Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme
Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Gramatica


Index » educatie » » literatura » Gramatica
» VERBUL


VERBUL


VERBUL

 

-        partea de vorbire flexibila care se conjuga si exprima actiuni sau stari.

-        fiecare actiune ( verb ) are un nume exprimat prin modul infinitiv. Dupa terminatia la infinitiv, verbul se grupeaza in patru conjugari:

-        Conjugarea I: - A : a lucra, a sta, ara.

-        Conjugarea a II a: - EA : a bea, a sedea, a vedea.

-        Conjugarea a III a: - E : a zice, a crede, a spune, a merge

-        Conjugarea a IV a: - I sau I : a iubi, a cobori, a sti, a uri

                                VERBELE AUXILIARE

 

-        sunt: a fi, a avea, a vrea

-        instrumente gramaticale care ajuta la formarea modurilor si a timpurilor compuse si a diatezei passive.

-        ATENTIE! Verbul “a fi” se scrie cu doi “i” la:

-        conjunctiv: tu sa fii

-        imperativ: fii

-        gerunziu: fiind

                                            MODUL

 

-        este forma pe care o ia verbul pentru a arata felul cum vorbitorul considera actiunea.

-        sunt:

-        personale sau predicative cand isi modifica forma dupa persoana si au in propozitie functia sintactica de predicat verbal. Modurile personale sunt: indicativ, imperativ, conjunctiv, conditional-optativ.

-        nepersonale sau nepredicative cand nu isi modifica forma dupa persoana si nu au in propozitie functia de predicat verbal. Modurile nepersonale sunt: infinitiv, participiu, gerunziul si supinul.

                           MODURILE PERSONALE

-        MODUL INDICATIV arata o actiune sigura, reala si are toate timpurile:

PREZENTUL indica desfasurarea actiunii in momentul vorbirii.

Conjugarea I: eu invat, tu inveti, el/ea invata, noi invatam, voi invatati , ei invata.

Conjugarea a II a: eu par, tu pari, el/ea pare, noi parem, voi pareti, ei par.

Conjugarea a III a: eu merg, tu mergi, el/ea merge, noi mergem, voi mergeti, ei merg.

Conjugarea a IV a: eu dorm, tu dormi, el/ea doarme, noi dormim, voi dormiti, ei dorm.

 

TRECUTUL indica desfasurarea actiunii inainte de momentul vorbirii.

-        Imperfectul exprima o actiune trecuta, care se desfasoara in acelasi timp cu o alta actiune trecuta, aratand durata sau repetarea.

Conjugarea I: eu invatam, tu invatai, el/ea invata, noi invatam, voi invatati, ei invatau.

Conjugarea a II a: eu paream, tu pareai, el/ea parea, noi paream, voi pareati, ei pareau.

Conjugarea a III a: eu mergeam, tu mergeai, el/ea mergea, noi mergeam, voi mergeati, ei mergeau

Conjugarea a IV a: eu dormeam, tu dormeai, el/ea dormea, noi dormeam, voi dormeati, ei dormeau.

-        Perfectul compus exprima o actiune trecuta si terminata in momentul vorbirii.

-        Este alcatuit din: forme specifice ale verbului auxiliar “ a avea “ + participial verbului de conjugat.

Conjugarea I: eu am/ tu ai/ el/ea a / noi am / voi ati/ ei au invatat 

Conjugarea a II a: eu am/ tu ai/ el/ea a / noi am / voi ati/ ei au parut

Conjugarea a III a:  eu am/ tu ai/ el/ea a / noi am / voi ati/ ei au mers

Conjugarea a IV a: eu am/ tu ai/ el/ea a / noi am / voi ati/ ei au dormit

-        Perfectul simplu exprima in limba literara o actiune petrecuta si incheiata in trecut.

-        In limba literara este timpul povestirii la persoana a IIIa . In limba vorbita, este folosit doar in anumite regiuni ale tarii (in OLTENIA mai ales) si exprima o actiune terminata de curand

Conjugarea I: eu invatai, tu invatasi, el/ea invata, noi invataram, voi invatarati, ei invatara.

Conjugarea a II a:  eu parui, tu parusi, el/ea paru, noi paruram, voi parurati, ei parura.

Conjugarea a III a: eu mersei, tu mersesi, el/ea merse, noi merseram, voi merserati, ei mersera.

Conjugarea a IV a: eu dormii, tu dormisi, el/ea dormi, noi dormiram, voi dormirati, ei dormira

-        Mai mult ca perfectul exprima o actiune trecuta si terminata inaintea altei actiuni trecute.

-        Sufixele si desinentele de mai mult ca perfect urmeaza dupa sufixul de perfect simplu.

Conjugarea I: eu invatasem, tu invatasesi, el/ea invatase, noi invataseram, voi invataserati, ei invatasera.

