Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Istorie


Index » educatie » Istorie
Religia in Dacia


Religia in Dacia




Religia in Dacia

Religia dacilor din epoca Regatului ajunsese la un nivel de spiritualizare mai inalt decat toate celelalte religii ale popoarelor invecinate din Barbaricum. Pana acum religioa dacilor era privita exclusiv din perspectiva arheologica si a izvoarelor scrise de catre arheologi si istorici dint-ro perspectiva strict doctrinare de catre teologi sau din punctul de vedere al mostenirilor ce pot fi regasite in folclorul romanesc de catre antropoligi sau etnologi . Mitul lui Zalmoxes ,relevat de Herodot , precum si nenumaratele artefacte descoperite in ultimele decenii , demonstreaza ca religia getilor era triadica . Zalmoxes , prin reforma religioasa pe care a initiat-o a instituit o doctrina abta a raspunde necesitatilor contemporanilor sai. Zalmoxes a fost semi zeu ( daimon ) preot si rege.




Reforma religioasa intreprinsa de Deceneus a fost ceruta de noile conditii create de regatul ce isi abia centrul in muntii Orastiei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Reformele religioase:

 

 

 

 

Majoritatea cercetarilorau considerat ca cea mai importanta figura al religiei dacilor este Zalmoxes."Daimon-ul" il umbreste aproape intodeauna pe Deceneus, iar istoricii isi incep studiile, asa cum este cu Zalmoxes, numai ca pe parcurs il uita pe Deceneus.

Reforma lui Deceneus nu intra in contradictiile cu cea promovata de Zalmoxes, ce o completeaza si o amplifica. Templele existau cui siguranta si inainte de momentul Deceneus, numai ca arheologic existenta lor este destul de greu. Preotii existau ionainte de Zalmoxes, existau dupa el si vor continua sa exista si dupa reforma lui de Deceneus.

Inainte de reformele lui Deceneus avem dovezi ata scrise cat si arheologice ca zeului i se trimitea un mesager. Apoi dupa secolul I i.Ch. sunt atestate de Strabon cumunitatile de calugari, lucru confirmat de Flavius Iosephus

a. Noile temple

Templul alui Zalmocses este descris de Herodot ca ar avea doua niveluri; unul la nivelul solului unde erau primiti preotii si o incapere subterana in care se retragea numai preotul Zalmocses. O asemenea constructie a fost detectata pe calea sapaturilor arheologice numai pe acropola cetatii de la Ocnita (Buridava) unde sub templul patrulater, cladit ulterior, se aflau trei gropi de marime mare. Gropi de marimea celor de la Ocnita s-au descoperit si in alte cetatii geice.

Asprimea vanturilor de aic, precum si lipsa materialului de constructie i-au determinat pe geti sa-si ingroape in intregime sau numai partial locuintele in pamant. Dupa sec I i.Ch. nici un astfel de templu ingropat ori semiingropat nu vom afla in zona sudica a tarii.

b. Pantheonul

Un panteheon atat de variat care cuprinde peste 130 de divinitaii atestate in Dacia epic grafic si figurative se explica atat prin diversitatea etnica a populatiei cat si prin pozitia Provinciei, aflata la raspantia celor mai diverse influente culturale. Aceste realitati au avut un rol determinant in conturarea religiei Provinciei, in care domina orientarea spre Occidentul latin.

La diversificarea pantheonului daciei romane a contribuit, fara indoiala, si "moda" religioasa a timpului care a lansat, deopotriva zeitati cu "viata" efemera in Dacia, dar si divionitati care s-au inpus castigau numerosi adepti. Dupa cum rezulta cu claritate din frecventa atestarilor, numai unele din multimea cultelor mentionate se "impamantesc" in Dacia. Altele, cunosc o raspandire mai cunoscuta si apar doar soparadic in ipostaza de culte personale sau ale unor grupuri etnice restranse.

In realitate, cultele care s-au raspandit larg in Provincie fiind masiv documentate prin monumente epigrafice si figurative sunt relativ putine. Pe baza criteriului frecventiei a fost identificat un " grup principal de culte " alcatuit din divinitati atestate printr-un numar de monumente variand intre peste 300 si 100 : Jupiter, Mithras, Liber si Libera, Hercules, Silvanus, Diana, Aesculapius si Hygio.

Daca limita inferioara a numerelor de atestari ar cobora pana la vreo 40, in acest grup principal ar mai figura: Fortuna, Cavalerii Daubieni, Cavalerul Trac, Venus, Jupiter, Dolichenus, Attis, Mercurius, Mineva, Mars, Apolo si Iuno.

