Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place. reguli gramaticale, timpuri verbale, morfologia, sintaxa,  fonetica limbii romane

Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Gramatica


Index » educatie » » literatura » Gramatica
» NOTIUNI DE FONETICÃ, ORTOGRAFIE SI ORTOEPIE FRANCEZÃ - SUNETE SI LITERE


NOTIUNI DE FONETICÃ, ORTOGRAFIE SI ORTOEPIE FRANCEZÃ - SUNETE SI LITERE



NOTIUNI  DE  FONETICÃ ,  ORTOGRAFIE 

SI  ORTOEPIE  FRANCEZÃ

SUNETE  SI  LITERE

  Notiunile sumare de pronuntare a L.F., pe care le dam aici, vor  servi ca norme de orientare generala, pronuntarea fiecarui cuvant in parte  danduse la vocabularul lectiilor. S-a folosit peste tot transcrierea fonetica  internationala care, pe langa literele alfabetului latin, utilizeaza si unele  simb speciale. Acolo unde a fost posibil, s-au facut analogii cu sunetele L.R.

  In comparatie cu L.R., in L.F. exista o mare deosebire intre  ortografie si pronuntare. Corespondenta dintre sunete si litere prezinta  numeroase dificultati . 

  Alfabetul F.  se  compune din 26 de litere :

  

   A  (a)                   J  (ji)                       S  (es)

   B  (be)                 K (ka)                     T   (te)

   C  (ce)                 L  (el)                      U  (sunet inexistent in L.R.     

   D  (de)                M (em)                         intermediar intre i shi u R.)

   E   (e)                  N (en)                      V  (ve)

   F   (ef)                 O (o)                       W  (dubl  ve)

   G   (je)                 P (pe)                      X   (ics)

   H   (as)                  Q  (ku)                        Y   (igrec)

    I    (i)                  R  (er)                      Z   (zed)

 

  Se obs ca alfabetul F. contine si unele  litere inexistente  in L.R. : q ,w , y; 

            Pt. a reda toate sunetele L.F., in afara de literele alfabetului F., si grupuri de vocale sau de consoane, precum si accente sau alte semne  diacritice 

  Literele alfabetului F. reprezinta urm. sunete : 

                                

            A  poate  fi :

Vocale

           Inchis  (anterior)  (se transcrie  cu  a   de  tipar) :

    Part [par]  parte                               brave [brav]  brav

   Observatie :  uneori  sunetul  a  este  redat  in  scris  prin  e : femme [fam]  femeie.

Sau    deschis   (posterior)  (se  transcrie  cu  a  cursiv) :

        bas [ ba] jos               pas [ pa] pas           pale [pal] palid

E are mai multe valori fonetice:

         E deschis ( se transcrie ε ):

  -este marcat de un accent grav (`):

mére [mεr] mama

  -este marcat de un accent grav [^]:

tête [tεt] cap

  -este urmat de doua consoane:

terre [tεr] pamant

  Observatie. E deschis se apropie de transcrierea transilvaneana a lui  e.

E inchis (se transcrie prin e de tipar) se rosteste  ca e R. in cuvinte ca general,  meridian  cand :

  -este marcat de un accent ascutit [׳]:

      Égal [egal] egal                café[kafe] cafea

  -se afla intr-o silaba finala  si este urmat de o consoana (t, z, r):

       Parler [parle] a vorbi.

      E mut care:

      a) nu se rosteste ,de obicei, la sf. cuvintelor :

                         père  [pεr]  tata                            patrie [patri] patrie

                                        tablette [tablεt] tableta

Sau uneori in interiorul cuvintelor:

                        Apeler [aple] a chema                   petit[pti] mic

     Observatie.  e  mut final determina pronuntarea consoanei anterioare:

                        délicat[delika] delicat (masculine; -t nu se pronunta)

                Dar délicate (delikat) delicata (feminin; t se pronunta)

    b) se pronunta ca un sunet intermediar intre o si e. Pt. rostirea lui buzele se rontujesc ca pt o, iar limba are pozitia ca pt. pronuntarea sunetului e. Se transcrie printr-un e rasturnat [ә]:

                       le [lә] (art. hot.)                           regret [rәgrε] regret

    I si Y se pronunta ca i R. si se transcriu prin i :

                      Vif [vif] viu                                  syllabe [silab] silaba

           O poate fi:

              Deschis (se transcrie prin semnul ә), in general cand este urmat de doua consoane. Se rosteste cu buzele ceva mai indepartate decat la rostirea lui o R:

                     Mort [mәr] mort                            porte [pәrt] usa     

           Inchis –se pronunta ca o R si se transcrie prin o de tipar:

                  Rose [roz] roz

                         U are alta valoare decat in L.R. El reprezinta un sunet intermediar intre i si u. acest sunet se transcrie pintr-un y si se pronunta cu limba in pozitia in care il pronuntam pe i, buzele fiind in pozitia pe care o au la pronuntarea lui u R:

