Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie


Index » educatie » Psihologie
╗ ATENTIA


ATENTIA




ATENTIA 

1. Definitia, rolul si mecanismele neurofiziologice ale atentiei

2. Formele atentiei

3. Insusirile atentiei




Obiective

Dupa parcurgerea capitolului studentii:

-         vor intelege rolul atentiei in activitatea umana;

-         vor intelege modul in care se realizeaza selectarea stimulilor asupra carora se concentreaza atentia involuntara;

-         vor cunoaste cele mai importante forme si insusiri ale atentiei.

ATENTIA

1. DEFINITIA, ROLUL, SI  MECANISMELE NEUROFIZIOLOGICE ALE ATENTIEI

In fiecare moment asupra noastra actioneaza foarte multi stimuli externi si interni (vedem ceea ce este in jurul nostru, auzim zgomotele de afara, simtim pozitia si miscarile corpului nostru etc.). Numai putini dintre acestia sunt receptionati cu claritate, intelesi si interpretati, altfel spus doar o parte dintre stimuli atrag atentia si sunt constientizati. Atentia poate fi comparata cu lumina unei lanterne care lumineaza cateva obiecte dintr-o incapere intunecoasa. Obiectele luminate sunt vazute bine, in timp ce celelalte obiecte raman in intuneric. Apoi indreptam lanterna spre alte obiecte pe care le vom vedea bine, iar obiectele vazute anterior intra in zona intunecata.

!! Atentia este functia psihica prin care se realizeaza orientarea si concentrarea activitatii psihice asupra unui numar limitat de stimuli.

Atentia are un rol important in majoritatea activitatilor umane. Ea are doua functii principale:

- de a selecta din multitudinea stimulilor pe cei care au o valoare adaptativa mai mare si care trebuie sa fie prelucrati;

- de a controla modul in care se desfasoara actiunea care are loc in prezent. Daca reusim sa ne concentram, actiunea se desfasoara cu o mai mare precizie, rapiditate, eficienta.

Atentia este o functie de sinteza (A. Cosmovici, 1996, p. 72) deoarece sintetizeaza  (reuneste) procesele psihice care actioneaza la un moment dat si le orienteaza intr-o anumita directie.

Ex. Atunci cand invatam un curs interactioneaza perceptia, memoria, gandirea, limbajul,  deprinderile de scriere, citire etc. Toate acestea sunt sintetizate si orientate spre un singur scop (cel de a invata) de catre atentie.





 

Atentia se manifesta numai in stare de veghe. Atat starea de veghe cat si capacitatea de concentrare a atentiei depind de functionarea substantei reticulate din trunchiul cerebral. Asa cum am aratat in capitolul "Mecanismele neurofiziologice ale activitatii psihice", substanta reticulata este un sistem activator nespecific al scoartei cerebrale. Ea activeaza zonele corticale unde se proiecteaza anumite informatii, favorizand prelucrarea acestora. Informatiile care ajung in zone mai putin activate nu sunt prelucrate constient. Astfel substanta reticulata are un rol important in selectarea stimulilor care vor fi prelucrati si in concentrarea atentiei asupra lor. (M. Miclea, 1999, p. 109).

2. FORMELE ATENTIEI

In functie de absenta sau prezenta intentiei de a fi atent si a efortului voluntar depus atentia poate fi involuntara, voluntara sau postvoluntara.

Atentia este involuntara daca orientarea si concentrarea atentiei intr-o anumita directie se realizeaza spontan, neintentionat si fara depunerea unui efort voluntar. Aceasta forma a atentiei are la baza reflexul neconditionat de orientare descris de Pavlov.

Factorii care declanseaza atentia involuntara pot avea un caracter extern sau intern. Dintre factorii externi mentionam:

-         noutatea sau caracterul neobisnuit al uni stimul;

-         contrastul in raport cu mediul. Stimulii care au o intensitate mai mare sau o culoare deosebita fata de stimulii inconjuratori atrag atentia (de acest aspect este bine sa se tina seama atunci cand alegem materialul didactic cu care vom lucra);

-         daca stimulul sufera modificari, atentia se concentreaza asupra sa (lectiile variate atrag mult mai usor atentia elevilor decat cele monotone).

