Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie


Index » educatie » Psihologie
Tehnica asociativ-verbala


Tehnica asociativ-verbala




Tehnica asociativ-verbala

Istoric:

Astazi, exista in uz mai multe teste de asociatii de cuvinte. In toate, se cere subiectului sa gaseasca una sau mai multe asociatii pentru cuvantul stimul.

Testul este folosit, in cercetari asupra personalitatii, creativitatii, in studii interculturale, in cercetari asupra limbajului si memoriei.

Experimentul AV al lui Jung consta din 100 de cuvinte si a devenit o metoda proiectiva pentru determinarea constelarii complexelor inconstiente.

Ca arii de studio se pot discerne:

     Cercetarea legilor asociatiei;




     Cercetarea conditiilor in care asociatiile sunt tulburate sau chiar blocate.

Jung foloseste metoda ca mijloc de diagnostic. Galton (1879) porneste de la studiul asupra geniilor, cu speranta ca asociatiile pot revela intregul fundal al gandirii. Experimentatorul pronunta un cuvant si subiectul raspunde imediat prin cuvintele care ii vin in minte. El a reusit, astfel, sa arate ca raportul dintre fiecare cuvant indus si cuvant inductor nu este arbitrar. Cuvantul indus impunandu-se subiectului, iar numarul de cuvinte induse de cuvantul inductor este limitat. Asociatiile se impugn cu claritate constiintei si adesea sunt legate de amintiri din propria istorie de viata, mai ales din copilarie si adolescenta.

Kraepelin construieste nosologia psihiatrica dupa cea a facultatilor mentale si utilizeaza experimentul AV in studii psihiatrice ca instrument clinic de diagnoza. Demonstreaza ca asociatiile utilizate frecvent au timp de reactie mai scurt decat cele mai putin utilizate. Ideea repetarii procedurii de testare ii apartine tot lui pentru a vedea care asociatie poate fi reamintita si care nu.

Freud publica intre 1901-1904 articole care vor constitui volumul "Psihopatologia vietii cotidiene", in care comenteaza exemplele de distorsiuni verbale, blocaje, instorsiune de termeni straini, fraze ambigui, lapsusuri, jocuri de cuvinte, actele ratate, introducand ideea  ca acestea sunt manifestari legate de preocuparile inconstiente ale subiectului, adesea vitale pentru acesta si reprimate constient.

Jung porneste in studiul asociatiilor cu scopul de a determina o corelatie intre grupe de asociatie si sindroame psihopatologice. Centrul de interes al investigatiilor se schimba destul de repede spre asa numitele erori sau reactii tulburate in cadrul experimentului asociativ -verbal, problematica lasata deoparte in cercetarile de pana atunci. Jung determina ca erorile sunt intotdeauna incarcate puternic emotional si aduc la suprafata continuturi care au o importanta anume pentru intelegerea subiectului. Observa ca exista anumiti indici care scot in evidenta un blocaj al subiectului in asociere. Daca subiectul nu este constient inseamna ca atentia a fost blocata din interior ceea ce la condus pe Jung spre ideea originala si deschizatoare de drumuri ca probabil exista in inconstient idei incarcate emotional (complexe) care pot tulbura cursul asociatiilor.

Imaginile pot fi incarcate neplacut, dar si placut, ceea ce il duce pe Jung la supozitia ca un complex este incarcat emotional indiferent daca starea este pozitiva sau negativa, placuta sau neplacuta si prin aceasta atrage atentia asupra sa.

Direfenta consta in faptul ca tonul emotional placut produce timpi de reactie foarte scurti, caracteristica atribuita faptului ca placerea tinde sa aiba un efect de accelerare. Primele rezultate au fost publicate in 1904. Jung a lucrat initial cu o lista de 400 de cuvinte in ideea de a oferi un camp cat mai mare de stimuli. Ulterior aceasta lista se reduce la 100 de cuvinte stimul, astfel ca exista in uz 4 liste de cate 100 de cuvinte

Elemente de teorie a complexelor:

Complexul consta dintr-un nucleu si conexiuni asociative. Nucleul reflecta o necesitate vitala numita tehnic tendinta arhetipala / constanta antropologica.

In planul trairii complexelor se manifesta prin proiectie. Un anumit eveniment de viata sau o senzatie, o fantezie pot trezi individului amintirea si respectiv, retrairea unui eveniment foarte semnificativ din biografia personala care a trezit emotii puternice pozitive sau negative, asociate unei anumite problematici; emotia care insoteste acest proces este traita ca disproportionata fata de semnificatia reala a situatiei prezente. Intr-un astfel de moment se poate spune ca in interiorul fiintei s-a constelat un complex.

