Radacina Daco - Romana ale statului si dreptului roman

Radacina Daco - Romana ale statului si dreptului roman

Studiaza institutiile juridice, dinamic asi devenirea lor de la origini pana in prezent. Vechiul drept reprezinta trecutul dreptului actual. Exista elemente care s-au transmis de la o perioada la alta ceea ce a dat dreptului romanesc o identitate aparte fata de alte popoare.

Organizarea de stat a geto-dacilor in epoca prestatala.

geto-dacii fac parte din grupul etnic al Traciei, care potrivit lui Herodot era cel mai

numeros dupa cel al indienilor. Izvoarele istorice mentioneaza inca din prima jumatate a mil. 1 I.HR. prezenta geto-dacilor pe teritoriul tarii noastre.

Erau numiti geti de catre istoricii greci si daci de catre istoricii romani, unele izvoare

istorice mentioneaza ca dacii traiau in interiorul arcului iar getii se aflau in afara arcului

Potrivit lui STRABON dacii si getii vorbeau aceeasi limba si constituiau acelasi popor, istoria astfel ii numeste geto-daci

Democratia militara

istoria graca si latina a transmis date pretioase cu privire la modul de viata al geto -

dacilor, nivelul de dezvoltare economica si sistemul de conducere

prima stire istorica o datoram lui HERODOT care relateaza campania regilor

persi asupra scitilor    515 IHr in care arata ca neamurile tracilor s-au predat unul dupa altul cu exceptia getilor, care desi invinsi sunt considerati cei mai viteji.

Grecul Pausanias[1] relateaza conflictul dintre regele macedonean Lisimah si

Dromichete, acesta iesind victorios.

Geto-dacii erau un popor sedentar care practicau agricultura, inaltau constructii

impunatoare, aveau armate puternice in masura sa invinga pe sciti, macedoneni.

Sapaturile arheologice atesta o puternica dezvoltare a mestesugarilor,

schimburilor de marfuri (chiar si obiecte si podoabe din argint).

Formele de organizare ale geto-dacilor na la sfarsitul mil. 1 I.Hr. prezinta

trasaturile societatilor gentilice in prim proces de descompunere.

Incepand cu sec IV i.Hr. sunt mentionate numeroase formatiuni militare si cetati,

aflate sub conducerea unor regi, insa nu exista inca o organizare a statelor ci doar uniuni de triburi bazata pe democratie militara, regii erau alesi de adunarea populara si exercitau atributiuni incredintate de adunare dar se poate observa tendinta de a ramane permanent la putere.

Normele de conduita ale geto-dacilor

in epoca prestatala (se numeste asa deoarece statul nu era format, erau mai mult

triburi adunate) relatiile sociale ale geto-dacilor erau reglementate prin norme de conduita fara caracter juridic respectate de bunavoie de toti membrii comunitatii. Ex: fii puteau cere parintilor sa li se delimiteze partea din proprietate, furtul constituia incalcarea grava a normelor de convietuire, invoielile intre parti imbraca forma juramantului cu un ceremonial.

Izvoarele istorice vorbesc de poligamie iar cele mai recente izvoare afirma ca

exista monogamia; familia patriarhala era in prim proces de consolidare, familia avand o situatie sociala inferioara, toate aceste reguli erau respectate firesc, fara constrangeri, existand elemente in istorie care arata ca getii sunt cei mai drepti dintre traci.

Statul si dreptul geto-dac

in vremea lui Burebista s-au unificat triburile si evolutia de la societatea gentilica

la statul dac, in acest contest s-a produs si trecerea de la democratia militara la forma de organizare statala, insotita de profunde transformari, cum ar fi: cresterea schimburilor comerciale, intensificarea circulatiei monetare, accentuarea diferentelor dintre paturile sociale.

organizarea in stat a fost determinata si de factori externi (expansiunea popoarelor

vecine cum ar fi cel roman).

Istoricii consemnau ca sub domnia lui Burebista statul dac cuprindea

teritoriul intre Dunarea Mijlocie la Vest, Carpatii Padurosi la Nord, zona de dincolo de Nistru la Est, zona Muntilor Balcani la Sud.

Se constituie latifundii private, iar mare parte a populatiei erau sclavi.

Apar obstile teritoriale din tarani liberi

Caracteristica perioadei este adancirea stratificarii sociale (Straboste - bogatii, Comatii -saracii)

Organele de conducere:

Regele = puterea suprema in stat era a regelui, iar institutia regalitatatii tinde sa devina ereditara, el reprezinta varful puterii, curtea era formata din sfetnici si executanti.

marele preot = succedau ca pozitie regelui, detineau o putere regala, datorita "puterii divine" care dadea o anumita legalitate normelor de conduita

dregatorii (Tarabostes)[3]

Dreptul geto-dac

cristalizarea statala geto-daca a fost insotita si de aparitia unor norme care

reglementau relatiile sociale si care inlocuiau vechile obiceiuri.

A fost elaborat un sistem de legi care nu s-a pastrat, dar exista marturii in scrierile

istorice; aceste legi erau considerate de origine divina fapt ce intarea autoritatea statului.

Izvoarele istorice atesta si existenta anumitor institutii:

Marea proprietate asupra pamantului, sclavilor, si vitelor

Proprietatea colectiva a obstei teritoriale impartita in laturi individuale

Familia era monogama, casatoria se incheia prin cumparare sotiei, aducerea zestrei, cristalizarea societatii

Obligatii si contracte, apar schimburile comerciale si circulatia monedei

Dreptul penal, desi existau norme care aparau proprietatea inca se mai aplica sistemul razbunarii sangelui

Organizarea procesuala (facuta de marele preot) pentru solutionare

Diplomatia, se incheiau tratate cu popoare vecine