Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie


Index » educatie » Psihologie
TULBURARI IN CONTINUTUL GINDIRII


TULBURARI IN CONTINUTUL GINDIRII




TULBURARI IN CONTINUTUL GINDIRII

Saracia continutului gindirii. Notiunea se refera la acea gindire care da putina informatie din cauza ca este vaga, plina de repetitii sau fraze absurde. Se intilneste in schizofrenie.

Ideea dominanta este acea idee care intr-un anumit moment se detaseaza de celelalte, impunindu-se gindirii. Prin reversibilitatea ei, se inscrie in intregime in sfera normalului.

Ideea obsesiva este acea idee care asediaza gindirea si se impune constiintei, desi este in dezacord cu aceasta. Pacientul ii recunoaste caracterul parazitar sau patologic, si incearca sa lupte cu ea pentru a o inlatura din cimpul constiintei, fara a reusi insa sa o invinga. Aceasta idee este privita ca fiind un produs al gindirii proprii si nu ca fiind impusa din afara.



Obsesia se poate prezenta clinic sub forma :

-          Ideilor obsesive

-          Amintirilor si reprezentarilor obsesive

-          Obsesiilor impulsive

1. Ideile obsesive pot imbraca diverse forme cum ar fi :

  • Argutiile obsesive : filozofari prelungite la nesfirsit, contradictorii asupra unor probleme metafizice, formale, fara vreo importanta reala pentru pacient.
  • Ruminatii : autoanaliza minutioasa a faptelor proprii pe care pacientul le recapituleaza adesea seara inainte de culcare, judecindu-le sever din punct de vedere etic.
  • Indoieli obsesive caracterizate prin nesiguranta referitoare la actiunile proprii. Desi de cele mai multe ori isi aminteste ca a efectuat operatiunea respectiva, pacientul se simte constrins sa o verifice odata sau de mai multe ori (mania verificarilor).
  • Idei obsesive de contrast sunt idei cu un continut inacceptabil (cum ar fi idei imorale, cu continut injurios, sexual, religios) in profunda discordanta cu convingerile obisnuite ale pacientului.

2. Amintirile si reprezentarile obsesive constau in :

    • Amintiri obsesive exprimate clinic prin perseverarea penibila a rememorarii unor evenimente cu continut neplacut, jenant.
    • Reprezentari obsesive (care uneori pot lua forma unor proiectii eidetice, cu continut sexual, imagini pornografice recurente).

3. Obsesiile impulsive, de contrast constau in impulsul catre acte lipsite de ratiune, inacceptabile pentru pacienti (de a rani sau a ucide un copil, de a spune o obscenitate in biserica, de a lovi sau injuria o persoana pe care o respecta foarte mult). Pentru ca recunosc aspectul parazitar al acestor trairi patologice, pacientii au capacitatea voluntara de a se stapini si ca atare obsesia impulsiva nu se transforma in act. Opunindu-se obsesiei impulsive, pacientul se incarca emotional fiind cuprins de teama. De obicei teama de a nu comite actul impulsiv se mentine atita timp cit pacientul se afla in situatia de a-l putea comite. El incearca sa suprime sau sa neutralizeze astfel de ginduri, de impulsiuni prin alte actiuni (comportamente).

Compulsiile sunt comportamente repetitive ca raspuns la o obsesie, executate dupa anumite reguli, uneori extrem de elaborate, sau de o maniera stereotipa realizind asa numitele ritualuri sau ceremonialuri. Ele sunt menite sa neutralizeze evenimentul sau situatia temuta, si sa reduca anxietatea. Scopul lor nu este de a procura placere (si alte actiuni excesive, mincatul, bautul, jocul de sansa patologic pot avea caracter compulsiv, fara a fi compulsii adevarate deoarece persoana isi procura placere din activitatea respectiva). Prin definitie, compulsiile sunt comportamente excesive si nu sunt corelate in mod realist cu ceea ce ar trebui sa previna sau sa neutralizeze. Cele mai frecvente compulsii sunt: spalatul miinilor, ordonatul, atingerea, verificarea, sau acte mentale (rugatul, numaratul, repetarea anumitor litere, cuvinte).

Prin compulsie se mai intelege si nevoia patologica de a actiona in conformitate cu un impuls, nevoie careia daca i se rezista produce anxietate.

Obsesiile si compulsiile se intilnesc in tulburarea obsesiv-compulsiva. Obsesiile mai pot aparea in :

-          Episodul depresiv major

-          Schizofrenie

-          Stari de surmenaj

Ideea prevalenta are urmatoarele caracteristici :

1.      este neconcordanta cu realitatea nefiind acceptata in mod uzual de ceilalti membri ai grupului socio-cultural caruia ii apartine pacientul

2.      are un loc prevalent in psihismul pacientului

3.      este concordanta cu sistemul ideativ al insului, care nu-i poate recunoaste astfel caracterul patologic

4.      are sprijinul ideilor adiacente (tendinta la dezvoltare si inglobare a evenimentelor si persoanelor din jur

5.      este sustinuta cu mai putina fermitate decit ideea deliranta





Se intilneste in tulburarea hipocondriaca, tulburarea dismorfica corporala, tulburarea de personalitate paranoida.

