Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Matematica


Index » educatie » Matematica
» Jocul ca invatare in activitatile matematice


Jocul ca invatare in activitatile matematice




JOCUL CA INVATARE IN ACTIVITATILE MATEMATICE

                                                                                 

De la cea mai frageda varsta, jocul face parte din preocuparile zilnice preferate ale copiilor.Cu cat se joaca mai mult, cu atat i se dezvolta mai mult functiile latente.

            Tinand seama ca aptitidinile, interesele si deprinderile intelectuale, precum si stilul intellectual in general se structureaza incepand din primele clase, evolutia scolarilor se va realiza astfel incat “elevii sa indeplineasca un rol activ in invatare, iatr invatarea sa fie privita nu numai ca rezultat, ci mai ales ca process provocat, organizat si indrumat nemijlocit de invatator”.1 Dezvoltarea potentialului de independenta si creativitate al copilului se poate realize prin activitati care solicita independenta, investigatie, originalitate, de aceea este absolute necesar ca “invatamantul primar sa fie receptive la tot ceea ce intereseaza si place copiilor, la ceea ce vor si pot ei sa realizeze, valorificand in activitatea didactica toate fortele si dorintele copiilor, toate interesele lor de  cunooastere”, in forme accesibile.2




            Prin joc copilul isi afirma personalitatea, calitatile sale psihice, voinat, inteligenat, gandirea.

Este cunoscut faptul ca la inceperea scolaritatii, organele de simt ale copilului sunt dezvoltate sub aspect anatomo-morfologic paroape la nivelul adutului. Micul scolar are acceasi capacitate ca si adultul de a primi informatii, dar posibilitatea de prelucrare a datelor este mai putin dezvoltata la el, datorita printre altele si faptului ca spre deosebire de adultacesta nu beneficiaza de o experienta anterioar suficienta si nici de un limbaj corespunzator. In schimb la aceasta varsta copilul manifesta o curioziotate senzoriala care constituie un sprijin pretios pentru desfasurarea activitatii instructiv- educative.

Procesul invatarii si al acumularii de cunostinte dezvolta procese si insusiri psihice precum: perceptia analitica, spiritul de observatie, analiza, sinteza, capacitatea de generalizare si abstractizare. Se dezvoltadeci treptat,, dar sigur gandirea in activitatea de invatare sistematica depusa de elevi in primii ani de scolarizare, urmanad drumul de la joc la invatare, invatand prin joc pentru ca trecerea la la limbajul actiunilor si cel al reprezentarilor sa mearga ascendent catre limbajul notional.

Prin joc se pot exercita cele mai complexe si mai importanter influenta formative si se inregistreaza seria de transformari cantitative si calitative necesare, potivit conditiilor interne sau externe necesare executiei lui. In folosirea jocului cu scolarii mici se reflecta scoala, lumea si viata si reflexul lor cognitiv si moral. Se asigura totodata adaptarea copilului la munca scolara, dar si accesibilizarea unor cunostinte mai aride sai mai abstracte , ori consolidarea acestora, introducandu-l treptat pe copil in practica invatarii si a muncii in genere.

Pronind de la aceste particulariti ale scolarului mic, jocul didactic este ridicat la rang de principiu mai ale la clasele  I si a II a.

Invatarea prin joc va ramane o componenta importanta a invatamantului primar din mai multe motive:

-          respecta particularitatile de varsta ale elevilor;

-          antreneaza operatiile gandirii elevillor: analiza,sinteza si comparatia;

-          dezvolta sipritul de initiatia si independenat in munca, perecum si cel de echipa;

-          dezvolta spiritul creator si de obeservatie, atentia, disciplina si ordinea indesfasurarea unei activitati;

-          formeaza deprinderile de amunci corect si rapid;

-          contine elemente distractive, relaxante;

-          usureaza insusirea si consolidarea cunostintelor;

-          inlesneste participarea activa la insusirea cunostintelor.

Pentru a stabili unele sarcini de invatare, cadrul didactic ar trebui sa  aiba permanent in atentie continutul si structura jocului.