Dintre factorii interni care au rol in trezirea atentiei involuntare fac parte trebuintele si interesele persoanei. Daca se discuta despre o tema care ne intereseaza, ne va atrage atentia. 

Daca un stimul nu are semnificatie deosebita, chiar daca se repeta nu mai atrage atentia. In acest caz spunem ca se produce habituarea (obisnuirea).

La scoala o noua metoda de predare poate sa atraga atentia si interesul elevilor, determinand cresterea randamentului invatarii. Daca metoda se repeta frecvent, se produce habituarea si eficienta metodei poate sa scada.

Habituarea nu are loc daca stimulii sunt periculosi sau durerosi.

Atentia involuntara are un rol important in cunoasterea mediului inconjurator. De asemenea, datorita acestei forme a atentiei ne putem concentra usor si fara sa obosim asupra activitatilor interesante si atractive. Ne concentram cu usurinta daca urmarim un film interesant, dar ne concentram mult mai greu daca citim un text dintr-un domeniu cu care nu suntem familiarizati. In acest caz trebuie sa depunem un efort voluntar, sa ne concentram intentionat.

 

Atentia voluntara consta in concentrarea atentiei asupra unei activitati intentionat, printr-un efort voluntar, in urma unei comenzi sau autocomenzi verbale (de ex. invatatoarea spune elevilor: "fiti atenti, acum va povestesc ceva foarte interesant!").

Atentia voluntara necesita efort si din aceasta cauza nu se poate mentine mult timp. Dupa o perioada de concentrare intentionata apare oboseala, slabirea atentiei, somnolenta. Aceasta forma a atentiei este importanta pentru realizarea actiunilor plictisitoare, monotone, dar nu este prea eficienta.

Atentia postvoluntara se mai numeste si deprinderea de a fi atent. Aceasta forma a atentiei este prezenta la persoanele care se obisnuiesc sa se concentreze voluntar. Se numeste atentie postvoluntara deoarece la inceput, pana cand se formeaza deprinderea, copilul se concentreaza mai greu, depune efort voluntar, dar apoi se concentreaza tot mai usor, aproape de la sine. Copiii isi formeaza mai usor aceasta deprindere daca parintii ii obisnuiesc sa inceapa sa invete in fiecare zi la aceeasi ora, in aceleasi conditii: in aceeasi camera, la acelasi birou etc. Formarea acestei deprinderi usureaza mult munca pentru ca, desi atentia se concentreaza usor si nu obosim atat de repede, eficienta activitatii este ridicata.

Tot despre atentie postvoluntara vorbim si in situatia urmatoare: atunci cand incepem o actiune dificila, la inceput ne concentram greu; dupa un timp, daca actiunea incepe sa ni se para interesanta, ne concentram tot mai usor. In aceste cazuri vorbim despre atentie postvoluntara deoarece urmeaza dupa o perioada in care ne-am concentrat voluntar.




3.      INSUSIRILE ATENTIEI

Insusirile atentiei care conditioneaza eficienta actiunii sunt: volumul, concentrarea, stabilitatea, mobilitatea si distributivitatea.

Volumul atentiei se refera la cantitatea de informatii care pot fi cuprinse deodata in campul atentiei; altfel spus, reprezinta numarul de stimuli asupra carora ne putem concentra la un moment dat.