   Gravure [gravyr] gravura              lune [lyn] luna

            In unele cuvinte u se pronunta o :

                       Album [albәm] album                   minimum [minimәm] minimum

                                                 Consoane

          Consoanele b, d, f, k, l, m, n, p, r, z  se pronunta la fel ca in R si se transcriu prin litera de tipar respectiva.  ([m, n,] in afara de cazul in care urmand dupa o vocala formeaza o vacala nazala,    [r] in pronuntarea pariziana se pronunta graseiat )

               C se pronunta la fel ca in R. si se transcrie prin k inaintea unei consoane,a vocalelor a, o, u sau la sf. unui cuvant :

       climat [klima] clima                     parc [park] parc

       cap [kap] cap                                sec [sek] uscat

     -se pronunta ca un s si se transcrie prin s inaintea vocalelor  e, i, y :

        Cinéma [sinema] cinema             face [fas] fata

                                                 Bicyeclette [bisiklεt] bicicleta

  -se pronunta tot ca un s cand este insotit de semnul numit sedila [,]

                                         Garçon [garsō] baiat

           G se pronunta la fel ca in R si se transcrie cu g inaintea unei consoane sau a vocalelor a, o, u:

        Gris [gri] cenusiu                        gare [gar] gara

  -se pronunta ca un j R (si se transcrie cu ʒ) inaintea vocalelor e, i, y:

        Gel [ʒεl] inghet                            agir [aʒir] a actiona

                                          Gymnastique [ʒimnastik] gimnastica

           Q se pronunta ca un c R si se transcrie prin k. este urmat  (cu rare exceptii) de vocala u (care, in general, nu se pronunta):

        Quatre [katr] patru                       qui [ki] cine

           S se pronunta ca un s R la inceputul unui cuvant, precum si atunci cand este urmat de o consoana sau de alt s:

        Sac [sak] sac                                poste [pәst] posta

                                           Essor [esәr] avant

  -se pronunta ca z cand se afla intre doua vocale:

       Base [baz] baza                            rose [roz] roz

            T se pronunta, de obicei, ca un t R (se transcrie prin t) . Grupul ti insa urmat de o vocala se pronunta si:

                                           Inertie [inεrsi] inertie

  Fac exceptie unele cuvinte ca:

       Amitié [amitje] prietenie              garantie [garati] garantie

  Precum si cuvintele in care grupul ti urmeaza dupa un s sau x:

       Bastion [bastjō] bastion               imixtion [imikstiō] imixtiune

    W se pronunta, de obicei, ca v:

                                            Wolfram [vәlfram] volfram

  Uneori w poate reprezenta un sunet vocal

      X se pronunta in general ca un x R si se trnscrie prin ks:

         Sexe [sεks] sex                               boxe [bәks] box

 -se pronunta uneori gz:

                                                  Exact [egzakt] exact

 -se pronunta s la sf unor cuvinte :

                  Six [sis] sase                                   dix [dis] zece

 -se pronunta uneori z:

                                                 Deuxième [døjzεm] al doilea

             Litera h nu reprezinta in limba franceza nici un sunet. Ea nu trebuie deci niciodata pronuntata.

             Se disting doua feluri de h:

             1. h mut, inaintea caruia se face eliziunea si care face legatura :

                   L’herbe [lεrb] iarba                       les hommes [le_z_әm] oamenii

             2. h aspirat, inaintea caruia nu se poate face eliziunea si care nu permite legatura :

                   La halte [la_alt] oprirea                 les héros [le_ero] eroii

                                                       Grupuri de litere

             Unele grupuri de litere au o pronuntare speciala. Prin eloe pot fi exprimate atat sunete care de obicei sant redate printr-o singura litera, cat si alte sunete, unele inexistente in L. R.

                                                       Grupuri de consoane

             Grupul ph reda sunetul f:

                    philosophe [filәzәf] filozof           phosphore [fәsfәr] fosfor

             prin th este redat sunetul t:

                    athénée [atene] ateneu                  théorie [teәri] teorie

            ch reda sunetul R s ; se transcrie prin simbolul [ƒ] :

                    cher [ƒεr] scump                           chat [ƒa] pisica

       in unele cuvinte insa ch se pronunta k :

                    orchestre [әrkεstr] orchestra          technique [t]    

 



Gramatica


Carti
Gramatica

NOTIUNI DE FONETICÃ, ORTOGRAFIE SI ORTOEPIE FRANCEZÃ - SUNETE SI LITERE
Gramtica limbii engleze
CONCORDANTA TIMPURILOR
DETERMINATIVE ADJECTIVES AND PRONOUNS
Substantivul (The Noun)
Elementele independente (Independent Elements)
PROPOZITIA SUBORDONATA ATRIBUTIVA (AT)
PROPOZITIA SUBORDONATA PREDICATIVA (PR)
Introducere in gramatica si stilistica





















 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate