Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place. reguli gramaticale, timpuri verbale, morfologia, sintaxa,  fonetica limbii romane

Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Gramatica


Index » educatie » » literatura » Gramatica
» VERBUL


VERBUL



VERBUL

 

-        partea de vorbire flexibila care se conjuga si exprima actiuni sau stari.

-        fiecare actiune ( verb ) are un nume exprimat prin modul infinitiv. Dupa terminatia la infinitiv, verbul se grupeaza in patru conjugari:

-        Conjugarea I: - A : a lucra, a sta, ara.

-        Conjugarea a II a: - EA : a bea, a sedea, a vedea.

-        Conjugarea a III a: - E : a zice, a crede, a spune, a merge

-        Conjugarea a IV a: - I sau I : a iubi, a cobori, a sti, a uri

                                VERBELE AUXILIARE

 

-        sunt: a fi, a avea, a vrea

-        instrumente gramaticale care ajuta la formarea modurilor si a timpurilor compuse si a diatezei passive.

-        ATENTIE! Verbul “a fi” se scrie cu doi “i” la:

-        conjunctiv: tu sa fii

-        imperativ: fii

-        gerunziu: fiind

                                            MODUL

 

-        este forma pe care o ia verbul pentru a arata felul cum vorbitorul considera actiunea.

-        sunt:

-        personale sau predicative cand isi modifica forma dupa persoana si au in propozitie functia sintactica de predicat verbal. Modurile personale sunt: indicativ, imperativ, conjunctiv, conditional-optativ.

-        nepersonale sau nepredicative cand nu isi modifica forma dupa persoana si nu au in propozitie functia de predicat verbal. Modurile nepersonale sunt: infinitiv, participiu, gerunziul si supinul.

                           MODURILE PERSONALE

-        MODUL INDICATIV arata o actiune sigura, reala si are toate timpurile:

PREZENTUL indica desfasurarea actiunii in momentul vorbirii.

Conjugarea I: eu invat, tu inveti, el/ea invata, noi invatam, voi invatati , ei invata.

Conjugarea a II a: eu par, tu pari, el/ea pare, noi parem, voi pareti, ei par.

Conjugarea a III a: eu merg, tu mergi, el/ea merge, noi mergem, voi mergeti, ei merg.

Conjugarea a IV a: eu dorm, tu dormi, el/ea doarme, noi dormim, voi dormiti, ei dorm.

 

TRECUTUL indica desfasurarea actiunii inainte de momentul vorbirii.

-        Imperfectul exprima o actiune trecuta, care se desfasoara in acelasi timp cu o alta actiune trecuta, aratand durata sau repetarea.

Conjugarea I: eu invatam, tu invatai, el/ea invata, noi invatam, voi invatati, ei invatau.

Conjugarea a II a: eu paream, tu pareai, el/ea parea, noi paream, voi pareati, ei pareau.

Conjugarea a III a: eu mergeam, tu mergeai, el/ea mergea, noi mergeam, voi mergeati, ei mergeau

Conjugarea a IV a: eu dormeam, tu dormeai, el/ea dormea, noi dormeam, voi dormeati, ei dormeau.

-        Perfectul compus exprima o actiune trecuta si terminata in momentul vorbirii.

-        Este alcatuit din: forme specifice ale verbului auxiliar “ a avea “ + participial verbului de conjugat.

Conjugarea I: eu am/ tu ai/ el/ea a / noi am / voi ati/ ei au invatat 

Conjugarea a II a: eu am/ tu ai/ el/ea a / noi am / voi ati/ ei au parut

Conjugarea a III a:  eu am/ tu ai/ el/ea a / noi am / voi ati/ ei au mers

Conjugarea a IV a: eu am/ tu ai/ el/ea a / noi am / voi ati/ ei au dormit

-        Perfectul simplu exprima in limba literara o actiune petrecuta si incheiata in trecut.