Conjugarea a II a: eu parusem, tu parusesi, el/ea paruse, noi paruseram, voi paruserati, ei parusera

Conjugarea a III a: eu mersesem, tu mersesesi, el/ea mersese, noi merseseram, voi merseserati, ei mersesera

Conjugarea a IV a: eu dormisem, tu dormisesi, el/ea dormise, noi dormiseram, voi dormiserati, ei dormisera

VIITORUL indica o actiune care se va desfasura dupa momentul vorbirii. Are forme literare se limba scrisa si de limba vorbita.

 

-        Viitorul pentru limba scrisa este alcatuit din forme specifice ale verbului “ a vrea “ + infinitivul verbului de conjugat.

Conjugarea I: eu voi/ tu vei/ el/ea va / noi vom/ voi veti/ ei vor invata

Conjugarea a II a: eu voi/ tu vei/ el/ea va / noi vom/ voi veti/ ei vor parea

Conjugarea a III a: eu voi/ tu vei/ el/ea va / noi vom/ voi veti/ ei vor merge

Conjugarea a IV a: eu voi/ tu vei/ el/ea va / noi vom/ voi veti/ ei vor dormi

-        Viitorul pentru limba vorbita

-        “ o” invariabil + conjunctivul verbului de conjugat: o sa invat, o sa par, o sa merg, o sa dorm

-        verbul “ a avea “ la indicativ present + conjunctivul verbului de conjugat: am sa invat, am sa par, am sa merg, am sa dorm.

-        Forme ale verbului “a vrea” rezultate din caderea consoanei “v” + infinitivul verbului de conjugat: oi invata, oi parea, oi merge, oi dormi.

-        Viitorul anterior arata o actiune viitoare terminata inaintea altei actiuni viitoare.

-        Este un timp verbal invechit care a fost inlocuit in limba vorbita prin viitorul propriu-zis.

-        Este alcatuit din: verbul auxiliar “a fi“ la viitor + participial verbului de conjugat: voi fi invatat.

MODUL CONJUNCTIV are timpurile:

-        PREZENT  care indica o actiune desfasurata in present sau in viitor.

-        Se formeaza cu ajutorul conjunctiei “sa” + forme ale indicativului present (cu exceptia persoanei a III a) sa invat, sa par, sa merg, sa dorm

-        PERFECT  indica o actiune desfasurata in trecut.

-        Este alcatuit din conjunctia “sa” + verbul auxiliar “a fi“ + participiul verbului de conjugat – sa fi invatat, sa fi parut, sa fi mers, sa fi dormit

MODUL CONDITIONAL-OPTATIV are timpurile:

-        PREZENT care indica o actiune desfasurata in momentul vorbirii sau in viitor.

-        Este alcatuit din: forme specifice ale verbului auxiliar “a avea“ + infinitivul verbului de conjugat.

Conjugarea I: eu as/ tu ai/ el/ea ar / noi am/ voi ati/ ei ar/ invata.

Conjugarea a II a: eu as/ tu ai/ el/ea ar / noi am/ voi ati/ ei ar/ parea.

Conjugarea a III a: eu as/ tu ai/ el/ea ar / noi am/ voi ati/ ei ar/ merge.

Conjugarea a IV a: eu as/ tu ai/ el/ea ar / noi am/ voi ati/ ei ar/ dormi

-        PERFECT  care indica o actiune desfasurata in trecut.

-        Este alcatuit din: verbul auxiliar “a fi” la conditional-optativ, present + participiul verbului de conjugat – as fi invatat, as fi parut, as fi mers, as fi dormit

MODUL IMPERATIV are forma afirmstiva si negativa si numai la persoana a II a. Exprima: ordinul, indemnul. – Invata! Pari! Mergi! Dormi!

MODURILE NEPERSONALE

 

-        Infinitivul exprima numele actiunii, al starii. Are doua forme:

-        O forma scurta care apare: - singura: cu prepozitia a: A citi e o placere; fara prepozitia a: Pot scrie. – inclusa in structura modului: - indicativ, viitor: Voi citi. – conditional, prezent: As citi. – imperativ, forma negativa: Nu citi!

-        Infinitivul are doua timpuri: - prezent: a citi, - perfect: a fi citit

-        O forma lunga, obtiunta cu sufixul “-re”. Aceasta forma apare cu valoare verbala doar in formele inverse ale conditionalului-optativ ( inchinare-as ), singura fiind substantivizata ( Interpretarea operei este diversa )

-        Gerunziul exprima actiuni in desfasurare. Se formeaza cu sufixele –and (vazand) si –ind(citind). Forma negativata se obtine cu prefixul “ne- “

-        Participiul exprima actiuni terminate si suferite de o fiinta sau de un lucru. Se termina in s sau t Ajuta la formarea modului:

-        Indicativ, perfect compus: am citit

-        Indicativ, viitor anterior: voi fi citit

-        Conjunctiv, perfect: a fi citit

-        Conditional-optativ, perfect: as fi citit

-        Infinitiv, perfect – a fi citit

-        Supin – de citit

-        Supinul denumeste actiunea, starea, ca si infinitivul. Este alcatuit din prepozitiile de, dupa, la, pentru + participiul verbului de conjugat. Forma negativa se obtine cu ajutorul prefixului ne-, adaugat participiului.

