Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Literatura


Index » educatie » Literatura
Prezinta tipurile de personaje dintr-un basm cult studiat


Prezinta tipurile de personaje dintr-un basm cult studiat




Prezinta tipurile de personaje dintr-un basm cult studiat.

Basmul cult ales: Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creanga

Personajul (fr. personnage = deschizatura in masca actorilor antici prin care acestia rosteau cuvintele) este, ca si naratorul o inventie, o fiinta ce exista doar in lumea fictionala si, pe seama caruia se pune actiunea, dar ale carui fapte sunt diferit receptate si actualizate de fiecare cititor in parte.

"Ideea ca toate personajele evocate nu mai exista decat in aceasta carte mi s-a parut atat de insuportabila, incat a trebuit sa ma lungesc, caci simteam ca lesin", sustine Emil Cioran, coplesit de veridicitatea si personalitatea ideii de personaj.




Un personaj devine "real" in literatura doar dupa ce scriitorul, descompunandu-l, remodelandu-l, l-a re-creat in retortele mintii si in flacara fanteziei sale, iar basmul este specia epica in care se intalnesc variate tipuri de personaje care se muleaza specificului narativ. Vladimir Propp, in Morfologia basmului, propune urmatoarea clasificare a personajelor lumii povestii:

  • eroul care se identifica cu mezinul craiului, care, dupa prima nastere simbolica, va deveni Harap-Alb;
  • raufacatorul, care in cadrul basmului ales este identificat atat in prezenta Spanului, cat si in cea a Imparatului Ros.
  • donatorul/furnizorul, personajul mistagog (initiator) Sfanta Duminica, al carei ajutor este dat numai in urma trecerii probei milosteniei de catre mezin, albinele, furnicile.

       ajutorul (personajele adjuvante): calul, regina furnicilor, regina albinelor, turturica, cei cinci tovarasi (personaje pantagruelice: Gerila, Setila, Flamanzila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila).

       personajul cautat: fata lui Ros Imparat.

       falsii eroi: fratii mezinului.

       personajul adjuvant: calul, cei cinci tovarasi.

Complexitatea basmului trimite mai mult la un roman de aventuri. La inceput predomina cadrul natural, real, din imparatia craiului. Trecerea in plan fantastic se face prin interventia neasteptata a unui element tranzitoriu (Sfanta Duminica). Intamplarile cu salatile ursului, cerbul cu piatra-n frunte, asocierea nazdravanului, intamplarile de la Imparatul Ros, reinvierea lui Harap-Alb toate aceste elemente apartin miraculosului. Personajele cumuleaza pe langa valoarea de simbol si unele particularitati care le individualizeaza :




Harap-Alb, novice la inceput, cade prada imposturii, totusi iese din schema basmului: se lamenteaza (vezi monologul interior), are o viata interioara perfect umana, sufera ca este ignorat, plange, in probe ii este solicitat spiritul, dar calitatea dominanta de caracter este milostenia. Numele pe care il primeste dupa prima nastere simbolica (iesirea din fantana), Harap-Alb, este antinomic si simbolizeaza lupta dintre bine si rau, aparenta sa de sluga si esenta sa nobila. Din probe: alegerea calului - functioneaza efectul greselii, reactia calului care il urca la nori, se subordoneaza principiului etic al rasplatirii.

Harap-Alb se initiaza - intalnirea cu Spanul ii prilejuieste eroului contactul cu omenescul, eroul incalcand interdictia tatalui (de a nu se insoti cu omul ros sau cu omul span), dar si cu alte aspecte ale fantasticului.

Sfanta Duminica (etimologic, duminica inseamna ziua Domnului si de aceea este un timp al sarbatorii, al odihnei si al meditatiei). In folclorul nostru, Sfanta Duminica apare ca o figura mitologica legata in primul rand de sensurile milosteniei crestine si este reprezentata ca o batrana generoasa, binevoitoare, iar adeseori indrumatoare a eroului inocent. Rolul ei de mistagog se justifica in primul rand prin legatura directa cu divinitatea.

Albina este considerata in mitologia romaneasca, mesagerul investit cu puteri magice. In multe legende, povesti sau colinde, albinele sunt legate de crearea lumii; ele apar ca ajutoare constante ale Creatorului. Simbol solar, albina s-a nascut din lacrimile Maicii Domnului si este ocrotita de Sanziene.

Calul, insotitorul si sfatuitorul eroului, este, prin excelenta animalul benefic; in traditiile funerare el conduce sufletul mortului, calauzindu-l spre lumea cealalta (este psihopomp), iar in basme se revitalizeaza periodic, hranindu-se cu jeratic. El intrupeaza atat fortele selenare, cat si solare, aparand in credintele noastre si ca animal al lumii subpamantene, si ca fiinta inaripata. El poate patrunde pe celalalt taram, zboara ca gandul, cunoaste toate vicleniile lumii.

Fiinta diabolizata (spanul, omul ros) este omul care poarta un semn fatal reprezinta un avertisment; in mentalitatea poporului roman, oamenii insemnati aduc ghinion (piaza rea), au puteri nefaste si pot deochia lumea; printre acestia se numara spanii, roscatii, infirmii, cei cu o cicatrice. Diavolul se intrupeaza adesea in oameni infirmi sau care au un semn distinct, avertizand astfel asupra pericolului pe care il reprezinta, in credintele indice, Spanul este omul-piatra, depozitarul rautatii absolute.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Literatura


Carti
Gramatica


Stilul beletristic (artistic)
Clasicism si romantism versus Antichitate, Imaginea Greciei si a Romei antice in poemul Memento mori, de Mihai Eminescu
Emotie de toamna - O iubire trecuta
SCHITA A UNEI TEORII COERENTE A VORBIRII SI A FORMALIZARII SALE
PERSONAJELE DIN NUVELA MOARA CU NOROC DE IOAN SLAVICI
Prezinta tipurile de personaje dintr-un basm cult studiat
Fantana dintre plopi - comentariu
Prezinta particularitatile moderniste intr-o poezie studiata, apartinand lui Ion Barbu
Publicistica lui Arghezi - atitudine duplicitara fata de regim, o mare abilitate de a-si infasura aceste cedari in metafore
IMPORTANTA SI UTILITATEA DISTINCTIEI TRIPARTITE