Scopul jocului este acela de a-l inarma pe copil cu un parat de gandire  logica, supla, polivaneta care sa-i permita sa se orinteze in probleme realitatii inconjuratoare, sa exprime judecatii si rationamente variate intr-un limbaj simplu.4

Ca obiect de invatamant, matematica are ca scop sa transmita elevilor cunostinte stabile ale stiintei, la nivelul carora elevii li se adreseza, adica fara sa tina cont de complexitatea legilor stabilite de ea.

In clase primare elevii capata idei asupra stiintelor matematice, punand bazele edificiului pe care-l vor ridica in clasele urmatoare. Ei invata in aceste clase sa prelucreze cunostintele dobandite si sa le verifice , sa cunoasca metodele stiintifice de demonstrati si control.

In predarea matematicii la ciclul primar, jocurile au o mare valoare formativa si sunt necesare in studiul diferitelor notiuni matematice pentru accesibilizarea acestora, dar mai ales in consolidarea deprinderilor de calcul oroal si scris. Jocurile matematice pun elevul in situatia de a descoperi solutii noi si chiar originale. Aceste jocuri se pot organiza frontal sau pe echipe si mai rar individul. Un rol foarte important in jocurile matematice il are activitatea constienta, folosirea unui limbaj matematic adecvat.5

Tinand cont de sarcinile si scopurile urmarite jocurile didactice matematice se clasifica in:

a)                            dupa momentul folosirii in cadrul lectiei ca forma de baza a procesului de invatmant:

-          jocuri in completarea lectiei;

-          jocuri ca lectie completa;

b)                           dupa continutul capitolelor :

-          jocuri didactice matematice pentru insusirea cunostintelor despre culori, orientare spatiala si de geometrie;

-          jocuri logico-matematice pentru insusirea cunostintelor despre multimi;

-          jocuri didactice matematice pentru insusirea numerelor naturale;

-          jocuri dicatice matematice pentru insusirea opertiilor matematice.6

4T. Banceanu- “Jocul didactic- mijloc de evidentiere si stimulare a capacitatii creatoare in invatarea matematicii’, Revista “Invatamant primar”, Editura Miniped, Bucupresti, 2006, pg 129;

5 M. Enache, M. Munteanu, “Jocuri didactice”, Editura PortoFranco, Galati, 1998, pg. 80;

6Gh. Herescu, V. Motrescu, V. Stefanescu- “ Matematica clasa I- Indrumatorul invatatorului”-EDP,Bucuresti, 1980;





In cadrul jocurilor matematice se stabilesc urmatoarele sarcini:

-          invatatorul nu mai preda cunostinte, ci provoaca anumite probleme sau situatii, cale spre rezolvare fiind descoperita de catre elevi;

-          elevii isi confrunta parerile, cauta singuri solutii, invata din propriile lor greseli;

-          nu li sde impune un sitem de lucru, ci cauta singuri procedeul potrivit;

-          jocurile se organizeaza cu toata clasa, pe echipe sau individual.7

J. Fr.afirma ca “plictiseala este pacatul de moarte al predarii”. Folosirea jocului poate feri de acest pacat.

Trebuie remarcat faptul ca invatarea nu este scopul in sine al jocului, ci rezultatul lui. Scopul general este comun pentru toate jocurile si consta in obtinerea succesului si a satisfactiei.

Cadrul didactic poate alege jocul potrivit si chiar crea el insusi jocuri care sa permita acumularea sau consolidarea cunostintelor intr-o atmosfera de destindere, de divertisment, de relaxare.

Prin folosirea jocului se creeaza si un climat favorabil intre elevi in rezolvarea sarcinilor jocului, o intelegere explicita sau tacita inrespectarea regulilor impuse de joc. Fiecare joc are obiectul sau, regulile sale, care trebuie respectate pentru ca jocul sa-si atinga scopul propus. De aceea, una din conditiile esentiale in folosirea jocului didactic in activitatea de invatare este bunalui pregatire, organizare metodica, respectarea conditiilor intrinseci ale jocului didactic, stimularea elevilor pentru a pune in valoare toate cunostintele stiintifice acumulate pana la acel moment.

