Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Literatura


Index » educatie » Literatura
» Radu Stanca; Frunzele – Elegie de toamna


Radu Stanca; Frunzele – Elegie de toamna




Radu Stanca; Frunzele – Elegie de toamna

1.
Sinonimul contextual pentru cuvantul invaluita este „imbracata” si pentru a depana este „a desfasura”.


2. Cuvantul a carui forma nu mai este conforma cu normele limbii literare actuale este „alaturea”.


3. in ceasul al doisprezecelea, a se da de ceasul mortii, a-i suna ceasul


4. Structurile care pun in evidenta prezenta eului liric sunt: „Aseaza-mi-te alaturea”, „Fa focul”, „Fereste-ma”, „preumbla-te”


5. O tema prezenta in text este efemeritatea fiintei umane, trecerea ireversibila a timpului si un motiv literar este cel al toamnei si al frunzelor moarte.


6. Uzitarea modului imperativ al verbelor este o marca a lirismului subiectiv si implicit a eului liric. Astfel, poezia capata forma unui monolog adresat. Formele de imperativ exprima vointa hotarata si cererile arzatoare ale eului liric ce iau forma unor porunci adresate fiintei iubite. Chinuit de ideea efemeritatii fiintei umane si de regretul vremurilor apuse, acesta doreste cu tarie sa evadeze din realitatea dezolanta. Tonul autoritar, ritmul alert al confesiunii este sustinut de folosirea modului imperativ care sugereaza totodata deznadejdea si disperarea eului liric.





7. Frunzele moarte purtate de vant simbolizeaza atat efemeritatea fiintei umane cat si cat de nesimnificativ si neputincios este omul in fata naturii, in raport cu universul. Timpul trece in mod ireversibil iar omul este purtat prin viata precum frunzele uscate de vant, neputand sa se impotriveasca destinului. Constientizarea dramei umane, a realitatii necrutatoare genereaza deznadejde, angoasa, dezolare. Astfel, eul liric este inspaimantat, este cuprins de tristete, cautand refugiu si alinare in iubire.


8. Titlul poeziei, „Frunzele-Elegie de toamna”, fixeaza motivul central al acesteia, toamna. Prin referire la specia genului liric, elegia, este anticipata incarcatura afectiva a poeziei, sentimentele dominante fiind melancolia, durerea, regretul. De asemenea, titlul prefigureaza ideea de ansamblu a textului, aceea a spulberarii iluziilor si sperantelor la gandul perisabilitatii fiintei umane. Este dezvaluit si elementul central in jurul caruia graviteaza intregul discurs liric, frunzele, si care, reluat in cadrul fiecarei strofe, accentueaza ideea deznadejdii, a disperarii si tristetii eului liric. Astfel, inca din titlu este fixat cadrul natural metaforic, toamna cu frunzele moarte, cadru necesar exprimarii unor trairi de o asemenea gravitate si intensitate.


9. Limbajul poetic se remarca prin expresivitate. In cadrul poeziei, expresivitatea este realizata prin figurile de stil existente, precum metafora, personificarea, inversiunea cu rol de accentuare a ideii poetice. Astfel, se remarca personificarea „frunzele sub pasi, cum gem” care se constituie totodata intr-o imagine artistica auditiva. Personificarea e menita sa exprime zbuciumul interior, deznadejdea si durerea provocate de drama omului a carui sperante s-au spulberat. Amploarea suferintei interioare si a temerilor este evidentiata prin inversiunea „vasta urgie”. Expresivitatea limbajului poetic este dovedita si de uzitarea metaforei, cum este cea din versul „Sa nu simt frunzele cum zboara in vant”. Prin intermediul acestei metafore este vehiculata ideea trecerii ireversibile a timpului care ia cu sine toate sperantele. Eul liric ar dori sa se sustraga acestei realitati dureroase si sa opreasca timpul, ceea ce reiese din verbul la modul conjunctiv „Sa nu simt”.
Astfel, expresivitatea la nivelul limbajului poetic se realizeaza prin intermediul figurilor de stil folosite in cadrul poeziei.










Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Literatura


Carti
Gramatica


ARGUMENTE ASUPRA PROZEI EMINESCIENE - Monologul dramatic eminescian
Dan Botta, Cununa Ariadnei
„Crizanteme” – Dimitrie Anghel
Literatura – arta a cuvintului
„Balul pomilor” – Dimitrie Anghel
„Epigrag” – Tudor Arghezi
Formarea ideii de literatura comparata, Romanul crizei adolescentine / Aura copilariei: Jan Parandowski / Charles Dickens / Ion Creanga
Horia Furtuna, Balada lunii
Clasicism si romantism versus Antichitate, Imaginea Greciei si a Romei antice in poemul Memento mori, de Mihai Eminescu
LIMBA SI LITERATURA ROMANA ISTORIA LITERATURII ROMANE - TEST GRILA