Mihai
Eminescu, La steaua
1. a face cale intoarsa; a o lua pe o cale
gresita
2. Virgula este folosita pentru a marca pauza
ritmica din interiorul strofei, marcand si coordonarea prin
juxtapunere intre propozitii.
3. a pieri - a se pierde; amor -iubire
4. teme/motive: steaua,dorul, noaptea
5. Metafora "Icoana stelei" accentueaza importanta
stelei, aproape divina. Epitetul "noapte
adanca" subliniaza imaginea cosmosului intunecat, invaluind
atmosfera intr-o aura de mister.
6. "Icoana stelei ce-a murit/ Incet pe cer se suie"
7. Poezia se incadreaza in lirica romantica deoarece apar teme/motive
literare specifice romantismului: noaptea, cosmosul, iubirea. De asemenea,
continutul meditativ si exprimarea gnomica reprezinta alte
doua argumente in acest sens
8. Titlul poeziei "La steaua" prezinta elementul
principal al textului. Steaua reprezinta punctul
de reper al cosmosului dar si al intregii omeniri. Ea
lumineaza vietile oamenilor, dar de multe ori lumina stelei este vizibila dupa ce astrul deja a disparut.
9. In ultimul catren poetul compara iubirea, dorul care persista,
chiar dupa ce sentimentul s-a consumat, cu
calatoria luminii emanata de o stea. Metafora "al nostru dor/
Pieri in noapte-adanca" sugereaza faptul ca iubirea care se
stinge, nu dispare ca senzatie cu totul. Dragostea, la fel ca si
cosmosul, este eterna. Ultimele
doua versuri ale strofei fac referire la faptul ca in urma unei
iubiri vor ramane amintiri vesnice. Poetul foloseste
metafora "Lumina stinsului amor" pentru a sublinia ideea ca intotdeauna
omul care a fost innobilat de acest sentiment isi va
aduce aminte de frumusetea unei iubiri, care candva i-a luminat sufletul.
