Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Literatura


Index » educatie » Literatura
» Mihai Eminescu, Stau in cerdacul tau…


Mihai Eminescu, Stau in cerdacul tau…




Mihai Eminescu, Stau in cerdacul tau…

1. senina = clara; misca = freamata.
2. Cratima din versul „Deasupra-mi crengi de arbori se intind” are rolul de a pune in evidenta pronuntarea impreuna a doua parti de vorbire diferite. Se pastreaza totodata masura si ritmul versurilor.


3. Procedeaza cum vrei, atata timp cat transferul nu va bate la ochi.
Prefera sa ramana in intuneric, decat sa afle ca a fost tradat de propriul frate.
4. „mana ta cea fina” , „umeri de ninsoare”
5. Teme/motive: iubirea, luna, stelele, ramuri.


6. Metafora „flori de umbra ma cuprind” este extrem de sugestiva in redarea ideii de analogie intre sentimentele eului liric si natura. Se creeaza o atmosfera intima, de mister, arborii si florile nascand umbre in lumina selenara.
7. Strofa a doua debuteaza cu conjunctia adversativa „dar”, care muta atentia cititorului de pe imaginea cadrului natural, redata in prima strofa, pe imaginea iubitei care este privita. Fereastra, element recurent in lirica eminesciana reprezinta, pe de o parte, hotarul dintre cele doua spatii – exterior si interior – despartindu-i parca pe cei doi indragostiti. Pe de alta parte, fereastra este cea care permite privirii indragostitului sa poata admira frumusetea si gingasia celei pe care o iubeste. Epitetul „mana ta cea fina”, precum si metafora „In val de aur parul despletind” exprima senzualitatea celei care pierduta in ganduri se uita in lumina. Relatia de apropiere dintre cei doi este evidentiata de folosirea pronumelor personale de persoana I si a II-a: „eu”, „tu” si de adevaratul ritual al privirilor celor doi.
8. Titlul sonetului este reluat in primul vers din primul catren, fixand cadrul: „Stau in cerdacul tau”. Atmosfera de intimitate este creata de acest cerdac, desemnand un spatiu intermediar, un ansamblu domestic intrepatruns cu un aer familiar. Multitudinea imaginilor artistice, in mare parte dinamice („vantul misca arborii-n gradina”, „ in val de aur parul despletind”, „desfaci visand pieptarul de la san”, „incet te-ardici”), cat si figurile de stil ( epitetul „umeri de ninsoare”, personificarea „stele tremura” etc.) contribuie la alcatuirea unui spatiu intim, feeric, dominat de lumina selenara „s-alaturi luna bate trist in geam”) deoarece toate miscarile sunt abia resimtite. Observarea iubitei se face prin intermediul unei ferestre, spatiu al oglindirii si al invaziei erotice, fapt ce presupune reveria trairii. Feminitatea nuda, marmoreana, reflectand razele lunii, urmata apoi de stingerea luminii („Incet te-ardici si sufli-n lumanare”) invaluie indragostitul in efectele semiobscuritatii produse de o noapte senina. Vraja este atat erotica, invadand spatiul sacru al intimitatii, cat si exterioara, contaminand natura.
9. Sonetul „ Stau in cerdacul tau” apartine liricii intime si dezvaluie o tema romantica. O modalitate de evadare, de data aceasta absoluta, specifica romanticilor este reflectata si aici, prin motivul visului, dar si prin tema naturii. Avem de-a face cu o natura coplesitoare, asupra careia domina lumina selenara, un motiv caracteristic curentului romantic. Impletirea acestei teme cu cea a iubirii semnifica ineditul liricii eminesciene, evidentiata si in acest sonet. Cultivarea sensibilitatii, a imaginatiei si a fanteziei, minimalizand luciditatea si ratiunea este un alt argument in sprijinul apartenentei acestei poezii la curentul romantic.








Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Literatura


Carti
Gramatica


Doina populara
Visul unei nopti de iarna de Mihai Eminescu - prezentare generala
Ilustreaza conceptele operationale tema si motiv literar, pe baza unei poezii studiate apartinand modernismului
Viata si opera lui Eminescu
Publicatii culturale si societati de prietenie romano-americane, factori esentiali ai cunoasterii reciproce
Mihai Eminescu, Peste varfuri
POSIBILITATI SI LIMITE ALE MECANICISMULUI LINGVISTIC
Exemplifica, apeland la o povestire studiata, doua dintre particularitatile limbajului prozei narative (la alegere, din urmatoarea lista: modalitati a
Clasificarea prozei eminesciene
Ilustreaza comicul (de caracter, de situatie sau de limbaj), prin referire la o comedie studiata