Razboiul civil din anul 69 d.Chr. - Roma

Razboiul civil din anul 69 d.Chr.

Pana la moartea lui Nero doar corpul pretorienilor din Roma isi arogase dreptul de a acorda purpura imperiala. Acum, dupa cum spune Tacitus, 'imparatii puteau fi proclamati si in alte parti' .

Din prima jumatate a sec. I d.Chr. s-a introdus sistemul recrutarii regionale. Aceasta practica a generat cristalizarea la granitele imperiului a trei mari corpuri de armate: a) a Rinului formata din recruti gallo-romani; b) a Dunarii alcatuita din pannoni, dalmati si illiri si c) a Orientului compusa din efective variate, mai ales sirieni si egipteni. Doar la Roma se pastra o armata cu caracter italic. Acum, fiecare din aceste armate si-a proclamat cate un imparat.

Ridicarea lui Galba, reprezentant al aristocratiei senatoriale, pe tronul imperial este datorata armatelor din provinciile occidentale care isi impun vointa fata de Roma. Galba este acceptat de senat deoarece respecta politica traditionala a acestei vechi institutii, considerindu-se 'mandatar al senatului si poporului roman'. Desi militar experimentat si intelept, datorita varstei, Galba nu a putut face fata situatiei grave spre care aluneca Imperiul. Lipsit de suplete politica, Galba a ajuns curand in conflict cu pretorienii si plebea. La aceasta au contribuit duritatea de ostas si spiritul de economie impus din nevoia echilibrarii finantelor statului ruinate de extravagantele lui Nero.

Scanteia nemultumirii s-a aprins pe Rin prin uneltirile guvernatorului Aulus Vitellius. In capitala, pretorienii erau starniti de Otho care, la randu-i, spera sa fie ales ca imparat de Galba. Cand acesta adopta in senat pe C. Calpurnius Piso Licinianus, Otho rascoala pe pretorieni care il masacreaza pe imparat in for (15 ian. 69).

M. Salvius Otho este proclamat imperator de pretorieni. In aceste imprejurari, profitand de razboiul civil, aristocratul batav Iulius Civilis ii rascoala pe batavi, o parte din populatiile Galliei Belgica si solicita ajutorul germanilor liberi pentru a intemeia un imperiu al Galliilor. Armata de la Rin il proclama imparat pe Aulus Vitellius. Confruntarea dintre cei doi adversari, la Brediacum (aprilie 69) pe malul Padului, se soldeaza cu infrangerea armatelor lui Otho, care se sinucide. La scurt timp dupa dobandirea puterii de catre Vitellius ca imparat, legiunile din Orient il proclama imperator pe Vespasianus. Sprijinite si de provinciile dunareneau, legiunile din Orient, comandate de C. Licinius Mucianus, guvernatorul Siriei si de Antonius Primus, pornesc asupra Romei. Invins in batalia de la Cremona, Vitellius va disparea in ciocnirile dintre cele doua tabere la Roma (20 dec. 69). Sfarseau astfel 18 luni de razboi civil, la capatul carora senatul il recunoaste pe Vespasianus ca imparat.