Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Istorie


Index » educatie » Istorie
» REVOLUTIA INDUSTRIALA


REVOLUTIA INDUSTRIALA




REVOLUTIA INDUSTRIALA

1. PROGRESUL TEHNIC SI REVOLUTIA INDUSTRIALA

La inceputul sec.XVII Europa era predominant rurala si agrara. Domeniile industriei manufacturiere se aflau in armament, textile, minerit, metalurgie, hartie si sticla, articole de lux. Inovatiile sunt legate de folosirea fortei motrice a apei, vanturilor si a mareelor, mai intai in Olanda si apoi in Anglia.

Marile inovatii tehnice sunt:

-motorul cu abur, realizat de Denis Papin(1679) si perfectionat de Thomas Newcomen(1712)

-aparitia masinii de tors, de tesut si a suveicii zburatoare,




-realizarea cocsului metalurgic, a plugului cu aburi si a masinii de semanat.

Inovatiile tehnice au fost folosite mai intai in minerit, metalurgie, industria textila, alimentara, de transport, de armament, de constructii navale si in agricultura. Revolutia industriala are loc in Anglia inceputului de sec.XVIII ce va obtine primatul industrial, comercial, naval si colonial al lumii pana pe la 1880. Din a doua jumatate a sec.XVIII revolutia industriala se extinde in Europa de vest si in America de nord. Procesul duce la dezvoltarea transportului feroviar si naval, al industriei si a oraselor.

2. DE LA COPERNIC LA LAPLACE.  EVOLUTIA TEORIILOR STIINTIFICE DESPRE UNIVERS

Astronomia a fost unul din principalele domenii ale revolutiei stiintifice si una din primele domenii ce au pus sub semnul intrebarii tezele bisericii despre lume si univers. Marile momente ale progresului cunoasterii astronomice au fost:

-Nicolaus Copernic lanseza in 1543 teoria heliocentrica

-Galileo Galilei construieste o luneta si cerceteaza petele solare, fazele lui Venus, inelele lui Saturn si satelitii lui Jupiter

-Christiaan Huygens perfectioneaza luneta, studiaza planetele Marte si Saturn, constelatiile Orion si Andromeda

-Johannes Kepler sustine idea ca planetele se invart in jurul soarelui pe orbite eliptice cu viteze inegale

-Isaac Newton descopera legea gravitatiei universale, demonstreaza matematic orbite eliptice ale planetelor si calculeaza atractia lor gravitationala

-Pierre Simon Laplace descrie campurile gravitationale, a studiat primul gaurile negre si a fundamentat teoria nebulara a nasterii sistemului solar

3. PRIMA REVOLUTIE INDUSTRIALA: CIVILIZATIA MASINILOR

Secolul XVIII marcheaza trecerea de la trecerea la inlocuirea fortei umane si animale cu ceea a motorului cu aburi creat de englezul James Watt, motor utilizat in industria miniera, siderurgica, transporturi navale si feroviare. In agricultura se constata fenomenul imprejmuirilor prin care se constituie marile ferme de tip capitalist. Revolutia transporturilor incepe prin locomotiva cu aburi a lui George Stephenson. Anglia trece prima la revolutia industriala urmata dupa circa o jumatate de secol de Europa de vest si de nord si America de nord.  Revolutia demografica din Europa sec.XIX se datoreaza eradicarii unor boli, cresterii gradului de igiena si de asistenta sanitara, sporirii productiei agricole si industriale ce determina cresterea puterii de cumparare, a nivelului de trai si a duratei medii a vietii. Sporul demografic determina o emigrare spre orase dar si spre America. Din a doua jumatate a sec.XIX revolutia industriala triumfa in Franta, Belgia, Olanda, Elvetia, Germania, nordul Italie si in statele scandinave.

4. A DOUA REVOLUTIE INDUSTRIALA

Incepe in jurul lui 1870 in Marea Britanie si se bazeaza pe inventii cum ar fi telefonul, telegraful fara fir, otelul, automobilul, motorul cu explozie, utilizarea energiei electrice, a petrolului si gazelor naturale. Se extind caile ferate transcontinentale ca transamericanul si transsiberianul, comunicatiile telegrafice si de navigatie transatlantica. Apar canalele Suez si Panama, se dezvolta bursa de marfuri si de valori, apare mecanizarea si chimizarea agriculturii, fapt ce sporeste productia de circa 30 de ori si scade pretul alimentelor. La 1900 a doua revolutie industriala triumfa in Marea Britanie si dominioanele sale, Europa de vest, SUA si Japonia.

5. EVOLUTIA VIETII URBANE

Dezvoltarea inustriala din sec.XIX a dus si la sporirea populatiei urbane de la 2% la inceputul secolului la peste 15% la sfarsitul acestuia. Vechilor centre urbane 1-i se adauga altele noi aparute in urma exploziei demografico-industriale. Apar preocupari edilitare legate de trasarea de noi strazi si bulevarde, de canalizarea raurilor, pavarea, canalizarea si iluminarea strazilor, construirea de locuinte, amenajarea de parcuri, piete publice si agro-alimentare, de magazine, scoli, institutii publice, de cultura si de stiinta. Timpul liber este petrecut la biblioteci, teatru, opera, serate literare, prin lectura presei, prin practicarea turismului, a sporturilor de iarna(patinaj) si de vara(tenis, golf, fotbal), iar din 1896 se reiau Jocurile Olimpice de vara la Atena.