Functii sintactice ale verbelor la moduri nepersonale:

-        Subiect: A citi este o placere.

-        Nume predicativ: Cartea este de citit.

-        Complement direct: Am de citit

-        Complement indirect: Vorbeam despre a citi un nou roman.

-        Complement circumstantial de timp: A plecat inainte de a veni tu.

-        Complement circumstantial de mod: Vine alergand.

-        Complement circumstantial de cauza: Cazand, si-a rupt piciorul.

-        Complement circumstantial de scop: Invata pentru a lua examenul.

-        Atribut verbal: Casa de construit este frumoasa.

DIATEZELE

 

-        indica relatia dintre actiune, subiectul gramatical si obiectul pe care o suporta. Verbul are trei diateze: activa, pasiva si reflexiva

-        Diateza activa arata ca subiectul gramatical este autorul actiunii verbului pe care o exercita asupra unui obiect. Verbul la diateza pasiva nu are o marca specifica:

-        Exemplu: Copilul citeste o carte. El mananca un mar.

-        Diateza pasiva arata ca subiectul gramatical este subiectul care suporta actiunea facuta de autorul ei.

-        Verbele la diateza pasiva sunt construite cu verbul auxiliar  “a fi” + participial verbului de conjugat: Este laudat.

-        Verbul auxiliar “a fi” se conjuga la toate modurile si timpurile. Participiul isi schimba forma dupa genul si numarul subiectului gramatical.

-        Cuvantul care denumeste autorul actiunii verbului la diateza pasiva are in propozitie functia sintactica de complement de agent: Cartea este citita de catre copil

-        Complementul de agent mai poate determina:

-        un adjectiv provenit din verb la participiu: Casa construita de tata este frumoasa.

-        Un verb la modul supin: Maria are calitati usor de constatat de catre colegi.

-        Complementul de agent se exprima prin:

-        substantiv: Elevul este laudat de catre profesor.

-        pronume: Apartamentul bunicilor este ingrijit de catre ai mei.

-        numeral cu valoare adjectivala: George a fost felicitat de catre cei doi.

-        ATENTIE! A nu se confunda diateza pasiva ( predicat verbal ) cu predicat nominal ( a fi + participiu cu valoare adjectivala )

-        Exemplu: Zapada era batuta de multimea pasilor. ( P.V. ), In cazurile acestea se analizeaza verbul de dupa auxiliar ; Armele erau ruginite (P.N.)

-        Diateza reflexiva arata ca subiectul gramatical este autorul unei actiuni la care participa intens.

-        Verbele la diateza pasiva sunt insotite obligatoriu de un pronume reflexiv in cazul acuzativ( el se gandeste la o scena de lupta ) sau dativ ( el isi inchipuie o scena de lupta )

-        Pronumele reflexiv intra in structura verbului si nu se analizeaza separat.

-        Tabelul cu pronume reflexive:

caz

Forme accentuate

Forme neaccentuate

Acuzativ

( pe ) sine

se, s-

Dativ

sie, siesi

isi, si

 

 

                      VERBELE     PERSONALE SI VERBELE IMPERSONALE

-        Verbele personale sunt verbele a caror actiune este facuta de o persoana. Exemplu: Dan a scris tema.

-        Aceste verbe au toate cele trei personae.

-        Verbele impersonale sunt verbele a caror actiune nu este facuta de o persoana.

-        Verbele impersonale:

-        nu au subiect gramatical: cand exprima fenomene ale naturii: fulgera, tuna, etc.; cand referirea la persoana se face printr-un complement indirect. Ex:  Ii arde de joaca.

-        au subiect gramatical, exprimat printr-un substantiv care nu denumeste o persoana. Ex: Este o toamna tarzie.

-        Verbul copulativ “a fi” poate fi si impersonal. Ex: Este rau sa nu inveti singur.

-        Verbele impersonale pot fi la diateza activa(geruieste), reflexiva( se sta comod in fotoliu), pasiva (ti-a fost dat a suferi)

-        Unele verbe personale pot deveni impersonale. Ex: Am ajuns la scoala (verb personal). Mi-a ajuns efortul(verb impersonal)

-        Verbele impersonale au numai forme de persoana a III a, numindu-se din aceasta cauza verbe unipersonale

Expresii verbale unipersonale prin forma si unipersonale prin continut

-        Expresiile verbale unipersonale prin forma si unipersonale prin continut sunt formate din verbul “ a fi” si un adverb: e bine, e lesne, e asa(asa-I), e greu, e sigur, e posibil, e imposibil etc.

-        Propozitiile cu predicate nominale exprimate prin expresii verbale unipersonale au in cadrul lor subiectul exprimat, de obicei, printr-un verb la infinitiv sau la supin: E lesne a trece raul; E lesne de trecut raul.



loading...


Copyright © 2016 - Toate drepturile rezervate

Gramatica


Carti
Gramatica