Dupa cum se poate constata invenerarea cu predilectiei a acestor divinitatii un rol determinat nu l-a avut origina acestora (care este extrem de diversa), cat si altii factori specifici Provinciei ponderea elementului militar, mediul natural si in directa relatiei cu acestea, factorii socio-economici economia Provinciei si ocupatiile locuitorilor, si evident politica religioasa a Statului roman. Politica religioasa imperiala ilustrata in Dacia prin adorarea unor divinitaii favorite al casei imperiale la un moment dat.

 

 

 

Templele Dacilor

Templele dacilor de-a lungul vremii au fost distrusi de catre romani ca si Templul din Ierusalim, sanctuarele de la Sarmisegetusa au fost incendiate si apoi pur si simplu sparte piatra cu piatra de legionari romani. Fiscul austriac in cautare de comorii dupa 1803 a trimis in munti zeci de mineri care au devastat, inclusiv incinta sacra a Sarmisegetusei. Desi sapaturile arheologice au fost declansate inca de la inceputul sec. nostru, marimea monumentelor nu a permis ca dezvelirea lor sa se faca sistematic si riguros.

Templele de la Costesti au fost publicate mai mult eseistic de cact stiintific. Una dintre cela mai puternice lovituri pe cvare le-au primit monumentele de la Sarmisegetusa a fost incercarea de a le restaura dupa planurile unor arhitectii - arheologi.

Dupa aproape 20 de ani de la sistarea lucrarilor de inlocuirea a originalelor cu betoane, astazi se incearca a se sterge urmele dezastrului. Fostul ministru in unul dintre primele guverne comuniste a Romaniei nu putea accepta ca dacii erau evlaviosii si ca langa fiecare cetate mai importante au construit sanctuare. Pana acum principalele doua directii din care s-a incercat descifrarea templelor dacice sunt : arheologica si arhitectonica. Templele de dininaintea reformei religioase promovate de Deceneus sunt putine si nu se poate propune o clasificare stiintifica a lor. Constructia templelor dacice nu inecepe odata cu Deceneus si nici nu se sfarseste cu moartea sa.

Templele dacice au aparut dintr-o data si din nimic este doar o aparenta.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 





 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Monumete inedite din Dacia

 

 

 

 

Sarmisegetusa:

 

 

 

Monument funerar. Materialul: piatra de dura de gresie, piatra des intrebuintata in Sarmisegetusa. Inaltimea totala :115 cm; latime:62 cm; grosimea:43 cm. E un singur bloc, lucrat pe toate patru fetele. Baza se formeaza un soclu de forma patrulaterala

(62 x 42 cm), inalt de circa 10 cm. Toate patru fetele sunt incadrate in doua coloane corintice necanelate al caror plinthus este asezat direct pe soclul de la baza al monumentului. Coloanele sustin pe fiecare fata cate un arc , aproape plin centru, cu o profilatura eleganta. Arcurile pornesc imediat deasupra capiterurilor de pe abacus.

La intalnirea doau arcuri, in cele patru colturi, spatiul gol e umplut cu cate o acrotera in forma unui varf de lance. Cele patru fete ale monumentului, incadrate de coloane si inchise de un arc in partea lor superioara, poarta ornamente in relief. Fata principala cea mai adancita, e inpodobita cu chipul celor doi decedati: barbat si sotie , probabil imbractii amandoi , pe cat se poate de slusi, in obisnuitul costum civil roman barbatesc si femeiesc.

Cele dou laturi secundare prezinta cunoscuta figura al lui Attis, in infatisarea obisnuita a acestuia. Fata din dos are ca ornament un vas cu toarte asezat pe un plinthus patrat. Din toartele vasului se ridica, in spirale, cate o vita de vie. La baza vasului, de ambele partii, intre plinthus si partea de jos a toartei, se poate distinge cate o pasarica.

Monumentul funerar descris in randurile de mai sus face parte dintr-o categorie de monumente funerare dintre cele mai interesante, studiate pentru partile belgo-germanice. E vorba de asa numite monumente funerare in forma de pilastru terminate intr-o piramida, raspandite in regiunea Rinului si a Moselei in Gallio, in Dalmatia in Aquileia si inprejurimi si, in cateva exemplare izolate, in provinciile dunarene.

 

 

 

 

 

Cultul regal

 

 

 

Regele Zalmoxes:

 

 

 

Trecand Dunarea ajungem in tinuturile getilor, unde il intalnim pe primul rege preot . Numele lui este potrivit lui Herodot, noi credem ca Zalmoxes a primit numele de daimon numai dupa moarte, deoarece in secolul VI i.Ch. nici un alt rege nu a mai fost divizat pe timpul domiei pamantene.