In anumite momente se poate spune ca elevii invata jucandu-se si jucandu-se intre ei isi dau seama de relatiile ce se stabilesc intre ei ca parteneri de joc, dar si de realtiile pe care le stabilesc intre cunostintele insusite. Cu cat jocul este mai bine strcturat cu atat elevul este mai motiva sa se implice activ in rezolvare sarcinilor de invatare intrucat copilul nu face bine decat ceea ce ii place sa faca.

In cele ce urmeza incercam sa ilustram intr-un tabel cate jocuri didactice matematice, cu titlu exemplificativ, ce pot fi folosite in functie de subiectul lectiei,

sarcinile de invatare urmarite de acestea precum si functiile psihice ce sunt implicate in rezolvarea sarcinilor didactice propuse de jocul respectiv.7


DENUMIREA JOCULUI DIDACTIC/ TIPUL JOCULUI

SCOPUL JOCULUI

SARCINA DIDACTICA

DESCRIEREA SUCCINTA A JOCULUI

FUNCTIILE PSIHICE IMPLICATE

“ASAZA OBIECTUL LA LOCUL INDICAT”-joc prematematic

- formarea deprinderii de a stabili pozitia unui obiect in raport cu un altul;

- dezvoltarea capacitatii elevilor de a aprecia distantele intreelev si obiect, intre oebiecte.

- observarea pozitiei obiectelor unul fata de altul;

- folosirea termenilor corespunzatoripentru a aprecia distantele intre ele: aproape, mai aproape, departe, cel mai indepartatat, etc si a pozitiei unui obiect fata de altu: in fata, in spate, la dreapta, la stanga, sus, jos, inainte, inapoi

-conducatorul jocului, in speta invatatorul cere elevilor sa execute comenzi date si pentru fiecare comanda executata corect i se ofera elevului cate o bila rosie.

- Ex: Papusa jos, iar catelul sus!

- analiza, sinteza, comparatia, spiritul de observatie, perceptia analitica, etc.

“FRATII MAI MIC SI MAI MARI”- joc pentru numeratie

- consolidarea cunoasterii locului numareleor invatate in sirul natural si compararea numarului dat cu cle mai mici sau cele mai mari decat el;

- compararea puterii a doua multimi cu ajutorul rigletelor;

-compararea numerelor intre ele;

- elevilor li se distribuie foi de hartie. Conducatorul jocului ridica un jeton care arata numarul si un jeton care indica semnul de relatie. Elevii trebuie sa scrie toate numerele mai micidecat numarul datsau numerele mai mari in functie de semnul de relatie indicat de jeton.




- analiza, sinteza, comparatia, spiritul de observatie, perceptia analitica, etc.

“ CINE STIE, SCRIE!”-joc pentru operatiile matematice

- verificarea si consolidarea cunostintelor aritmetice, dezvoltarii deprinderilor de calcul oral si chiar de calcul in scris

-formularea si rezovarea unor exercitii de compunere a numerelor in limitele stabilite

-formarea capacitatii de compunere so descompunere a unui numar intr-un sir de operatii.

-clasa se imparte in doua grupe egale ca numar de elevi, apoi se formeaza grupe de acte doi elevi care vor veni pe rand la joc. Conducatorul de joc indica un numar si cere elevilor, reprezntanti ai fiecarei echipe, sa formuleze in scris diferite exercitii de adunare al caror rezultat sa fie egal cu numarul dat. Dupa curgerea a 2-3 minute se da semnalul de incetare si se face aprecierea rezultatelor. Pentru a mentine treaza atentia elevilor, aprecierea va fi facuta de elevii de banca ai echipei adverse. Echipa care face evaluarea rezultatelor va primi cate un punct pentru fiecare greseala descoperita. Pentru fiecare raspuns corect- formulare si raspuns- se acorda echipeirespective cate un punct. Va fi declarata castigatoare echipa care va totaliza cel mai mare numar de puncte.

