Vasile Voiculescu, Poezie

Vasile Voiculescu, Poezie

1. palat; buzdugan; craiasa

2. Cele doua puncte de la sfarsitul primului vers marcheaza o pauza in vorbire, avand rolul de a introduce enumeratia realizata de urmatoarele trei versuri.

3. a pune pe ganduri; a cadea pe ganduri; a zbura ca gandul si ca vantul; a bate gandul

4. teme/motive literare: creatia, menirea poetului, cuvantul

5. Prezenta eului liric este marcata de verbele si pronumele la persoana I singular: "le momesc", "le strunesc", "m-", "ma".

6. Metafora "surugiu la cuvinte" sugereaza rolul poetului si anume acela de a conduce cuvintele si de a le potrivi cat mai bine in rime si versuri.

7. Poezia este o arta poetica deoarece ideile poetice cuprinse in text fac referire la modul in care este realizata creatia, dar si la menirea poetului. Creatia este vazuta ca un basm, iar menirea poetului este aceea de a-si folosi toate darurile in migaloasa munca de a potrivi cuvintele, in rime si versuri pentru a umple "albele pagini".

8. Strofa finala incepe cu indemnul "Loc,loc!", menit sa anunte sosirea radvanului dar si destramarea a tot ce se realizase, fapt subliniat de metafora "se destrama craiasa de imagini". De acum se instaleaza un haos, redat prin personificarea "Amutesc, speriati, zurgalaii de rime", se pare ca rimele nu mai au aceeasi valoare, iar cuvintele se rup unele de altele ("Chingile se rup, caii razvratiti, cuvant de cuvant.") In ultimele versuri apare dezamagirea ca desi poetul si-a pus in slujba poeziei toate darurile, totul dispare ramanand doar urme pe paginile albe.

9. Poezia apartine traditionalismului prin tematica, poezia vazuta ca un basm si prin tonalitatea elegiaca din final, cand predomina sentimentul de tristete deoarece poetul nu a reusit sa creeze ce si-a propus, totul se destrama, iar paginile care trebuiau umplute raman albe.