-        In limba literara este timpul povestirii la persoana a IIIa . In limba vorbita, este folosit doar in anumite regiuni ale tarii (in OLTENIA mai ales) si exprima o actiune terminata de curand

Conjugarea I: eu invatai, tu invatasi, el/ea invata, noi invataram, voi invatarati, ei invatara.

Conjugarea a II a:  eu parui, tu parusi, el/ea paru, noi paruram, voi parurati, ei parura.

Conjugarea a III a: eu mersei, tu mersesi, el/ea merse, noi merseram, voi merserati, ei mersera.

Conjugarea a IV a: eu dormii, tu dormisi, el/ea dormi, noi dormiram, voi dormirati, ei dormira

-        Mai mult ca perfectul exprima o actiune trecuta si terminata inaintea altei actiuni trecute.

-        Sufixele si desinentele de mai mult ca perfect urmeaza dupa sufixul de perfect simplu.

Conjugarea I: eu invatasem, tu invatasesi, el/ea invatase, noi invataseram, voi invataserati, ei invatasera.

Conjugarea a II a: eu parusem, tu parusesi, el/ea paruse, noi paruseram, voi paruserati, ei parusera

Conjugarea a III a: eu mersesem, tu mersesesi, el/ea mersese, noi merseseram, voi merseserati, ei mersesera

Conjugarea a IV a: eu dormisem, tu dormisesi, el/ea dormise, noi dormiseram, voi dormiserati, ei dormisera

VIITORUL indica o actiune care se va desfasura dupa momentul vorbirii. Are forme literare se limba scrisa si de limba vorbita.

 

-        Viitorul pentru limba scrisa este alcatuit din forme specifice ale verbului “ a vrea “ + infinitivul verbului de conjugat.

Conjugarea I: eu voi/ tu vei/ el/ea va / noi vom/ voi veti/ ei vor invata

Conjugarea a II a: eu voi/ tu vei/ el/ea va / noi vom/ voi veti/ ei vor parea

Conjugarea a III a: eu voi/ tu vei/ el/ea va / noi vom/ voi veti/ ei vor merge

Conjugarea a IV a: eu voi/ tu vei/ el/ea va / noi vom/ voi veti/ ei vor dormi

-        Viitorul pentru limba vorbita

-        “ o” invariabil + conjunctivul verbului de conjugat: o sa invat, o sa par, o sa merg, o sa dorm

-        verbul “ a avea “ la indicativ present + conjunctivul verbului de conjugat: am sa invat, am sa par, am sa merg, am sa dorm.

-        Forme ale verbului “a vrea” rezultate din caderea consoanei “v” + infinitivul verbului de conjugat: oi invata, oi parea, oi merge, oi dormi.

-        Viitorul anterior arata o actiune viitoare terminata inaintea altei actiuni viitoare.

-        Este un timp verbal invechit care a fost inlocuit in limba vorbita prin viitorul propriu-zis.

-        Este alcatuit din: verbul auxiliar “a fi“ la viitor + participial verbului de conjugat: voi fi invatat.

MODUL CONJUNCTIV are timpurile:

-        PREZENT  care indica o actiune desfasurata in present sau in viitor.

-        Se formeaza cu ajutorul conjunctiei “sa” + forme ale indicativului present (cu exceptia persoanei a III a) sa invat, sa par, sa merg, sa dorm

-        PERFECT  indica o actiune desfasurata in trecut.

-        Este alcatuit din conjunctia “sa” + verbul auxiliar “a fi“ + participiul verbului de conjugat – sa fi invatat, sa fi parut, sa fi mers, sa fi dormit

MODUL CONDITIONAL-OPTATIV are timpurile:

-        PREZENT care indica o actiune desfasurata in momentul vorbirii sau in viitor.

-        Este alcatuit din: forme specifice ale verbului auxiliar “a avea“ + infinitivul verbului de conjugat.

Conjugarea I: eu as/ tu ai/ el/ea ar / noi am/ voi ati/ ei ar/ invata.

Conjugarea a II a: eu as/ tu ai/ el/ea ar / noi am/ voi ati/ ei ar/ parea.

Conjugarea a III a: eu as/ tu ai/ el/ea ar / noi am/ voi ati/ ei ar/ merge.

Conjugarea a IV a: eu as/ tu ai/ el/ea ar / noi am/ voi ati/ ei ar/ dormi

-        PERFECT  care indica o actiune desfasurata in trecut.

-        Este alcatuit din: verbul auxiliar “a fi” la conditional-optativ, present + participiul verbului de conjugat – as fi invatat, as fi parut, as fi mers, as fi dormit

MODUL IMPERATIV are forma afirmstiva si negativa si numai la persoana a II a. Exprima: ordinul, indemnul. – Invata! Pari! Mergi! Dormi!

MODURILE NEPERSONALE

 

-        Infinitivul exprima numele actiunii, al starii. Are doua forme:

-        O forma scurta care apare: - singura: cu prepozitia a: A citi e o placere; fara prepozitia a: Pot scrie. – inclusa in structura modului: - indicativ, viitor: Voi citi. – conditional, prezent: As citi. – imperativ, forma negativa: Nu citi!

-        Infinitivul are doua timpuri: - prezent: a citi, - perfect: a fi citit

-        O forma lunga, obtiunta cu sufixul “-re”. Aceasta forma apare cu valoare verbala doar in formele inverse ale conditionalului-optativ ( inchinare-as ), singura fiind substantivizata ( Interpretarea operei este diversa )

-        Gerunziul exprima actiuni in desfasurare. Se formeaza cu sufixele –and (vazand) si –ind(citind). Forma negativata se obtine cu prefixul “ne- “

-        Participiul exprima actiuni terminate si suferite de o fiinta sau de un lucru. Se termina in s sau t Ajuta la formarea modului:

-        Indicativ, perfect compus: am citit

-        Indicativ, viitor anterior: voi fi citit

-        Conjunctiv, perfect: a fi citit

-        Conditional-optativ, perfect: as fi citit

-        Infinitiv, perfect – a fi citit

-        Supin – de citit

-        Supinul denumeste actiunea, starea, ca si infinitivul. Este alcatuit din prepozitiile de, dupa, la, pentru + participiul verbului de conjugat. Forma negativa se obtine cu ajutorul prefixului ne-, adaugat participiului.

Functii sintactice ale verbelor la moduri nepersonale:

-        Subiect: A citi este o placere.

-        Nume predicativ: Cartea este de citit.

-        Complement direct: Am de citit

-        Complement indirect: Vorbeam despre a citi un nou roman.

-        Complement circumstantial de timp: A plecat inainte de a veni tu.

-        Complement circumstantial de mod: Vine alergand.

-        Complement circumstantial de cauza: Cazand, si-a rupt piciorul.

-        Complement circumstantial de scop: Invata pentru a lua examenul.

-        Atribut verbal: Casa de construit este frumoasa.

DIATEZELE

 

-        indica relatia dintre actiune, subiectul gramatical si obiectul pe care o suporta. Verbul are trei diateze: activa, pasiva si reflexiva

-        Diateza activa arata ca subiectul gramatical este autorul actiunii verbului pe care o exercita asupra unui obiect. Verbul la diateza pasiva nu are o marca specifica:

-        Exemplu: Copilul citeste o carte. El mananca un mar.

-        Diateza pasiva arata ca subiectul gramatical este subiectul care suporta actiunea facuta de autorul ei.

-        Verbele la diateza pasiva sunt construite cu verbul auxiliar  “a fi” + participial verbului de conjugat: Este laudat.

-        Verbul auxiliar “a fi” se conjuga la toate modurile si timpurile. Participiul isi schimba forma dupa genul si numarul subiectului gramatical.