Ideea deliranta consta in judecati si rationamente care reflecta in mod eronat realitatea in ciuda evidentei incontestabile de contrariu. Nu este o idee acceptata in mod uzual de ceilalti membri ai grupului socio-cultural caruia ii apartine pacientul. Spre deosebire de eroarea de judecata, ideea deliranta are urmatoarele caracteristici:

1.      este o judecata eronata care stapineste constiinta persoanei, si-i modifica in sens patologic comportamentul

2.      este impenetrabila la contraargumente in ciuda contradictiilor evidente cu realitatea

3.      este incompatibila cu existenta atitudinii critice, pacientul fiind lipsit de capacitatea de a-i sesiza esenta patologica

Ideile delirante pot avea un continut verosimil, sau din contra neverosimil, absurd, fantastic.

Delirul sistematizat se caracterizeaza prin inlantuirea ideilor delirante in jurul unei anumite teme elaborate, bine conturate. El este in mod uzual restrictionat la anumite arii bine delimitate. Pacientul cu delir sistematizat are constiinta clara si este lipsit de halucinatii de obicei, putind trece prin viata relativ neperturbat in functionarea sa.

Delirul nesistematizat prin contrast se caracterizeaza prin idei delirante slab legate sau nelegate intre ele, instabile, variabile ca tematica. Pecientul cu delir nesistematizat frecvent are o proasta functionare sociala si se comporta responsiv la credintele delirante. Ideile delirante sunt deosebit de variate sub aspectul continutului tematic. S-a incercat o sistematizare a lor in functie de fondul afectiv pe care evolueaza in :

Idei delirante expansive

Idei delirante depresive

Idei delirante mixte (in sensul ca pot fi intilnite atit pe fond euforic, cit si pe fond depresiv)

Idei delirante (care evolueaza obisnuit pe un fond afectiv euforic, expansiv)

1.      Idei delirante de grandoare al caror continut comporta un simt exagerat al propriei importante, bogatii, puteri, cunostinte sau identitati.

2.      Idei delirante de inventie ce constau in elaborarea unor planuri sau incercari de realizare a unor dispozitive sau aparate de interes major, ce preocupa in general pe oamenii de stiinta in perioada respectiva.

3.      Idei delirante de reforma ce constau in elaborarea unor sisteme filozofice sau politice.

4.      Idei delirante de filiatie ce constau in convingerea pacientului de a fi descendent al unor familii renumite sau mostenitorul unor persoane cu situatie economica si sociala inalta.

5.      Idei delirante erotomane ce constau in convingerea pacientului ca este iubit de catre o persoana de obicei cu statut socio-cultural superior lui, si careia ii atribuie sentimente de dragoste fata de el, interpretind in acest sens orice act sau manifestare intimplatoare a acesteia.

6.      Idei delirante mistice ce constau in convingerea pacientului ca este purtatorul unei misiuni, al unui mesaj transcedental in virtutea caruia el este menit sa instaureze pacea in lume, sa imparta dreptatea pe Pamint.

Idei delirante (care evolueaza obisnuit pe fond afectiv depresiv)

1.      Idei delirante de persecutie ce constau in convingerea pacientului ca este urmarit, ca se comploteaza impotriva lui, se urmareste defaimarea, deposedarea lui de bunuri, prejudicierea sa morala sau materiala.

2.      Idei delirante de revendicare ce izvorasc din convingerea pacientului ca a fost victima unei nedreptati, motiv pentru care isi canalizeaza intreaga activitate spre recunoasterea drepturilor lui. Intenteaza procese, face sacrificii economice mai mari decit drepturile si proprietatile pe care le revendica. Uneori lupta lui este indreptata spre obtinerea unui beneficiu moral ,,sa iasa adevarul la lumina", ,,sa i se faca dreptate".

3.      Idei delirante de gelozie ce constau in convingerea pacientului ca partenerul sexual este infidel. Ele se traduc clinic prin suspectarea gesturilor, expresiei mimice, intonatiei, atitudinii si dispozitiei afective ale partenerului, pe care pacientul le interpreteaza drept probe de adulter. Uneori aceste idei se deosebesc greu de gelozia fondata, situatie in care se tine seama de amplitudinea ideilor, de aspectul incredibil, putin verosimil al acuzatiilor, de conduita generala a persoanei in cauza.




4.      Idei delirante de relatie sau de referinta ce constau in convingerea pacientului ca evenimentele, obiectele, comportamentul oamenilor din imediata apropiere au o semnificatie particulara si neobisnuita cu referire la sine. Ex. Pacientul are impresia ca la radio, la TV, se vorbeste despre el, sau ca anumite pasaje dintr-o carte au o anumita semnificatie pentru el, de ex. arata ca va muri.

5.      Idei delirante de vinovatie. Pacientul se considera vinovat pentru situatia grea in care se afla, de nereusita copiilor, de nenorocirile prietenilor, se poate considera cel mai mare pacatos din lume, vinovat de iminente catastrofe. Aceste idei pot duce nu numai la suicid, ci si la omucidere, cunoscuta in psihopatologie sub denumirea de homicid altruist.

