Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Literatura


Index » educatie » Literatura
» Stefan Augustin Doinas, Iedera indragostita


Stefan Augustin Doinas, Iedera indragostita




Stefan Augustin Doinas, Iedera indragostita


1.
arhitrava” , „coloane”
2. In versul „Ah, de-atunci suvoaie-ntregi de clipe” este utilizata virgula pentru a marca interjectia „ah”.
3. a sterge de pe fata pamantului, a intra in pamant de rusine
4. tema creatiei, motivul timpului


5. Scrierea cu litera mica la inceputul unor versuri se justifica prin faptul ca poetul a utilizat ingambamentul care consta in continuarea unei idei poetice in versul urmator, fara a marca aceasta printr-o pauza. Autorul foloseste acest procedeu, des utilizat din perioada modernista pana in prezent, pentru a evidentia mai bine o idee poetica, pe care o dezvolta de-a lungul mai multor versuri


6. epitet dublu: „Iat-o: frunza palida, sihastra”, personificare: „Iedera-mbatata de cuvant”
7. Alternarea modurilor si a timpurilor verbale face cititorul sa surprinda cateva secvente ce amintesc de o desfasurare epica. In prima parte a textului observam aparitia imperfectului, indicand actiuni durative, in cazul carora nu se poate preciza momentul incheierii lor: in vreme ce mesterul „inalta”, iedera „incerca” zadarnic sa se prinda de piciorul lui. Dupa ce mesterul ii adreseaza chemarea prin imperativul „vino”, iederea, ademenita de cuvant, incepe sa urce, iar toate actiunile ei vor fi numite de acum de verbe la indicativ, timpul prezent („musca”, „se alinta”, „deschide”, „misca”).
8. Textul este conturat pe baza unei fantezii ce imbraca o poveste inedita de dragoste intre mester si planta firava, timida, prezentata metaforic. Initial, aceasta este retinuta, sfioasa, insa odata ce mesterul o invita sa-i fie alaturi, prinde curaj iar dragostea lor se va pierde in timp „suvoaie- ntregi de clipe”.
Ultimele 7 versuri incep prin imperativul „iat-o”, care dinamizeaza atmosfera poeziei, sugereaza surpriza eului liric in momentul aparitiei iederei. Urmeaza o ampla personificare a sa, construita cu ajutorul figurilor de stil: epitet multiplu („frunza, palida, sihastra”), metafora („glezna pietrelor”) si a imaginilor vizuale („suind cu soarele pe dungi”, „misca brate gingase, prelungi”). Odata ce a gustat din fructul dragostei, iedera incepe a-si manifesta sentimentele prin miscari lente, gingase : „se alinta”, „linge”.
9. Limbajul poetic in poezia data se caracterizeaza prin expresivitate oferita de multitudinea figurilor de stil epitete „frunza, palida, sihastra”, metafore „glezna pietrelor”, repetitii „si mereu, mereu isi ia avant”, personificari „iedera-mbatata de cuvant”, prin imaginile artistice folosite - imagini vizuale: „iat-o: frunza palida, sihastra”, cat si prin interjectia din versul: „ah, de atunci suvoaie-ntregi de clipe” si prin imperativul „iat-o” ce denota implicarea eului liric si ofera o culoare vie atmosferei sugerate de poezie.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Literatura


Carti
Gramatica


Ptolemaios V Epiphanes
SEMNIFICATIA CULTURALA A DISPUTEI PRIVIND FORMA SI FONDUL
PIATRA PITIGOIULUI comentariu
Prezinta particularitatile moderniste intr-o poezie studiata, apartinand lui Ion Barbu
Retorica grupului µ - O aplicatie pe poemul (Din ceas,dedus…)Joc secund de Ion Barbu
Ilustreaza trasaturile prozei realiste, prin referire la o opera literara data
Stilurile functionale
Lecturi suplimentare Cls. a X – a
Expune constructia subiectului unui roman de Marin Preda, prin referire la: actiune, conflict, relatii temporale si spatiale
Ilustreaza trasaturile prozei fantastice, prin referire la o opera literara studiata