Psihologia dezvoltarii - copilaria mare 6 - 14 ani

PSIHOLOGIA DEZVOLTARII

COPILARIA MARE 6 - 14 ANI

DEZVOLATREA FIZICA

Echilibrarea raportului cap/corp/member , la aceasta varsta permite evidentierea primelor diferente de gen ( tesutul adipos se depune diferentiat in functie de sex ) .

Dezvoltarea fizicaeste influentata de ereditate dar si de activitatea fizica si obiceiurile alimentare practicate in familie .

Motricitatea este mult mai rafinata , miscarile sunt mai sigure , si creste capacitatea de coordonare . Pare a fi o diferenta intre motricitatea feminina si masculina evidentiata de la aceasta varsta . Nu se stie foarte clar daca aceasta diferenta tine de dezvoltarea sistemului osos si muscular sau de un model cultural .

In jur de 3 ani modelele culturale integrate si tranzmise prin educatie impugn o serie de activitati fizice differentiate in functie de sex . Astfel , baietii sunt invatati sa faca efort fizic , iar fetele - gratie , mobilitate flexibilitate .

Din punct de vedere al senzorialitatii , aceasta este diferentiata , se mai rafineaza sensibilitatea vizuala . Sensibilitatea la culoare este diferentiata in functie de sex , la baieti exista o tendinta catre daltonism care tine de o anumita structura a aparatului vizual .

Din punct de vedere al sanatatii acum se structureaza modalitatile de a face fata stresului , modalitati reunite si modelate de copyng .

STRESUL este un ansamblu de reactii ale organismului rpodus de actiunea exercitata asupra sa de o serie de agenti ( factori de stress ) fizici , chimici , bilogici sin u in ultimul rand psihici ( 1950 - prima definitie )

Weitz enumera conditiile in care o situatie particulara devine un factor de stres , supraincarcarea cu sarcini multiple in conditiile de criza de timp .

Perceperea unei amenintari reala sau imaginare ca fiind negative . Exemplu : intalnirea cu un caine .

Izolarea sau senzatia restrangerii libertatii

Aparitia unui obstacol in activitate , obstacol resimtit ca frustrant ( fenomen Zeigarnik ) : fenomenul inertiei perceptiei cand activitatea ne intereseaza .

Presiunea grupului social

Psihologic se face o clasificare dihotomizata a situatiilor generatoare de stress si anume , situatii generatoare de stress sunt acelea in care apare o solicitare neadecvata fie in plus , fie in minus . Astfel activitatea profesionala si lipsa de timp , este factor stressor , dar si lipsa de sarcini poate fii generatoare de stress . Exemplu : extravertitul obligat sa lucreze intr-o bibloteca - intravertitul obligat sa lucreze in relatii publice .

Fridman si Roseman disting 2 modalitati distincte de copyng - doua tipuri de personalitate :

A - se caracterizeaza prin agresivitate si competitivitate

B - mai putin active , non agresiv , non copmetitiv

Studiile longitudinale realizate de Steinberg au denumiri psihologice ale unor trasaturi inascute care reprezinta baza tipului A de personalitate , si anume :

- a dispozitiei predominant negative .

- reactivitate puternica la situatii de mica intensitate .

- dificultati de adaptare in special in prezenta unor persoane straine .

Studiile au aratat ca acei copii care prezinta in primii 3 ani aceste trasaturi , dezvolta comportamente caracteristice prin nerabdare , agitatie , neliniste , incercand sa indeplineasca sarcinile care li se dau cu seriozitate si nefiind controlati , si performantele celor din jur , adica in competitie cu ceilalti .

DEZVOLTAREA COGNITIVA - Asistam la o dezvoltare evidenta a limbajului vocal care este mai bogat . De asemenea atentia este in evolutie , se formeaza si se finiseaza atentia distributive . Se dezvolta capacitatea de memorare , deoarece se invata o serie de strategii de fixare a informatiei , gandirea este in evolutie . Apare capacitatea de a discerne intre fantezie si realitate , disting lumea reala de vise care sunt realitati distincte .

Din punct de vedere al gadirii , specific al varstei este stadiul operatiilor concrete caracterizate prin utilizarea reprezentarii ca baza pentru rationamente . Aceasta rupture de concret . Reprezentarile permit operatii de clarificare , ordonare , operarea cu cifre , toate acestea permitand intelegerea principiilor conservarii , in sensul de : lucrurile raman asa , isi pastreaza o serie de calitati .

Utilizarea reprezentarilor in rationamente permite accesul la un nou mod de semnalizare spre deosebire de structurile anterioare cand gandirea se focalize pe concret si unicitate .