Dupa moartea lui Herodot inca nu era considerat ca un zeu adevarat, ci numai un semi zeu (daimon).

 

 

Regele Deceneus:

 

 

 

Strabon contemporanului lui Deceneus spune despre preotul-rege ca era si zeu. Iordanes scrie despre Deceneus ca era o " fiinta miraculoasa " , iar pe Decebalus denumeste " semizeu ". Din realizarile lui iordanes reiese ca urmasul lui Deceneus la tronul Sarmisegetusei nu a fost divinizat in decursul vietii.

Doar numele lui Decebalus si Deceneus, despre care stim sigur ca au fost semizei, poseda la inceput particula " dece " care se traduce " a fii onorat " sau " onoratul ".

 

Regii Scorilo,Cotiso - Coson

 

 

 

Mai cunoastem si numele de Scorilo, tatal lui Decebalus. Despre el stim, ca a guvernat Dacia vreme de patru decenii. Lunga sa domnie va fi legata de o politica de neagresiune fata de roman. Numele este imprimat pe vasul de inscriptie de la Sarmisegetusa. Etimologic Scorilo, se exprima prin prefixul indo-european sker=a salta.

In vremea lui Deceneus existau numai sanctuare din calcar, Scorilo va construi o mare parte dein cetate, iar sub Decebalus sanctuarele vor fi refacute si cetatea largita. Suetoniu si Florus il amintesc pe Cotiso, iar pe unele monede de aur apare numele lui Coson. Se pastreaza in prezent numai 112 monede de acest tip excluzand tezaurele recent gasite de cautatorii de comori in zona muntilor Orastiei.

Regii de la Sarmisegetusa nu au emis niciodata monede proprii ci au imitat denarul roman. Cotison - Coson va fii unul dintre conducatorii celor patru sau cinci regate in care s-a destramat mostenirea lui Burebista. Este extrem de curios de ce numai monedele de acest tip nu au intrat in tezaurul regal de la Sarmisegetusa si raman netazaurizate in vreme ce aproape toate obiectele de aur din Dacia vor fi cuprinse in uriasa comoara descoperita pana la urma de romani. Si la sciti aurul va fi tezaurizat de regi argintul de nobilime, iar obiectele din fier se vor gasi in cantitatii destul de mari. Distributia acestor trei metale reflecta organizarea ierarhica trifunctionala a societatii. Pentru religia scitilor originea divina a aurului este bine atestata. La toate aceste date adaugam faptul ca turnurile locunita de la costesti "palatele regale" se aflau la un nivel superior fata de sanctuare. Numai unui rege-preot-diomon i se permitea sa locuieasca in asemenea turnuri.

Templele esrau asezate intodeauna pe terase artificiale, undeva in partea superioara a versantului, dara niciodata pe varf cu exceptia celor de la Meleia,Rudele,Tampu,Pustiosu.




Regele Decebalus

 

 

Dupa indelungata domnie a lui Scorilo urmeaza la tronul Sarmisegetusei regele Duras. Acesta este probabil fratele mic a lui Scorilo si unchiul lui Decebalus. Decebalus a fost eroizat dupa izbanziile sale nu este o simpla intuitie istorica, ci realitatea este consemnata chiar de un contemporan al acestor evenimente.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie

 

 

 

 

 

 

 

 

1. Dan Oltean : (2002) Religia Dacilor ; Bucuresti

2. Husar Adrian: (2003) Religiile Daciei romane ; Targu - Mures

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Aparat critic

1.Dan Oltean ( 2002) Religia Dacilor ed.Saeculum I.O ,Buc. pg.2.Husar Adrian ( 2003) Religiile Daciei romane

 

 

 







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Istorie




De la Locarno la Pactul Briand - Kellogg. Esecul principiului asigurarii securitatii colective
TARILE ROMANE SI PROBLEMA ORIENTALA
VASILE LUCA - Viata unui comunist
Rasism si discriminare in politica franceza a imigratiei 1938-1945/1974-1995
Dreptul in faza a 2-a a regimului turco-fanariot
DRUMETII PRIN MUNTII PIND - GRECIA
Studiu De Caz - ISTORIOGRAFIA ROMANA
Organizarea voievodatului Tasilvanean intre sec 11 adica in 1541
Continuitatea Romanilor
REVOLUTIA AGRICOLA SI INDUSTRIALA - ANGLIA