-        Cuvantul care denumeste autorul actiunii verbului la diateza pasiva are in propozitie functia sintactica de complement de agent: Cartea este citita de catre copil

-        Complementul de agent mai poate determina:

-        un adjectiv provenit din verb la participiu: Casa construita de tata este frumoasa.

-        Un verb la modul supin: Maria are calitati usor de constatat de catre colegi.

-        Complementul de agent se exprima prin:

-        substantiv: Elevul este laudat de catre profesor.

-        pronume: Apartamentul bunicilor este ingrijit de catre ai mei.

-        numeral cu valoare adjectivala: George a fost felicitat de catre cei doi.

-        ATENTIE! A nu se confunda diateza pasiva ( predicat verbal ) cu predicat nominal ( a fi + participiu cu valoare adjectivala )

-        Exemplu: Zapada era batuta de multimea pasilor. ( P.V. ), In cazurile acestea se analizeaza verbul de dupa auxiliar ; Armele erau ruginite (P.N.)

-        Diateza reflexiva arata ca subiectul gramatical este autorul unei actiuni la care participa intens.

-        Verbele la diateza pasiva sunt insotite obligatoriu de un pronume reflexiv in cazul acuzativ( el se gandeste la o scena de lupta ) sau dativ ( el isi inchipuie o scena de lupta )

-        Pronumele reflexiv intra in structura verbului si nu se analizeaza separat.

-        Tabelul cu pronume reflexive:

caz

Forme accentuate

Forme neaccentuate

Acuzativ

( pe ) sine

se, s-

Dativ

sie, siesi

isi, si

 

 

                      VERBELE     PERSONALE SI VERBELE IMPERSONALE

-        Verbele personale sunt verbele a caror actiune este facuta de o persoana. Exemplu: Dan a scris tema.

-        Aceste verbe au toate cele trei personae.

-        Verbele impersonale sunt verbele a caror actiune nu este facuta de o persoana.

-        Verbele impersonale:

-        nu au subiect gramatical: cand exprima fenomene ale naturii: fulgera, tuna, etc.; cand referirea la persoana se face printr-un complement indirect. Ex:  Ii arde de joaca.

-        au subiect gramatical, exprimat printr-un substantiv care nu denumeste o persoana. Ex: Este o toamna tarzie.

-        Verbul copulativ “a fi” poate fi si impersonal. Ex: Este rau sa nu inveti singur.

-        Verbele impersonale pot fi la diateza activa(geruieste), reflexiva( se sta comod in fotoliu), pasiva (ti-a fost dat a suferi)

-        Unele verbe personale pot deveni impersonale. Ex: Am ajuns la scoala (verb personal). Mi-a ajuns efortul(verb impersonal)

-        Verbele impersonale au numai forme de persoana a III a, numindu-se din aceasta cauza verbe unipersonale

Expresii verbale unipersonale prin forma si unipersonale prin continut

-        Expresiile verbale unipersonale prin forma si unipersonale prin continut sunt formate din verbul “ a fi” si un adverb: e bine, e lesne, e asa(asa-I), e greu, e sigur, e posibil, e imposibil etc.

-        Propozitiile cu predicate nominale exprimate prin expresii verbale unipersonale au in cadrul lor subiectul exprimat, de obicei, printr-un verb la infinitiv sau la supin: E lesne a trece raul; E lesne de trecut raul.



Gramatica


Carti
Gramatica

Ordinea cuvintelor in propozitie (Word Order)
Vorbirea directa si indirecta (Direct and Indirect Speech)
PAST PERFECT TENSE SIMPLE - MAI MULT CA PERFECTUL
Gramtica limbii engleze
Compelmentul circumstantial concesiv si concesiva
Introducere in gramatica si stilistica
PASIVE VOICE (DIATEZA PASIVA)
PRESENT CONTINUOUS
MODUL CONDITIONAL SI FRAZELE CONDITIONALE - ENGLEZA
VERBELE MODALE











 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate