Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Literatura


Index » educatie » Literatura
» Coordonatele liricii religioase argheziene


Coordonatele liricii religioase argheziene




Coordonatele liricii religioase argheziene

Cel care-l cauta pe Dumnezeu are impresia ca mintea se frange cand se incumeta sa se masoare cu Tatal:

Curba deznadejdii se opreste astfel aici pentru ca n-are unde sa mai urce, ceea ce face din aceste versuri o poezie a acceptarii prabusirii, poezia impacarii cu uratul. Poetul se intoarce la locul de plecare, sfarsit, dornic de liniste:

„ Si am voit atuncea sa sui si-n pisc sa fiu

O stea era pe ceruri. În cer era tarziu.”

La Arghezi intalnim durerea spontana, inclinata spre spovedanie a „Psalmilor” si din poaeza „Duhovniceasca”, in care superstitia si naivitatea credintei sunt redate cu nuante de stil biblic.

În poezia „Duhovniceasca” se simte materializarea si acceptia panteista ( conceptia filozofica de a identifica divinitatea cu intreaga natura) a Divinitatii. Dumnezeu e alaturi de noi, e in vegetal si in animal, ca si in spiritul uman. Prin misterioasa forta eterna, viata e multipla, libera si sacra, se desfasoara intr-un mare circuit si de aceea in conceptia argheziana Dumnezeu participa la viata umana.

„Ce noapte geroasa, ce noapte grea!

A batut in fundul lumii cineva.”

Cadrul poeziei este restrans, parand sa fie o imagine de sfarsit de lume, deoarece „Toti au murit de tot”. Totul s-a topit parca, sentimentul care plutest fiind unul de naucire, de incertitudine. Teama de moarte conduce poetul la disperare, pentru ca procesul de dezagregare este lent, moartea fiind dusa pana in regnul mineral:







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Literatura


Carti
Gramatica


Nichita Stanescu, Adolescenti pe mare
MALADIVUL IN OPERA LUI BACOVIA
Ion Pillat, Strainul
Noapte de mai, de Alfred de Musset
“O SCRISOARE PIERDUTA”-DEMONSTRATIE COMEDIE
Repere ale variatiei istorice. Arhaisme in texte originale. Arhaisme in traduceri.
Alexandru Macedonski, Pe balta clara
MIHAI EMINECU - FAT –FRUMOS DIN LACRIMA
Stilul stiintific
Alegeti un roman subiectiv dintre cele studiate si aratati care sunt particularitatile textului care justifica apartenenta acestuia la specia romanulu