6.      Idei delirante hipocondriace. Pacientul are convingerea ca sufera de o boala incurabila (cancer, SIDA).

7.      Idei delirante de negatie (nihiliste), implica tema nonexistentei partiale sau totale a persoanei respective, a altora sau a intregii lumi. Pacientul neaga realitatea functiilor vitale, existenta unor organe, a unui proces psihic. Ex. Nu mai maninca pentru ca organele sale sunt atrofiate, au putrezit, sau afirma ca nu mai respira.

8.      Idei delirante somatice, al caror continut principal se refera la functionarea propriului corp. Ex.i-a putrezit creierul sau este gravida desi se afla demult la menopauza. O idee deliranta somatica poate fi de asemenea o idee deliranta nihilista daca accentul este pus pe nonexistenta corpului sau a unei parti a corpului.

9.      Idei delirante de ruina, sau saracie, constau in convingerea persoanei ca si-a pierdut sau isi va pierde toate sau aproape toate posesiunile materiale (pacientul este ingrijorat ca nu poate plati spitalizarea, desi este asigurat ca nu trebuie sa plateasca, sau ca el si familia lui vor ajunge sa cerseasca).

10.  Idei delirante de transformare, constau in convingerea pacientului ca a suferit o metamorfoza fizica, partiala sau totala, sau ca a fost transformat in animal.

Idei delirante ce pot fi intilnite atit pe fond afectiv depresiv cit si pe fond euforic.

1.      Idei delirante de influenta sau de control exprima convingerea pacientului de a

se afla sub imperiul unei forte xenopatice. Aceasta forta externa, ii influenteaza gindurile, sentimentele, actiunile care sunt traite ca nefiind ale sale proprii. Aceasta forta xenopatica poate fi reprezentata de : diavol, ocultism, sugestie, hipnoza, unde electromagnetice, radiatii atomice, raze cosmice, laser. Sindromul avind ca element primordial ,,sciziunea eului" si faptul ca eul nu mai considera ca fiind proprii o serie de trairi, este cunoscut in literatura de specialitate sub numele de automatism mental (Clerambault). Sindromul de automatism mental apare sub forma : automatismul ideoverbal (furtul si intreruperea gindurilor, oprirea sau diparitia lor, sentimentul de ghicire a gindurilor, raspindirea lor, enuntarea si comentarea lor, facerea sau inspirarea gindurilor, ecoul gindirii si lecturii, devansarea gindurilor, ginduri care-si raspund, mentismul xenopatic, ginduri stranii, absurditati si nonsensuri, jocuri silabice), automatismul senzitiv si senzorial in care se incadreaza : imagini facute, mirosuri ,,facute", gusturi ,,facute", senzatii tactile ,,facute" si automatismul motor (kinestezic) in care se incadreaza: convingerea pacientului ca scrie, vorbeste, se misca sub imperiul unei forte exterioare.

2. Idei delirante bizare, al caror continut este total implauzibil si de neinteles. Altfel spus ele nu deriva din experiente obisnuite de viata, (ex. Un pacient crede ca cineva i-a inlocuit un anumit organ intern cu un aparat, fara sa lase nici o cicatrice sau un semn cit de mic).

Ideile delirante apar in schizofrenie, alte tulburari psihotice primare (tulburarea schizoafectiva, tulburarea psihotica acuta, tulburarea deliranta), in tulburari psihotice determinate de o conditie medicala generala sau induse de o substanta psihoactiva, in anumite tulburari cognitive si tulburari de dispozitie. In legatura cu tulburarea de dispozitie DSM-IV utilizeaza termenii de :

Idea deliranta congruenta cu dispozitia, al carei continut este in intregime concordant cu dispozitia, fie ea depresiva sau maniacala. Daca dispozitia este depresiva continutul ideilor delirante va fi : de vinovatie, inadecvare personala, hipocondriace, nihiliste, de ruina, de pedeapsa bine meritata. Daca dispozitia este manicala continutul ideilor delirante va fi : de grandoare in sensul puterii, valorii, bogatiei, cunostintelor, identitatii sau a unei relatii speciale cu o divinitate sau cu o persoana marcanta.

Idea deliranta incongruenta cu dispozitia, al carei continut nu este concordant cu dispozitia depresiva sau manicala. Aceste idei nu includ temele mai sus mentionate constind de obicei in : idei delirante bizare, idei delirante de influenta, fenomene de automatism mental, senzorial sau motor, mai rar idei delirante de persecutie necorelate direct cu temele depresive sau manicale.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Psihologie


Sociologie


Psihologie Medicala - test grila
LUMEA INTERNA
Comportamentul disimulat
Reveniri obsedante
MEDICUL SI SEXUALITATEA -O SITUATIE INEDITA
LIMBAJUL
PSIHOLOGIA PERSONALITATII - Cadre de referinta in cunoasterea personalitatii
Rezolvarea conflictelor
Psihologia umanista
Abordarea neopsihanalitica - Teoria personalitatii la Carl Gustav Jung