Complexele sunt motive pentru care uneori ne confruntam ineficient cu realitatea, suntem dominati de o idee fixata sustinuta ca un adevar absolut.

Ele intervin in directionarea perceperii realitatii, dar sunt centre emotionale, care directioneaza in acelasi timp informatia din mediu si inconstient si trezesc interesul pentru o anumita problematica si chiar mai mult marcheaza personalitatea.

Complexele actioneaza si ca factori organizatori si sunt, conform datelor lui Jung, puncte focale in viata psihica, organizand interesele si conceperea realitatii si fiind organizate emotional ofera energia necesara vietii si evolutiei. Oricand exista o emotie, exista si posibilitatea de transformare.

In structura complexului se manifesta un nucleu si conexiunile asociate de-a lungul existentei reale ale acestui nucleu.

Constelarea - ca termen specific dinamicii interioare a continuturilor inconstientului descrie aparitia simultana a unor fatete diferite a unor complexe. Arii diferite ale unor complexe pot fi puse in legatura astfel incat sa actioneze o intreaga problematica dominanta pentru realitatea interioara a persoanei si care va imprima relatii cu realitatea cu o coloratura specifica.

  Cand este constelat un complex el va determina, de exemplu, ca o anumita persoana sa fie perceputa ca simpatica / antipatica, insa o data cu constelarea altor complexe, aceeasi persoana va primi conotatii diferite mai realizte sau poate chiar contrare.

Aceasta dinamica va determina si ceea ce se intampla in cadrul experimentului AV. Aceelasi cuvant poate fi trait diferit, de persoane diferite si evident, interpretat diferit, deoarece aceste trairi sunt determinate de structura fundamentala a complexului precum si de constelarea actuala a complexelor.

O persoana care are structura mentala materna fundamental pozitiva poate trece printr-o faza a vietii in care aspectul negativ care tine de totalitatea arhetipului va fi traita prin actualizare si de aceea va fi constelata si va colora intr-o maniera specifica interpretarea.

Complexele se consteleaza foarte rar singular si pentru ca toate complexele interactioneaza nu este simplu intotdeauna sa stii exact ce s-a constelat, intr-un moment anume, al vietii individului.

Testul AV este menit sa clarifice aceste aspecte. Interpretarea se bazeaza pe indicatorii de complex. Acestia scot in evidenta o tulburare a functionarii constiintei. Aceasta tulburare se datoreaza faptului ca ceva din cuvantul stimul, desi a fost auzit clar de catre Eu-l constient a activat / energizat cu un continut inconstient asociat unui complex.

Desfasurarea probei:

I faza: instructaj - trebuie precizat faptul ca se va parcurge un test de atentie si unul de inteligenta.





  "Voi citi 100 de cuvinte, unul dupa altul, la fiecare cuvant trebuie sa raspundeti cat mai repede posibil cu primul cuvant care va apare in minte, in legatura cu ce am citit".

  Daca la inceputul testului subiectul raspunde cu mai mult de un cuvant, trebuie reamintita regula.

In fisa de protocol se va nota in prima coloana cuvantul asociat. Se cronometreaza intre prima vocala a primei silabe accentuate pronuntate de experimentator si prima litera auditiva pronuntata de subiect. Se scrie in protocol in coloana a doua. Daca nu exista reactietimp de 30 de secunde se trece la lipsa reactiei (-).

Trebuie notate lateral cu abrevieri repetarea cuvantului stimul, neintelegera / intelegerea gresita a cuvantului stimul, grimasele faciale, miscarea mainilor, picioarelor, corpului, rasul, plansul, pronuntarea gresita, exclamatiile, limpezirea glasului etc.

A II faza - dupa o pauza de 15 -20 de minute se continua cu urmatorul instructaj:

"Vom repeta experimentul pentru a vedea daca sunteti capabil sa va reamintiti. Nu vom mai repeta. Nu conteaza daca nu va mai amintiti cuvantul spus prima data. Daca va vine in minte un alt cuvant il puteti spune".

    In fisa de protocol se va nota in coloana respectiva un plus pentru reamintirea exacta a cuvantului indus, un minus urmat de noul cuvant pentru eronarea de reamintire. Este considerata amintire gresita orice abatere de la cuvantul indus initial, inclusiv o varianta: scaun - scaunel - fotoliu - sezlong.

Daca apar manifestari comportamentale in afara consemnelor testului acestea se vor inscrie abreviat lateral.

Dupa faza a II-a se va discuta cu subiectul:

     despre experientele sale;

     ce a simtit;

     despre trairea anxietatii din timpul testului.

