Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Literatura


Index » educatie » Literatura
» MOROMETII si VIZIUNEA DESPRE LUME REFLECTATA IN ROMAN


MOROMETII si VIZIUNEA DESPRE LUME REFLECTATA IN ROMAN




VIZIUNEA DESPRE LUME REFLECTATA INTR-UN ROMAN DIN PERIOADA POST BELICA-MOROMETII

*CONSTRUIREA PERSONAJULUI

*RELATIA DINTRE INCIPIT SI FINAL

Prozator realist, obiectiv, adept al autenticitatii si creator al personajului privit din perspectIva comportamentista, Marin Preda fundamenteaza, prin opera sa, o conceptie profund moderna despre roman.

          Prin” Morometii “, roman postbelic, carte fundamentala a prozei noastre contemporane, M. Preda continua traditia  romanului romanesc de inspiratie rurala, ilustrat de Slavici, Rebreanu, Sadoveanu, si in acelasi timp, se distanteaza de aceasta traditie, propunand o viziune noua, moderna asupra universului existential rustic si asupra taranului roman.



        Vocatia realista a prozei lui Marin Preda isi afla confirmarea in vol. I al romanului” Morometii”, publicat in 1955.

 Volumul al II lea  vede lumina tiparului 12 ani mai tarziu, 1967.

Romanul  contine  in cele 1000 de pagini, povestea unei familii de tarani din Campia Dunarii, care cunoaste de-a lungul unui  sfert de secol, o adanca si simbolica destramare.

Im primul rand,  romanul abordeaza o tema fundamentala: destramarea civilizatiei  traditionale taranesti. Alte teme aduse in discutie reprezinta si ele linii de forta  ale gandirii scriitorului M. Preda: raportul individual cu istoria, librtatea si constrangerea, iluzia si realitatea, solidaritatea umana si exilul interior, tema paternitatii, cea a cunoasterii, a iubirii, a mortii.

Romanul Morometii aduce in prim –plan si cateva mituri arhaice( al tatalui, al fiului risipitor, al victoriei binelui, chiar si atunci cand raul, ura , violenta invadeaza lumea oamenilor) si destrama mituri ale veacului al XX-lea( mitul samanatorist si poporanist al supravietuirii micii gospodarii taranesti in structuri economice arhaice:mitul arhaic al comuniunii om-natura, mitul comunist al colectivizarii si cel al omului nou.)

  In al doilea rand, M. Preda creeaza in Morometii o fresca sociala, situand in antiteza perioada interbelica si cea  de dupa razboi, surprinzand un moment de tranzitie dramatic in plan national. Aceasta creatie este un roman polemic ce-si propune sa descopere complicatiile necunoscute ale sufletului  taranesc, firea contemplativa, bucuriile si libertatea spiritului rural care nu mai este devorat de pasiunea posesiunii pamantului.

        Titlul romanului subliniaza intentia  autorului de a urmari destinului unei familii.

IN ALTA ORDINE DE IDEI,“Morometii” este  romanul unei colectivitati ale carei temelii sunt grav amenintate de un timp viclean ce ascunde, sub aparenta rabdarii, capcana unei istorii frauduloase.

Actiunea primului volum incepe intr-o seara de vara, cand numeroasa familie a lui Ilie Moromete se intoarce de la camp. Astfel, inca din expozitiune, membrii  acestei familii  taranesti sunt prezentati in cateva imagini memorabile.Moromete,tatal, trasese caruta sub umbra celor doi salcami. Tatal, ramas singur,si Moromete cel de pe podisca sunt secvente narative simbolice. Pe de o parte, instrainarea sa existentiala, si pe de alta, contemplativul care priveste superior spectacolul lumii.

 Cina taraneasca este cel dintai moment care aduna familia intr-un gest ritualic, pastrat neschimbat de sute de ani.Cina are un caracter aproape sacru.. Ea releva si relatiile din cadrul familiei: neintelegerile dintre cei  trei baieti proveniti din prima casatorie- Paraschiv, Nila si Achim si fratii lor dupa tata- Tita, Ilinca si Niculae: lipsa de respect  a celor dintai fata de mama lor vitrega, Catrina, pozitia autoritara a tatalui, nevoit sa fie dur pentru a mentine unitatea familiei ; nemultumirile  mezinului Niculae, trimis in fiecare zi sa pasca oile, desi lui ii era drag sa invete.Se prefigureaza si cele doua drame existentiale pe care le va trai apoi la modul acut, Ilie Moromete- drama pamantului si a paternitatii. AVAND DATORII LA BANCA SI IMPOZITE DE PLATIT, Moromete accepta sa-i vanda veccinului sau, Tudor Balosu, salcamul din fundul gradinii, arbore care facea parte din existenta afectiva a familiei, ca si cand ar fi avut suflet.Taierea salcamului capata accente tragice.

