personalitatii, se produc destructurari masive.

Vorbirea este alterata in conditiile pastrarii miscarii automate si voluntare a limbii.

Apar tulburari ale perceptiei auditive si vizuale, iar in pronuntie se constata ca acele cuvinte uzuale nu sunt atat de alterate.

Are loc o scadere a memoriei, gandirii, atentiei si apar tulburari lexice, grafice si de calcul.

Se manifesta pierderea abilitatii de a folosi limbajul.

Subiectul are o tulburare a constructiei spatiale.

Subiectul are comportamente normale.

Se pastreaza cuvintele parazite, interjectiile, se manifesta stilul telegrafic.

Pot aparea, la unele persoane, vorbirea "academica' si un scria servil, tulburari ale accentului, agramatisme.

Apar dificultati in enumerarea automata, intoxicatia cu cuvinte. 1

Apar afectiuni ale vocii, dereglari ale respiratiei, emotii exage-j rate.

Apar tulburari ale inteligentei.

Etiologia afaziei

Afectiunile creierului, ale SNC, traumatismele cranio-cerebralej infectiile, intoxicatiile, tumorile cerebrale (rezultate din accidente vascu-j lare cerebrale), diabetul, intoxicatiile cu dioxid de carbon pot determina] aparitia acestei tulburari polimorfe de limbaj.

Formele afaziei

Motorie: afazicul nu vorbeste, dar pastreaza limbajul interior si intelegerea.

Motorie totala: nu poate vorbi, scrie si citi, dar se pastreaza intelegerea.

Transcorticala motorie: nu poate vorbi spontan, dar poate repeta scrierea si pastreaza intelegerea.

Senzoriala pura: recunoaste sunetele izolate, poate scrie si citi, dar nu intelege.

Senzoriala totala: apar logoreea, agrafia, alexia, tulburarile de intelegere si se pastreaza vorbirea spontana.

Senzoriala transcorticala: nu poate vorbi si scrie spontan, nu intelege, dar isi pastreaza vorbirea repetata, ecolalie asociata cu surditate verbala accentuata.

Totala: manifesta tulburari expresive si receptive de intelect.

De conducere: se manifesta tulburari ale repetarii cuvintelor si denumirii obiectelor, dar se pastreaza relativ intelegerea si vorbirea spontana.

Diagnostic diferential

Alalia se poate confunda din cauza absentei limbajului cu alte tulburari precum: afazia, dizartria, mutismul electiv, autismul sau retardul de limbaj, insa exista diferente majore fata de acestea:

Afazie Simptome neurologice pronuntate Tulburare dobandita Dezintegrarea limbajului Exista vorbire automata, emotionala, repetata, telegrafica

Dizartrie Apare in infirmitatile motorii cerebrale

Infirmitatea motricitatii organelor fonatoare

Subiectul nu poate vorbi Nu e afectat limbajul propriu-zis, ci segmentul intermediar intre organele periferice si centrul limbajului de pe scoarta

Alalie

Tulburare innascuta Neintegrarea limbajului Vorbire inexistenta

Alalie Nu exista infirmitati motorii cerebrale Necoordonare motorie

Subiectul nu stie sa vorbeasca E afectat limbajul si centrul vorbirii

Mutism electiv Dobandit Temporar, reversibil

Se manifesta in functie de persoane, locuri, situatie Refuza contactul cu mediul Este determinat de factorul educativ

Alalie innascut

Permanent (daca nu se face terapie)

Nu se modifica comportamentul verbal in functie de mediu Nu refuza contactul cu mediul Nu este determinat de factorul educativ