"Ploua"
- George Bacovia
1. tina, ploua;
2. Utilizarea punctelor de suspensie in finalul primului vers
exprima sentimentul de deznadejde a eului liric in fata ploii
nesfarsite.
3. In luna mai vremea este cea mai frumoasa de pe
tot timpul anului.
Nu mai pot merge la mare.
4. motivul ploii; motivul talangei;
5. forme verbale si pronominale de persoana I
si a II-a : "n-am mai vazut", "-mi";
6. Epitetul personificator "grele (talangi) adormite" sugereaza
un sentiment de apasare, de deznadejde a poetului ca urmare a ploii. Aici ea cade neincetat. Impresia de sfarsit de lume este astfel amplificata de repetarea acestui cuvant in
versul-refren al poeziei.
7. Un procedeu tipic simbolist este repetarea unui
vers in poezie, cu valoare de refren ("Ah, plansul talangii cand
ploua!") ce sugereaza aici atmosfera apasatoare, agonizanta.
8. Cea de-a treia strofa completeaza tabloul monoton al unei naturi
inecate de ploaie. Ploaia, in poezia bacoviana, nu vine sa
purifice, nu este un simbol al fecunditatii naturii, ci unul al
dezagregarii materiei. Sentimentul vidului, al
tristetii pune stapanire pe poet.
9. O caracteristica a limbajului simbolist este
sugestia. Utilizand simbolul sau repetand anumite sintagme
sau versuri sunt sugerate sentimente, stari ale poetului (Aici agonia,
deznadejdea, depresia, cauzate de ploaia nesfarsita).