Cum nici banii luati pe salcam nu pot acoperi datoriile lui Moromete, baietii din prima casatorie, sfatuiti de matusa lor, Guica, ii propun tatalui un plan: urma ca Achim sa plece la Bucuresti, cu oile, si din vanzarea laptelui si a branzei, sa castige banii necesari.




Dupa multe discutii, Moromete accepta, fara sa banuiasca adevaratele intentii ale celor trei. Acestea vor iesi la iveala abia dupa seceris, cand Parascuiv si Nila fura caii, o parte din zestrea fetelor si banii din lada, luand si ei drumul spre capitala.

Moromete ramane cu cei trei copii din a doua  casatorie si mai sugrumat de datorii decat inainte, nevoit sa vanda  doua loturi de pamant si o parte de gradina, el devine acum un alt om. Drama paternitatii inselate combinata cu drama pamantului il  scot din starea bovarica in care traise, revenind dur la realitate.L a sfarsitul vol I , din omul contemplativ, ironic si superior nu mai ramasese decat” un chip de lut ars.”

In vol. al II lea  in central actiunii sta existenata  satului, dupa al II lea razboi mondial.Cele cateva intamplari: citirea ziarului,pregatirea premilitara, incasarea impozitului, serbarea de sfarsit de an, fuga Polinei cu Birica- sunt importante nu atat in sine,.cat prin viata intensa care pulseaza in spatele lor.

Semnificativa pentru psihologia colectiva este scena citirii ziarului in poiana lui Iocan.Veselia, glumele, ironia la adresa  evenimentelor vremii denota o existenta relativ lipsita de griji in care taranul se considera a fi central lumii.Acesti tarani se numesc Cocosila,Dumitru lui Nae,Iordan, ei sunt tipici si reprezinta natura morometiana.

 Tatal face un drum la Bucuresti, inainte de razboi, incercand sa-si readuca feciorii acasa, dar acestia refuza.Catrina il paraseste, lasandu-l doar cu Ilinca. Uneori , Moromete e vizitat de Niculae devenit activist, dar discutiile dintre ei adancesc instrainarea care ii separa.In final, batranul ajunge neputincios si imputinat de ani, ultimele lui cuvinte constitiund o suma a vietii: ‘’Domnule, eu totdeauna am adus o viata independenta”.

Un alt argument este acela ca Incipitul romanului textualizeaza ideea de inceput prin termeni adverbiali si substantivali, in timp ce finalul , rezumativ marcheaza intrarea intr-un alt timp al tarziului si al crizei. In Campia Dunarii cu cativa ani  inaintea celui de al II lea razboi mondial”se  pare ca timpul avea cu oamenii nesfarsita rabdare”, viata se scurgea aici fara conflicte mari. Incipitul romanului aduce in prim plan problema timpului; al II lea vol. foloseste tehnica  rezumativa a selectarii evenimentelor, cu intoarceri in timp si eliminari de fapte.

Prima parte se petrece de sambata seara pana duminica noaptea, cu scene ilustrand monografic viata rurala.Scena cinei e considerata prima schita a psihologiei Morometilor.

Partea a II a se  deruleaza pe parcursul a doua saptamani incepand cu plecarea lui Achim   cu oile, la Bucuresti.In al doilea volum,  imaginea veche a lui Moromete e distrusa. In timp ce vol I reprezinta Cartea tatalui, vol. al II lea reprezinta cartea fiului, un antimorometian ca filozofie a existentei.Exista o simetrie intre incipit si fina,l cand timpul era rabdator cu oamenii si cand, in vol II nu mai avea rabdare caci se apropia al II  lea razboi mondial.Si intre incipitul si finalul intrgului roman exista simetrie,Moromete iese pe podisca, dupa intoarcerea de la camp, iar in finalul vol II, Niculae il viseaza pe tatal sau, la un an dupa  ce  acesta moare, iesind din curte pe aceeasi podisca.

 In concluzie,   structura romanului este cinematografica, iar revelarea reactiilor sufletesti ale personajelor il incadreaza in realismul psihologic.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Literatura


Carti
Gramatica


Formarea ideii de literatura comparata, Romanul crizei adolescentine / Aura copilariei: Jan Parandowski / Charles Dickens / Ion Creanga
Geniu pustiu de Mihai Eminescu - prezentare generala
PE URMELE MARILOR SCRIITORI
Stefan Petica, Fecioara in alb, IV
George Cosbuc, Pastel
SEMNIFICATIA CULTURALA A DISPUTEI PRIVIND FORMA SI FONDUL
Principiile esentiale ale jocului actoricesc
Expune ideile care au stat la baza directiei moderniste, promovate de Eugen Lovinescu
Fat-Frumos din lacrima de Mihai Eminescu - prezentare generala
Universul bacovian