 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica |
| Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
Proza - in sensul cel mai larg al termenului este o modalitate de comunicare obisnuita sau literara, (orala sau in scris). Dincolo de vorbirea cotidiana, se disting mai multe feluri de proza: literara, stiintifica, filozofica, istorica, politica, oratorica etc.
Proza literara este o modalitate de redactare care, de obicei, se defineste prin opozitie cu poezia. Ea se diferentiaza de poezie nu numai prin aspecte exterioare cum ar fi lipsa structurilor prozodice (rima, ritm, vers, strofa etc.), ci si prin elemente de substanta.
De-a lungul timpului curentele literare au nuantat din punct de vedere stilistic anumite trasaturi ale prozei. Astfel clasicismul i-a dat concizie, echilibru, sobrietate, in vreme ce romantismul, prin elanul sau, a impus simbolurile si pitorescul.
Daca in literatura anumite tipuri de texte sau specii literare au ca forma de expresie exclusiv versul (epopeea, balada, fabula etc.), altele apar numai in proza (schita, nuvela, povestirea, romanul etc.). Poezia si proza nu pot fi insa cantonate in mod rigid in domenii inseparabile, prin granite de netrecut. Proza moderna incorporeaza adesea elemente poetice, iar poezia elemente ale prozei: versul alb si versul liber se apropie de proza, poemul isi gaseste corespondent in poemul in proza (ex. Cantarea Romaniei de Alecu Russo), iar proza ritmata sau rimata se apropie de poezie (de exemplu: Poate ca acesta-i vestitul Ochila, frate cu Orbila, var primar cu Chiorila, nepot de sora cu Pandila, din sat de la Chitila, peste drum de Nimerila, ori din targ de la Sa-l-cati, megies cu Cautati si de urma nu-i mai dati - Ion Creanga, Povestea lui Harap-Alb).
Modurile de expunere specifice prozei sunt naratiunea, descrierea si dialogul.
|
Etapa |
Perioada istorica |
Curentul literar / cultural |
Reprezentanti |
|
Inceputurile prozei |
Secolul al XVII-lea - inceputul sec. al XVIII-lea |
Umanism |
Grigore Ureche iaugureaza Letopisetul Tarii Moldovei, continuat de Miron Costin si de Ion Neculce (1661 - 1743; opera de istoriografie cu elemente de literaritate: portret, descriere, naratiune, dialog etc.) Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifica - 1705 (lucrare alegorica care marcheaza trecere de la istoriografie la literatura beletristica - roman) Predicile (Didahiile) lui Antim Ivireanul (1708 - 1816) |
|
Perioada pasoptista |
Romantism, clasicism - |
C. Negruzzi - Alexandru Lapusneanul (1840), Negru pe alb, proza epistolara; Nicolae Balcescu - Romanii supt Mihai-Voievod Viteazul; Ion Ghica - Scrisorile catre V. Alecsandri; Alecu Russo - Cantarea Romaniei; V. Alecsandri - Buchetiera de la Florenta, Balta Alba, inceputul de roman Dridri s.a. |
|
|
Perioada postpasoptista |
1860/65 - pana la Junimea |
Romantism, Realism |
Romanul de mistere (I. M. Bujoreanu, Mistere din Bucuresti, 1862; G. Baronzi, Misterele Bucurestilor, 1862-1864); Nicolae Filimon, Ciocoii vechi si noi sau ce naste din pisica soarici mananca (1862-1863, in foileton); Al.Odobescu, Pseudo-kynegetikos, eseu; Bogdan-Petriceicu Hasdeu, Duduca mamuca, nuvela satirica, 1863. |
|
Perioada marilor clasici |
A doua jumatate a secolului al XIX-lea |
Romantism Realism |
Mihai Eminescu, Sarmanul Dionis, Cezara, Avatarii faraonului Tlà s.a. (nuvele) Ion Creanga*, Povesti, Amintiri din copilarie (1881-1888) Ioan Slavici*, Novele din popor - 1881 (Moara cu noroc, Padureanca s.a.), Mara -1906 (roman); I. L. Caragiale - Momente si schite, Nuvele |
|
Perioada de trecere de la marii clasici la interbelici |
Sfarsitul sec. al XIX-lea, inceputul sec. al XX-lea |
Baroc Realism Naturalism |
Al. Macedonski - Thalassa - Marea epopee Barbu Stefanescu Delavrancea - Nuvele (Hagi Tudose) |
|
Perioada interbelica |
Realism |
Liviu Rebreanu*, Ion - 1920, Padurea spanzuratilor - 1922, Rascoala - 1930 Mihail Sadoveanu*, Hanu Ancutei - 1928, Baltagul - 1930, Creanga de aur - 1933 Hortensia Papadat-Bengescu, Concert din muzica de Bach - 1927 Camil Petrescu*, Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - 1930, Patul lui Procust - 1933 Mateiu I. Caragiale, Craii de curtea veche - 1929; Mircea Eliade, Maitreyi - 1933 G. Calinescu*, Enigma Otiliei - 1938 Vasile Voiculescu, Povestiri (1966, postum), |
|
|
Perioada postbelica |
Dupa 1944/1945 si pana in prezent |
Realism Postmodernism |
Marin Preda*, Morometii - 1955 (vol. I, 1967, vol. al II-lea), Cel mai iubit dintre pamanteni - 1980 Stefan Banulescu, Cartea Milionarului (vol. I, Cartea de la Metopolis) - 1955 Mircea Nedelciu, Aventuri dintr-o curte interioara - 1979; Gabriela Adamesteanu, Dimineata pierduta - 1983; Mircea Cartarescu, Visul - 1989 (in 1993 republicat cu titlul Nostalgia), Orbitor (trilogie) - 1996 - 2002; Adriana Babeti, Mircea Nedelciu, Mircea Mihaies, Femeia in rosu - 1990. |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
