Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Literatura


Index » educatie » Literatura
» „De-abia plecasesi” – Tudor Arghezi


„De-abia plecasesi” – Tudor Arghezi




„De-abia plecasesi” – Tudor Arghezi

1.
a se pleca; a-si pleca capul; a pleca urechea;
2. Cratima desparte doua parti de vorbire diferite si are rolul marcarii pronuntarii intr-o singura silaba a prepozitiei „de” si a primei vocale „a”, a adeverbului abia, ajutand astfel la mentinearea masurii si ritmului versului.
3. Tot acel vis ingrozitor s-a dovedit a fi un semn pe care numai eu il puteam intelege.
Din cauza suferintei a ajuns o umbra de om.
4. „Voiam sa pleci”, „voiam si sa ramai”
5. Interogatia retorica din ultima strofa transmite cititorului lupta ce se da in sufletul poetului intre glasul inimii, care o vrea inapoi pe fiinta iubita „De ce-ai plecat?”, si glasul orgoliului ranit „de ce-ai mai fi ramas?”
6. Teoria iubirii neimplinite; motivul plecarii;
7. Prezenta marcilor eului liric (precum verbe si pronume la persoana I si a II-a „te-', „am rugat”, „voiam”, „plecasesi”), impreuna cu cea a exclamatiilor („nu te-ai uitat o data inapoi!”) si a intrebarilor retorice („de ce-ai plecat?”) marcheaza in poezie lirismul subiectiv.
8. Ultima strofa se realizeaza in intregime pe baza antitezei intre glasul inimii (cel neauzit) si glasul mintii eului liric (gandul cel dintai). Indecizia din sufletul poetului este redata in special in primul si ultimul vers „Voiam sa pleci, voiam sa si ramai/ []/ De ce-ai plecat?de ce-ai mai fi ramas?”. Retorismul intrebarii din finalul strofei adanceste sentimentul melancoliei data de regretul eului liric in fata deciziei sale de a renunta la iubire.
9. Titlul poeziei, constituit dintr-o locutiune adverbiala „de-abia”, langa care plasat e un verb la mai mult ca perfect (timp specific unei actiuni trecute si demult incheiate), subliniaza durerea inca puternica din sufletul poetului. De asemenea, persoana a II-a, singurul, a verbului sugereaza reprosul eului liric la adresa iubitei, cuprins in forma unui monolog adresat din poezie.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Literatura


Carti
Gramatica


MODIFICARILE FONETICE IN LIMBA ROMANA
Ilustreaza conceptul operational neomodernism prin referire la un text liric studiat
Elemente moderniste prefigurate de arta poetica argheziana
Noapte de mai, de Alfred de Musset
Nuvela fantastica - Nopti la Serampore de Mircea Eliade
Nichita Stanescu, Adolescenti pe mare
Alexandru Macedonski, Stuful de liliac
Mihai Eminescu - Conceptia despre poezie
Limba vorbita - limba scrisa
G. Calinescu, Neoromantica