- analiza, sinteza, comparatia, spiritul de observatie, perceptia analitica, gandirea creatoare etc.

“MICUL INVENTATOR” 8 -joc pentru figurile geometrice

- recunoasterea unor figuri geometrice; dezvoltarea fluiditatii
imaginatiei creative a elevilor si formarea deprinderii de a desena obiecte ale caror forme seamana cu diferite figuri geometrice.

- desenarea unor obiecte a caror forma seamana cu doua figuri geometrice combinate in mod felurit.

- Invatatorul va arata elevilor doua figuri geometrice si le va cere sa deseneze obiectele cunoscute de ei, a caror forma seamana cu aceste figuri combinate, in mod felurit.

La sfarsit, invatatorul va aprecia elevii care au realizat cele mai multe si mai frumoase desene

analiza, sinteza, comparatia, spiritul de observatie, perceptia analitica, gandirea creatoare etc.

8 www.didactic.ro


Ioan Radu facea o observatie la un moment dat si anume: logica celui care preda nu este aceeasi cu logica celui care invata () , si de cele mai multe ori invatatorul este tenatat sa prezinte lucrurile in forma finita, condensata mai ales deductiva. Insa elevul prefera mai curand procedeul inductiv, segmentarea materiei in pasi mici, cu reveniri la partile dificile. De asemenea, exista ritmyri diferite de asimilare in clasa, ca si nivele de inteligentra scolara si de sraguinta si prin urmare, trebuie gasit un cod comun intre elev si invatator si acesta ar putea fi : “Limbajul utilizat in predare, vocabularul vehiculat, formele logice de comunicare si suportul atitudinal-motivational” 8.

Pornind de la aceste observatii pertinente, am putea spune ca prin jocul didactic se poate asigura acest cod comun si de aceea este necesar ca in perioada scolaritatii mici invatatorul sa acorde o mai mare atentie atat crearii timpului liber pentru joc cat si organizarii jocurilor copiilor- nu numai ca adaptare, ci si cu scopul invatarii si consolidarii prin variatie, divertisment si diversificare de continut si de dificultate.

Evolutia jocului in viata copilului scolar apare in cele mai complexe variante si, pe masura inaintarii spre clasele a IIIa si a IV-a, diversificarea lui este mult mai evidenta; el scade in importanta didactica, dar nu lipseste ci ramane un auxiliar al activitatii propriu-zise de invatare. Chiar si in aceste situatii forme complementare el este deosebit de eficient deoarece el ofera un ajutor inportant si eficeint scolarului pentru acumularea de informatii referitoare la metodele de prelucrare si de organizare a datelor. Prin urmare, in clasele primare imbinand armonios sarcinile instructiv –educative cu latura distractiva, jocul realizeaza dezideratul invatarii prin joc, nu numai in clasa, ci si in timpul liber, in scoala, in familie, cu prietenii.

“Astazi, se pune tot mai mult accent pe insusirea instrumentelor de lucru, inclusiv a tehnicilor de informare si de studiu urmarind sa cultive la elevi un stil de munca independenta. Apare sugestiva in acest sens remarcaunui psiholog ( H. Cerjony); Analfabetul de maine nu va fi cel care nu stie sa citeasca, ci cel care nu a invata cum sa invete.”9

8 Radu, I. “Sinteze pe teme de didactica moderna”, Cuegere editata de revista “Tribuna scolii”, Bucuresti , 1986, pg.8;

9 ibidem.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Matematica


Statistica


Functii marginite
Intervale de numere reale
Surjectivitatea unei functii
FUNCTII – proprietati
Vectori in plan – test de evaluare sumativa
Functia signum
Utilizarea polinomului Lagrange la derivarea numerica
Functia radical de ordinul n
Proiect la optionalul : „Matematica distractiva” - Nicolae Theodorescu
FUNCTII MATEMATICE UZUALE (I)