Problema volumului atentiei a fost studiata inca din secolul XIX. In 1871 Jevons a facut urmatorul experiment: a aruncat boabe de fasole intr-o tava si a cerut subiectilor sa le priveasca o fractiune de secunda, dupa care le-a acoperit. Pe urma subiectii trebuiau sa spuna cate boabe au fost in tava. Cercetatorul a stabilit ca subiectul poate sa precizeze numarul boabelor numai daca acesta este mai mic decat 8 - 9. G. A. Miller, cu aproape 100 de ani mai tarziu, a ajuns la o concluzie asemanatoare. El  a aratat ca in memoria de scurta durata pot fi prelucrate la un moment dat 72 unitati informationale.

Alte cercetari au stabilit ca de fapt in focarul atentiei pot fi cuprinse mult mai multe elemente, dar cele mai multe sunt uitate foarte repede. Pentru a verifica aceasta ipoteza, subiectilor li s-au prezentat un timp foarte scurt 3 siruri formate din cate 5 - 8 litere. Subiectii nu reuseau sa retina mai mult de 7 - 8 litere, ceea ce aparent ar arata ca acesta este volumul atentiei. In faza urmatoare subiectilor li s-a indicat printr-un sunet sirul pe care trebuiau sa il retina si in acelasi moment cifrele dispareau de pe ecran. Subiectii reuseau sa reproduca sirul indicat, ceea ce demonstreaza faptul ca ei au receptionat toti stimulii, dar anterior nu au reusit sa ii reproduca pentru ca i-au uitat foarte repede. Deci volumul atentiei este mult mai mare decat volumul memoriei de scurta durata (A. Treisman, 1973, p. 120).

Primele cercetari care au studiat atentia au confundat volumul atentiei cu volumul memoriei de scurta durata. Cercetarile mai noi arata ca numarul stimulilor care pot fi cuprinsi in campul atentiei la un moment dat este mai mare decat volumul memoriei de scurta durata, dar dintre stimulii receptionati sunt retinuti de memoria de scurta durata cel mult 9, ceilalti sunt uitati.

Concentrarea atentiei se refera la capacitatea de a mentine atentia orientata asupra unei actiuni un timp suficient de lung, chiar si in conditii nefavorabile (zgomot, oboseala, plictiseala etc.).

Stabilitatea se apreciaza prin durata in timp cat se poate concentra atentia atunci cand sunt inlaturati factorii care ar putea deranja actiunea. Stabilitatea este relativa deoarece unele fluctuatii apar in timpul oricarei actiuni, dar acestea nu intrerup orientarea de baza a actiunii.

Prin mobilitate intelegem capacitatea de a deplasa atentia de la un aspect al actiunii la alt aspect, in intervale scurte de timp, in functie de cerintele actiunii (soferul in timp ce conduce trebuie sa fie atent la masina sa, la pietoni etc.).

Distributivitatea este posibilitatea de a orienta atentia spre doua sau mai multe actiuni in acelasi timp.

Reusim sa facem in acelasi timp mai multe actiuni daca:

-         numai una dintre ele solicita atentia si celelalte sunt automatizate (mergem pe strada, discutam cu cineva, punem ceva in plasa: in acest caz probabil numai discutia ne va solicita atentia);

-         atentia se deplaseaza repede de la o actiune la alta si simultaneitatea este numai aparenta, de fapt se manifesta mobilitatea atentiei (in timp ce conspectam un articol citim un fragment, il intelegem si notam esentialul) (H. Eysenck, M. Eysenck, 1998, p. 156).

Atentia nu poate controla in acelasi timp doua actiuni care necesita un grad ridicat de atentie (nu putem sa citim si sa intelegem un text, si in acelasi timp sa memoram o lista de cuvinte pe care ne-o citeste cineva).







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Psihologie


Sociologie


Deficientele de ritm si fluenta ale vorbirii . BALBAIALA
DEPRESIILE SOMATOGENE
Negarea
DISFUNCTIA ERECTILA SI DEPRESIA
Definitia si clasificarea deficientelor vizuale
Psihologie experimentala
Metode de pastrare si dezvoltare a capacitaČtii fizice si psihice
Paradigme in consilierea psihologica
AFECTIVITATEA
Tulburarile de limbaj