Datorita dezvoltarii intregului process cognitive , gandirea capata caracteristica decentrarii , care se asociaza cu capacitatea de a formula rationamente reversibile . In baza acestor abilitati copii actioneaza egocentric - dezvoltarea abilitatilor sociale , a capacitatilor de a intelege atitudinile si comportamentele celorlalti , ceea ce asigura baza pentru formularea rationamentelor morale .

2 Psihologi Piaget si Kohlberg - care ajungla concluzia ca : rationamentelemorale nu se pot dezvolta decat atunci cand din punct de vedere cognitive , copilul este sufficient de matur pentru a depasi gandirea egocentrica .

Piaget descrie 2 stadii ale gandirii morale :

- Modalitatea constrangerii

- Modalitatea cooperarii

Modelul propus are in vedere interiorizarea valorilor si a realitatilor prezente in familie .

I - In primul stadiu al constrangerii , copilul utilizeaza conceptele in contextual unor rationamente rigide in alb si negru . Actiunile pot fi bune sau rele . Capacitatea de a rezolva rationamente reversibile ca si capacitatea de decentrare sunt in formare . - In plan moral copilul nu poate depasi rationamentele de tip egocentric . Ca urmare el cansidera ca toti ceilalti gandesc ca , el nu poate sa se plaseze in locul celorlalti .

II - Actiunile sunt generatoare de efecte . Orice actiune are o urmare , copilul nu poate sa inteleaga subtextul , intentionalitatea carea generat o actiune . ..trebuinte - motiv - actiune - urmare !

III - Il percepe pe adultul care impune regulile ca fiind detinoatorul adevarului absolut , ca urmare el trebuie sa se supuna neconditionat .

IV - Copilul percepe regulile ca fiind intodeauna corecte si de ne modificat iar pedeapsa este inteleasa ca effect al unui comportament care nu respecta regulile . Prin urmare este imoral , si de asemenea el confunda accidentele cu pedeapsa .

- In stadiul moralei cooperarii care corespunde theoretic si statistic varstelor de 6 -7 ani dezvoltarea premite o serie de rationamente care au o evidenta incarcatura sociala . Atfel capacitatea de reversibilitate a gandirii ca si decentrarea actiunii permit copilului sa formuleze rationamente si judecati putin individualiste , ceea ce-I permite intelegerea altor persoane . Acum el poate intelege actiunile in functie de intentionalitate , nu numai in functie de consecinte . Evident intelege ca regulile impuse de adult pot fi schimbate . Acum copilul are la baza posibilitatea de autoevaluare care se asociaza cu respectful de sine si cu evaluarea corecta a autoritatii . Ca urmare , apar primele comportamente care vizeaza respectul reciproc , dar si reactii de refuz sau agresivitate , raportata la adultii perceputi ca restricrivi . Nu se mai confunda accidental cu pedeapsa .

Pedeapsa este inteleasa in functie de gravitatea greselii.

Spre deosebire de Piaget careconsidera ca structura gandirii morale propune interiorizarea normelor formulate de Kohlberg, adauga un al doilea factor - valoarea comunitatii din care face parte copilul si familia sa .

Studiile lui Piaget s-au centrat pe copil in familie .

Kohlberg descrie 3 stadii :

- Preconventional 4 - 10 ani

- Al conformismului conventional 10 - 12 ani

- De antonomie morala 12-14 ani

- In prima structura gandirea se caracterizeaza prin externalitatea caracterului , psihicul este o instanta morala care judeca si care lucreaza . Atata timp cat instanta este in exteriorul corpului copilului , este caracterizata prin dependenta si supunere , actioneaza nu din proprie intentionalitate , dezvolta comportamente instrumentale si de schimb .

- In a doua structura se dezvolta nevoia de proitectie din dointa de a fi acceptati , protejati de catre ceilalti , ei respecta regulile si vor interiorize acele standarde considerandu-le corecte . Comportamentele preluate prin imitatie de la adultii investiti afectiv sunt transferate in relatie cu cei de aceeasi varsta - Ex. : copilul agresiv cu ceilalti copii este asa pentru ca asa este modelul lui familial sau persoana la care a investit afectiv este astfel .

- In al treilea stadiu structura copilului-adolescent , accepta si intelege nepotrivirile dintre doua standarde morale . El are capacitatea de autoanaliza , controlul este interior si rational , ceea ce-I permite o evaluare coirecta a propriilor comportamente , anticiparea efectelor unor comportamente aflate in faza de intentionalitate , astfel el va evita pedeapsa prin neactualizarea unor comportamente negative .

