Barbu
Fundoianu, Herta
1. "ploaie", "toamna","vantul", "iedera"
2. Virgula marcheaza in vorbire o pauza scurta.
In cazul primului vers al poeziei Herta, virgula este
folosita pentru a separa doi termeni dintr-o enumeratie ("a ploaie, a
toamna").
3. "Iti mai aduci aminte? Iti mai aduci aminte?"
4. motivul toamnei, al aducerii aminte, al trecerii
ireversibile a timpului, al spatiului natal vazut ca geografie
mitica.
5. Prima secventa din textul liric dat descrie peisajul Hertei,
tabloul naturii si al targului cuprins de toamna. Descrierea
subiectiva este realizata inca din
primul vers prin imaginea olfactiva "miroase a ploaie, a toamna
si a fan", care are rolul de a purta cititorul in universul satului
moldovean. Urmeaza, apoi, numeroase imagini vizuale "vantul nisip aduce",
"fetele asteapta in ulita murdara, "carute
fugarite de ploaie" care detaliaza peisajul trist
si dezolant al targului provincial cuprins de toamna, de ploaie
si de vant. Se remarca abundenta grupului
nominal (substantive si adjective), timpul prezent al verbelor,
prezenta indicilor spatiali si temporali, figurile de stil
variate - toate specifice textului literar descriptiv.
6. Metafora "zambet de iaz, de ses, cuminte" din a doua secventa
a discursului liric are rolul de a surprinde tineretea trecuta a
batranilor "de la casa cea veche" Motivul toamnei din poezia Herta
este o metafora a varstei, iar sintagma "zambet de iaz, de ses,
cuminte" este ca o amintire a tineretii care luceste in ochii
batranilor, impreuna cu sclipirea fugara a unor elemente din
spatiul natal. Amintirea vremurilor trecute, contemplate cu naivitatea
copilariei.
7. Poezia Herta este realizata printr-o
imbinare a stilului traditionalist cu cel modernist. Motivul
aducerii aminte si al trecerii timpului sunt tipic traditionaliste,
iar descrierea unui peisaj tipic romanesc, a satului/targului provincial,
apartine ideologiei traditionaliste care cuprinde conservarea
specificului romanesc. Discursul liric este creat prin folosirea unor
termeni colocviali, neasteptati sau a unor imagini menite sa
socheze precum "ulite murdare", "gaste, cu pantofi galbeni",
"carute fugarite", "grilajul de iedera coclit", "azi/
si stearpa si molaie ca o convalescenta", "linisteamucegaieste",
toate marci ale modernismului. Tema si motivele textului tin de
curentul traditionalist, dar anumite imagini sunt create in stil
modernist.
8. Ultima secventa este ca o concluzie a
discursului liric. Ideea poetica a ultimelor
cinci strofe este trecerea ireversibila a timpului si amintirea
tineretii care a ramas doar sub forma unor poze intr-un album.
Trecutul este "ascuns" in pozele facute in
tinerete, prezentul fiind doar o trista imagine plina de riduri,
vazuta in oglinda. Mijloacele artistice
concretizeaza ideea poetica prin metaforele "Ne-ascund atat de bine
albumele cu clampa / de-alama, tineretea!" si "trecutu-i
langa lampa", prin imagini vizuale "plina e oglinda cu cute in
obraz", prin comparatia expresiva "si stearpa si
molaie ca o convalescenta". Comparatia din ultimele doua
versuri aminteste de zilele copilariei lipsite de griji,
linistite, de mult pierdute "e-asa de lunga vremea".
9. Limbajul poetic se caracterizeaza prin expresivitate datorita
folosirii imaginilor artistice "miroase a ploaie, a toamna si a fan",
"auzi cum ploaia stinge fanarele cu gaz", "plina e oglinda cu cute in
obraz" si a figurilor de stil: comparatia "si stearpa
si molaie ca o convalescenta", epitete "factorul greoi si
surd", "tacerea lunga si gri", "albumele cu clampa
de-alama", metafore "linistea in lucruri de mult
mucegaieste", "un zambet de iaz, de ses, cuminte".
