DEZVOLTAREA ISTORICA A CONCEPTULUI DE HIPOCONDRIE

DEZVOLTAREA ISTORICA A CONCEPTULUI DE HIPOCONDRIE

Desi, inca de la Hipocrate, hipocondria nu lipseste din descrierea nici unui manual medical si, desi de-a lungul timpului o serie de lucrari literare au descris pana la perfectiune indivizi avand aceasta suferinta, hipocondria ramane extrem de dificil de definit. Ea ramane o adevarata raspantie a patologiei (Poinso Y, Gori R, Descrisa de Galien sub acest nume si intr-o acceptie asemanatoare care sugera localizarea durerilor in regiunea abdominala inferioara, hipocondria a fost redefinita de Cotard prin preluarea definitiei lui Littre: tip de maladie nervoasa care face sa creada bolnavii ca ei sunt atinsi de bolile cele mai diverse intr-un mod care ii face sa treaca drept bolnavi imaginari, cu toate ca ei sufera mult si cad intr-o tristete permanenta. Aceasta formulare are meritul ca pune in evidenta auten­ticitatea durerii "bolnavului imaginar', dar si defectul ca neglijeaza o trasa­tura clinica esentiala a bolii, tendinta acestuia de a determina cauzele sufe­rintei sale.

Seglas defineste hipocondria ca preocupare exagerata asupra starii de sanatate in raport cu senzatiile subiective pe care bolnavul cauta sa si le interpreteze, definitie devenita clasica si parafrazata adesea, chiar daca ea nu precizeaza nivelul interpretarii facute de bolnav.

Maurel H isi propune sa defineasca hipocondria ca "durere morala care se exprima in termenii unei patologii organice, si care conduce pacientul Iα o relationare ambigua cu medicul solicitat si respins de un bolnav care este singurul detinator al secretului bolii sale si al stiintei remediului acestuia. Subiectul se simte perceput ca un bolnav imaginar si desfasoara fata de cei apropiati un discurs fara raspuns care in mod obligatoriu il anga­jeaza intr-o relatie sado-masochista de punere in problema a corpului'. Aceasta definitie se doreste exhaustiva si pune in acelasi timp in discutie tabloul simptomatologie, etiologia si relationarea sociala a subiectului. Cu toate metaforele ei, ea apare foarte mult atasata doar de conceptia psihanali­tica ale carei coordonate vom incerca sa le prezentam in continuare.