CREATIVITATEA - Propune o functie cognitive specifica abilitatilor motivationale , volitive , deci a personalitatii .

1962 Torans face o analiza detaliata a creativitatii ca functie integranta in structura personalitatii . Creativitatea propune adaptari successive la cerintele sociale , si interiorizari ale normelor morale . Copii sunt in mod spontan creativi , copii creaza si recreaza informatiile pe care le primesc de la adulti . Pana la varsta scolara sunt creativi cu un grad de originalitate.

Studiile longitudinale au dovedit ca originalitatea fata de flexibilitate , fluiditate - are o evolutie constanta crescatoare .

Performantele differentiate pe varste in creativitate se datoreaza nu atat descresterii factorilor de originalitate , in anumite momente el descreste nivelul de flexibilitate si fluiditate , iar cum evaluarea creativitatii presupune analiza celor trei factori simultan descrescatori .

Momentele de decline sunt evidentiate in marea majoritate de la 5-6 ani , 9-10 ani , 13 si 17 ani , aceste momente par a fi justificate in corelatie cu impunerile sociale si cu modificarile din perimetrul perosnalitatii .

La 5 ani - intelegerea si adaptarea sociala , exterioara mediului familial ce presupune acceptarea unei autoritati exterioare familiei .

La 9 - 10 ani , debutul pubertatii si problemelor de identitate corelative acestora .

La 13 ani are loc prima " optiune profesioala " pentru liceu dar si pentru o serie de trairi anxioase generate de nevoia de recunoastere din partea sexului opus , ca si interiorizarea normelor morale , si a regulilor de comportament adult .

La 17 ani , debutul activitatii profesionale : studiul din timpul facultatii sau nu .

Teoria gestaltista explica evolutia creativitatii prin psihologia unor forte interioare inascute care influenteaza succesiunea si formele pe care le desemneaza copii .

? analizand desenele copiilor spune ca au senzatia ca sunt manati de un impuls de a continua o spirala si in final ajung sa contureze o forma buna , un gestalt .

Gestaltistii considera ca dezvoltarea creativitatii este evidentiata prin desenele lor .

La 3 ani , forme asemanatoare cercurilor , linii care tind spre o forma rotunda , performanta explicabila prin dificultatea motricitatii .

La 4 ani , formele mandalelor - o forma circulara , un cerc cu raze , un desen simplu care tinde spre unicitate si echilibru .

Intre 5 si 8 ani , copii deseneaza finite umane cu trunchiul in miscare sau static fara a respecta vreo forma de proportie .

Intre 8 si 12 ani se diferentiaza capacitatea de reprezentare a obiectelor , ceea ce face ca desenele sa fie reproduce mult mai real , mult mai aproape de realitate .

DEZVOLTAREA PERSONALITATII - Din punct de vedere al dezvoltarii , aceasta varsta , corespunde perioadei de latenta : pulsiuni sexuale , calm relative , dupa stadiul falic , libidoul slab , perioada de dezvoltare a Eului . Erikson considera ca acum ne situam in stadiul constiinciozitate vs. inferioritate care presupune insusirea abilitatilor valorizate social si construirea imaginii de sine . Depasirea conflictului se asocieaza cu sentimental pozitiv, de adecvare , nedespartirea cu sentimental negative , inflexibilitate , inadecvare .

Teoria invatarii sociale - Bandura accentueaza pe contextual global , mai degraba decat pe aspectul teoriei sublimului , ca sentimental responsabil este deteriorate de exemplul oferit de parinti . Daca acestia supraaglomereaza copii cu pedepse si recompense acestia influenteaza semnificativ . Invatarea se formeaza prin imitatie .

Vagotski considera ca invatarea se face prin rezolvarea de probleme , spre deosebire de piaget el acorda un rol mult mai important adultilor , el considera important in dezvoltarea cognitive trei elemente si anume :

- Utilizarea limbajului din activitate , asocierea cuvant-corp in reactiile fata de lume .

- Unitatea limbaj-gandire permite exteriorizarea rationamentelor in consecinta cu ceilalti .

- Intelegerea presupune in sensul ca se formeaza prin cooperarea cu ceilalti in cadrul realitatii sociale . Copilul isi construieste si organizeaza perceptiile si procesele de gandire intr-un    cadru cultural prin realtie cu altii . Se creaza o constiinta sociala care evolueaza in dependenta de dezvoltarea abilitatilor de a isentifica si de a lua in vedere aptitudinile persoanelor cu care intra in relatie .