Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. istoria lumii, istoria Romaniei, civilizatii, ere, razboaie, referate la, sinteze, fapte istorice

Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Istorie


Index » educatie » Istorie
STRUCTURI SI MISCARI SOCIALE IN PERIOADA INTERBELICA


STRUCTURI SI MISCARI SOCIALE IN PERIOADA INTERBELICA



STRUCTURI SI MISCARI SOCIALE IN PERIOADA INTERBELICA

1. Caracteristici ale vietii sociale in Romania in perioada interbelica

2. Structuri si mutatii in plan social

3. Conflicte sociale

1.     Caracteristici ale vietii sociale in Romania in perioada interbelica

Romania, dupa Marea Unire a devenit un stat de marime medie, populatia se afla pe locul opt si suprafata pe locul zece in Europa. Recensamantul din 1930 prezenta urmatoarea structura a populatiei: 71,9% romani, 7,9% maghiari, 4,1% germani, 4% evrei, 3,2% ruteni si ucrainieni, 2,3% rusi, 2% bulgari, 1,5% tigani, 0,9% turci, 0,6% gagauzi, 0,3% sarbi si croati, 0,3% polonezi, 0,1% greci, 0,1% tatari, 0,3% alte nationalitati. Din cei 18.025.896 locuitori, 78,9% traiau in lumea satelor, 21,1% erau concentrati in orase. Cele mai mari orase din Romania Mare erau: Bucuresti(630.000 locuitori), Cernauti, Galati, Iasi (400.000 locuitori). In 1925 a fost adoptata o lege care consfintea libertatea emigrarii. Statisticile privind emigrarea se refera indeosebi la anul 1938 cand in Romania s-au stabilit 28.580 cetateni straini si au emigrat 11.709 cetateni romani.

Dupa statistica din 1930 repartitia fortei de munca pe profesii era urmatoarea: 72,3% lucrau in agricultura, 9,4% in industrie, 4,8% erau functionari, 4,2% se ocupau de comert si credit. Provinciile unite cu tara aveau elemente specifice ale structurii sociale in functie de structura economica:

     Transilvania: ponderea o forma burghezia mica, comerciala si industriala, taranii si lucratorii industriali;

     Bucovina: intreprinzatorii capitalisti de origine evreiasca sau germana, tarani;

     Basarabia: taranime numeroasa.

2. Structuri si mutatii in plan social

Structura sociala in perioada interbelica cunoaste evolutii in functie de dezvoltarea ramurilor economice. Daca in perioada 1918-1921 majoritatea populatiei o forma taranimea, dupa 1922 creste numeric muncitorimea si profesiile liberale datorita dezvoltarii industriei.

Burghezia industriala, bancara si comerciala a jucat un rol important in plan economic si politic. A impulsionat cele mai importante acte de politica economica, fiind adepta ideii industrializarii si a cresterii prestigiului Romaniei prin cresterea puterii sale economice. Burghezia si-a consolidat pozitia in societate, a contribuit la modernizarea statului roman. Prin politica promovata in domeniul economic in unele perioade a atenuat conflictele sociale. Burghezia nu era o clasa sociala omogena, in tara noastra predomina burghezia mica si mijlocie. Marea burghezie era reprezentata de marii industriasi si bancheri: Nicolae Malaxa, Max Auschnitt, Ion Gigurtu. In jurul lui Carol al II-lea s-a format camarila regala care treptat dupa 1930 va prelua controlul asupra intregului aparat de stat.

Marii proprietari de pamant (mosierimea) se aflau intr-un proces de diferentiere si de dezintegrare. Pierd din forta economica si social politica. Procesul de dezintegrare politica si economica incepe in primii ani ai secolului XX si se accentueaza la sfarsitul primului razboi mondial. Isi pierd importanta dupa reforma agrara din 1921.

Taranimea constituia majoritatea populatiei. Forma un grup social compus din categorii diferite delimitate de marimea proprietatii, capital si modul de exploatare a pamantului. A cunoscut un proces de stratificare in urma caruia s-au conturat micii proprietari agricoli si lucratorii agricoli. In plan politic a alimentat toate gruparile si partidele politice.

Muncitorii industriali. Dezvoltarea economica a Romaniei Mari prin diversificarea ramurilor industriale a determinat cresterea numerica a muncitorilor concentrati in jurul platformelor industriale din marile orase. In perioada de stabilitate economica are un nivel de trai acceptabil si devine o forta social-politica importanta. Prin dezvoltarea unor ramuri industriale noi creste gradul de pregatire profesionala. Exista o categorie antrenata in ramuri de varf purtatoare ale progresului tehnic. In perioada crizei economice, prin inrautatirea situatiei lor materiale vor participa la miscari de protest sub forme de greve si demonstratii care vizau revendicari de natura economica sau politica.

Intelectualitatea isi mareste ponderea si rolul in societate ca urmare a dezvoltarii invatamantului, stiintei si culturii. Intelectualitatea romaneasca s-a situat pe pozitii progresiste. Ea a contribuit la dezvoltarea invatamantului superior si secundar, provenea atat din lumea satelor cat si din zona oraselor. Cunoaste o crestere cantitativa si calitativa. Exemplul cel mai elocvent este faptul ca Universitatea din Bucuresti se situa printre primele 3 din lume.

3. Conflicte sociale

Conflictele sociale sunt permanente in perioada interbelica cu intensitati diferite in functie de etapa parcursa de societatea romaneasca sub raport politic si economic. Conflictele sociale capata amploare in perioadele de criza economica si au loc in marile centre industriale. Pentru a pune in evidenta aceste aspecte sunt necesare cateva precizari in ceea ce priveste conditiile de viata, munca si nivelul de salarizare. O statistica din 1938 mentioneaza in ceea ce priveste veniturile salariatilor:

     majoritatea avea un venit mediu de cca 200.000 lei pe an;

     716 erau milionari, 70529 aveau venituri mai mari de 100.000 lei anual;

     300.000 de persoane aveau venituri intre 20.000 si 40.000 lei anual.

Principalele miscari sociale si conflicte de munca:

     greva tipografilor din Bucuresti din decembrie 1918;

     grevele muncitorilor ceferisti, mineri si petrolisti din 1919-1920;

     greva generala din octombrie 1920.

Perioadele 1924-1928 si 1934-1938 sunt caracterizate printr-un nivel scazut al conflictelor de munca si miscarilor sociale. Manifestari puternice greviste au loc in perioada 1929-1933 ca urmare a scaderii productiei, inchiderii unor intreprinderi, cresterii somajului si introducerii curbelor de sacrificii:

     greva minerilor de la Lupeni din august 1929 in urma carora au murit 22 de muncitori;

     actiunile greviste din anii 1931-1932;

     grevele din ianuarie-februarie 1933 ale ceferistilor si petrolistilor din Bucuresti si Valea Prahovei;

     grevele de la atelierele Grivita din 16 februarie 1933 soldate cu 3 morti si 16 raniti.



Istorie



INSULELE GOLFULUI SARONIC
Plutarh, Vieti paralele - o posibila comparatie a lumii grecesti cu cea romana
Familia in societatea medievala
Hitler incalca sistematic prevederile tratatului de la Versailles
AL DOILEA RAZBOI MONDIAL - ANGLIA
Scriitori si artisti "angajati"
TARILE ROMANE SI PROBLEMA ORIENTALA
DEZVOLTAREA ECONOMICA A ROMANIEI IN PERIOADA INTERBELICA
Istoriografia cruciadelor
DOMNIA OLANDEZULUI - ANGLIA





















 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate