DROGURILE LICITE SAU MINORE

DROGURILE LICITE SAU MINORE

Alcoolul, cafeaua si tutunul sunt produse de uzanta sociala, conviviala, admise pentru placere si un confort personal, daca nu depasessc o doza si o repetativitate, care sa puna in pericol sanatatea si functionarea persoanei.

I. ALCOOLISMUL

Date epidemiologice

Studii din SUA releva faptul ca cca 11% din populatie consuma aproximativ 28 g alcool/zi, varsta cea mai afectata este cea din segmentul 21-34 ani pentru ambele sexe.

Tarile cu cel mai ridicat consum de alcool sunt Rusia si tarile fost sovietice, Franta, Irlanda si Coreea. Cel mai scazut consum de alcool se inregistreaza in China si tarile islamice.

In Romania incidenta medie este de 0,004%, fiind inregistrate cca 13.000 internari pe an pentru simptomatologia consumului de alcool..

Durata medie de viata a alcoolicilor este de 53-66 ani in evolutie medie a starii patologice, iar de la debut la deces de cca 16-18 ani.

Etiopatogenie

Exista mai multe directii de cautare a determinarii mecanismelor etiopatogenice in cazul alcoolismului, si anume:

repetitivitatea consumului de alcool

teoria bioclinica - baza neurosomatica a fixarii comportamentale pare sa o constituie sistemul mediator de transmisie GABA, cel mai important sistem de transmitere neuroinhibitor de larga distributie in masa neuronala.

ipotezele metabolice genetice - prin studiile realizate s-a demonstrat ca cel putin o parte din alcoolici prezina o incarcatura ereditara dovedita privind consumul de alcool.

Aspectul clinic

Faza prodromala caracterizata prin preocuparea, lacomia de a consuma in mod din ce in ce mai frecvent, in ciuda aparitiei sentimentului de vinovatie si a pierderilor tranzitorii de memorie.

Faza cruciala - descrisa prin pierderea controlului consumului, desi mediul face asupra lui presiuni pentru a abandona consumul. La aceste presiuni bolnavul se compenseaza prin idei de grandoare, agresivitate,facand totusi eforturi si reusind pentru scurt timp sa fie abstinent. Treptat insa, isi stabileste obiceiuri fixe din "ce bea" si "unde bea", isi schimba toate relatiile interpersonale, simte nevoia de a bea in fiecare dimineata, de a-si schimba mediul de obicei "alunecand" spre mediuri sociale inferioare, mai permisive, isi schimba obiceiurile familiale. Se alimenteaza din ce in ce mai putin, isi pierde libidoul si prin compensare dezvolta o gelozie morbida, neglijeaza tot ce il interesa inainte si apoi urmeaza de obicei prima spitalizare.

Faza cronica se caracterizeaza prin deteriorare etica si slabiciune intelectiva, cu betii de zile intregi, cu scaderea tolerantei la alcool si scaderea nivelului social. In aceasta perioada incepe sa consume bauturi neconsumabile uzual, apare deseori o anxietate pe care greu o poate defini, are tremuraturi pe un fond de inhibitie motorie si o dorinta imperioasa obsesiva de a bea. In aceasta faza apar complicatiile.

Tratamentul oricarui alcoolic este de lunga durata, de minimum 1 an, optim la majoritatea de 2 ani si cuprinde faze distincte:

faza dezintoxicarii - faza tratarii intoxicatiei acute sau cronice si a consecintelor psihopatologice

faza tratamentului medicamentos de intretinere

faza psihoterapeutica a remotivarii persoanei

faza reconstructiei familiale, socio-profesionale a persoanei.

II. TABAGISMUL

Are ca principiu activ nicotina - o otrava de violenta acidului cianhidric care are o doza mortala intre 2-16 centigrame. Din arderea sa rezulta 1400 substante toxice.

In toxicitatea fumatului, alaturi de nicotina mai sunt invocate oxidul de carbon si carburile policiclice, pentru care epiteliul pulmonar este permeabil. In studiile realizate s-a ajuns la concluzia ca un fumator invederat isi reduce la jumatate sana de a depasi 65 de ani; in 25 de ani de fumat se pierd pana la 8 ani din viata, deasemeni fumatul creste rata sterilitatii feminine, incidenta cancerului pulmonar, afectiunilor cardio-vasculare, etc.

Neurologic, tabagismul da ameteli datorate tulburarilor de circulatie, tulburari de vedere, nevrita optica, psihic apar asteniile, bradipsihiile, cefalee, insomnii, tremuraturi, impregnarea tegumentului, palpitatii, inapetenta, epigastralgii.

Dependenta pare a fi pur ritualica, derivata dintr-un algoritm motor format reflex, exptrem de complex dar si de stabil. Semnele de sevraj apar dupa 2-3 ore de la ultima tigara si devin maxime la 24-48 de ore, constand in neliniste, anxietate, iritabilitate, imposibilitatea relaxarii. Pentru combatera acestora se folosesc socuri, plasturi, guma de mestecat cu nicotina, etc.

III. CAFEINISMUL

Principiul activ este cofeina, derivat al xantinei, care actioneaza la nivelul receptorilor nonadrenergici. In doze mici este excitant al SNC (1 ceasca de 50 g/zi), in doze mari creste excitabilitatea musculara pana la striatii si tahicardie (palpitatii, eliminarea magneziului, ureei si fosforului). In doze mici creste tonusul intelectiv. In doze mari da epuizare si insomnie.

Fazele intoxicatiei cu cafeina

intoxicatia acuta - excitatie generala cu imposibiliatea fixarii la o activitate, palpitatii, tremuraturi. La unele persoane apar halucinatiile si delirul. In doze de peste 1 g/zi declanseaza crize epileptice si coma.

intoxicatia cronica - cefalee, tremuraturi ale extremitatilor, prurit, ameteli, cosmaruri, somn neodihnitor, stari halucinatorii delirante. Poate genera la cei predispusi anxietate generalizata, fobii ori atacuri de panica.

Tratament - diminuarea consumului pana la intrerupere

IV. TEISMUL

Exista 2 feluri de ceai - negru (2% teina) si verde (5% teina)

Toxicitatea deriva nu numai din teina ci si din alte substante obtinute prin preparare, de aceea ceaiul negru este mai toxic decat cel verde (are mai multe toxine), iar decoctul mai toxic decat infuzia. Clinic, are acelasi profil cu cafeinismul dar mai estompat, si presupune aceeasi atitudine terapeutica.