Majoritatea subiectilor resimt nevoia sa verbalizeze observatiile pe care le-au facut de-a lungul testului si adesea vor sad ea explicatii, aceasta se intampla mai ales la cei care au simtit dificultate in a raspunde cu un singur cuvant.

Unii subiecti simt nevoia sa exprime intregi lanturi asociative intr-un timp limita. Li se explica ca li se cere doar un singur cuvant, reactia prin lanturi asociative este o procedura alternativa utilizata in testele asociative de completare care se evalueaza printr-un alt procedeu.

Discutia din final va da posibilitatea subiectului sa spuna ce l-a tulburat in timpul testului.

  C    E

Se poate indica experimentatorului momentul cand subiectul a observat ca s-a constelat un complex sau daca a avut dificultati in a face asociatii.

Indica astfel masura in care aceste complexe sunt sau nu aproape de constiinta.

Interpretarea

     Datele obtinute se pot stoca intr-un tabel, pentru fiecare cuvant se trece suma de indicatori de complex;

     Se realizeaza constelatia dintre complexe;

     Modul in care sunt constelate complexele indica o anumita dinamica in psihismul persoanei examinate, constand in relatii, activari intre complexe;

     Este denumit complexul astru, complexul cel mai puternic care a strans cea mai multa energie, care este cel mai activ;

     Scopul experimentului il reprezinta, astfel, activarea inconstientului, descoperirea indicatorilor de complex si a constelatiilor complexelor.

     Evaluarea mai ia in considerare semnificatiile formei si ale continutului care vor genera la randul lor ipoteze interpretative.

Semnificatiile legate de forme se pot evidentia prin interpretarile posibile pentru urmatoarele dimensiuni si anume:




     Tipul de reactie - din perspectiva relatiei dintre media timpului pentru prima jumatate si jumatatea a 2-a a testului;

     Care este cel mai frecvent tip de indicator de complex?

     Care este revenirea dupa indicatorul de complex?

     Care este stilul asociatiillor, factual sau egocentric?

  Acest tip de reactie poate indica o implicare personala dar si un mod de ascundere in spatele predicatelor. Cand predicatele apar frecvent remarcam ca sunt stereotipe si trebuie sa ne intrebam care domenii ale cuvantului sau domenii de inteles sunt aduse impreuna de aceste predicate, de valoare.

  Nu exista tipuri neechivoce. Pentru a determina tipul incercam sa identificam proportia de reactii egocentrice fata de cele factuale.

  Daca reactiile egocentrice sunt preponderente trebuie determinat daca avem de a face cu un tip de constelare a unui complex care poate fi un tip predicativ sau un tip egocentric simplu.

Dupa aceea se realizeaza analiza contextului asociativ:

  O data stabilite cuvintele incarcate din indicatorii de complex devine importanta evaluarea contextului.

  Este importanta, deasemenea, sa descopere ce tip de emotii sunt atinse in diferite contexte. Deasemenea este important sa aibe in vedere intercorelatia reciproca intre complexe si intre contexte.

  Astfel in etapa a III-a se inregistreaza contextul

Etapa a III-a

  Se inregistreaza in intervalul cuprins intre o zi si o saptamana de la situatia de testare.

Tipuri de intrebari:

     Ce va vine in minte legat de acest cuvant?

     Se pare ca ati ezitat cand ati raspuns cu acest cuvant. Imi puteti spune un motiv?

     Va evoca ceva din viata personala acest cuvant?

Modul de analiza, de interpretare a experimentului asociativ-verbal pentru a 3-a etapa este prin asocitie.

Dupa ce a gasit cuvantul cheie, subiectul este rugat in cadrul sedintei analitice sa spuna ce asociatii personale ii vin in minte.

Asupra acestor asociatii se va realiza o analiza de 2 tipuri:

     Analiza reductiva de tip personal care incearca sa gaseasca o legatura cu viata reala a subiectului;

     Analiza simbolica propriu-zisa in care materialul asociativ este analizat in functie de materialul mitologic care evoca functia arhetipala a psihismului uman.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Psihologie


Sociologie


Consiliere si Psihoterapie
Abordarea psihanalitica a personalitatii - Teoria psihanalitica a lui Freud
Tulburarile vocii
REACTIILE NEVROTICE - PSIHOGENII
Comportamentul simulat
Perioada tineretii
Psihoterapia de scurta durata si psihoterapia experientiala in toxicodependenta
SEMIOLOGIE PSIHIATRICA
Perioada scolara mica
Abordarea ontogenetica Erik Erikson












loading...