6. EFECTELE REVOLUTIEI INDUSTRIALE

A. Evolutiile economice se manifesta prin organizarea productiei pe baza diviziunii muncii si lucrului la banda, cresterea productiei datorita sporirii productivitatii pornind de la industriile miniera, siderurgica, textila, constructii de masini si transporturi, concentrarea productiei la sfarsitul secolului XIX in mari concerne americane(US Steel, Standard Oil, Ford, General Motors), germane(Krupp, Siemens, IG Farben) si britanice(Shell, British Petroleum), concomitent cu un rapid proces de urbanizare si de modificare a structurii economice prin predominanta industriei in realizarea produsului intern brut.

B. Evolutiile sociale sunt legate de cele economice si se reflecta prin sporul demografic datorat cresterii nivelului de trai si de igiena si modificarea structurii sociale prin cresterea rolului economico-politic al detinatorilor de active bancare, comerciale, industriale si imobiliare, prin sporirea ponderii clasei de mijloc (medici, avocati, profesori, ingineri, functionari), cresterea numerica a muncitorimii si imbunatatirea conditiilor de munca a acestora(repaus duminical, zi de lucru de 8 ore, sistem de pensii de boala, varsta si invaliditate) si implicarea lor in viata politica si sociala.

7. CURENTE INTELECTUALE SI ARTISTICE

A. Curentele de gandire se dezvolta in secolul XIX incepand cu pozitivismul promovat de Auguste Comte,  care pune la baza evolutiei umane ratiunea, observatia si experimentul. Evolutionismul promovat de Charles Darwin exploateaza viziunea pozitivista privind evolutia lumii si vietii de la simplu la complex. Relativismul dezvoltat pe baza operei stiintifice a lui Einstein, Freud si Jung si a celei filosofice a lui Bergson si Nietzsche releva rolul subconstientului., a simturilor si trairilor in perceperea lumii. Pragmatismul promovat de William James considera adevarul ca rezultat al actiunii si succesului uman.

B. Revolutia audiovizualului este legata de generalizarea tiparului, dezvoltarea presei scrise, a radioului, cinematografului, fotografiei si bibliotecilor, care creeaza cultura de masa .

C. Curentele artistice moderne se dezvolta odata cu romantismul in literatura(Goethe, Byron, Eminescu, W.Scott, Puskin, Al.Dumas), pictura(Delacroix, scoala de la Barbizon) si muzica(Wagner, Liszt, Beethoven, Chopin, Verdi, Strauss, Berlioz, Ceaikovski), urmat in jurul lui 1830 de realismul literar(Balzac, Tolstoi, Dickens, Zola) si in pictura(Courbet, Repin). In ultima treime a secolului XIX se afirma in pictura impresionismul(Monet, Manet, Renoir, Degas, Cezanne, Gaugain, van Gogh), simbolismul in literatura, expresionismul in sculptura si pictura(Klee, Kandinski) si cubismul (Picasso).

8. PREGATIREA SCOLARA SI UNIVERSITARA

Democratizarea si industrializarea au sporit rolul educatiei dar si implicarea statului in acest proces. In acest sens se dezvolta molelul educational de tip francez si de tip anglo-saxon. In Romania sistemul scolar esate organizat de legea lui Cuza 1864(invatamant de 4 ani obligatoriu si gratuit), se organizeaza universitatile de la Iasi(1860) si Bucuresti(1864), se reorganizeaza si diversifica sistemul scolar prin legea Haret(1899).

Modelul francez este bazat pe interventia statului ce organizeaza sistemul scolar pe trei trepte(primar, secundar, universitar), cu dezvoltarea diverselor domenii la nivel secindar si universitar. Scopul declarat este cel de acrea cetateni loiali si bine pregatiti, de a uniformiza societatea, de a crea o unitate spiritual-culturala a natiunii. Fara a exclude invatamantul teologic si pe cel particular acest sistem de stat este laic, unitar in manuale si programe, stiintific si etapizat pe nivele de varsta. Modelul a fost adoptat de majoritatea statelor latinofone si a noilor state din sud-estul Europei.

Modelul anglo-saxon specific lumii engleze, germane si scandinave se baza pe principiile autonomiei locale si a individualismului. Sistemul scolar primar este organizat si sustinut de comunitatile locale, in timp ce cel secundar este partial de stat, iar invatamantul superior este elitist, restrictiv si particular. Rezultatul dezvoltarii invatamantului era reducerea analfabetismului la 5-10% in SUA, Europa de vest si de nord, dominioanele engleze si Japonia. Analfabetismul se apropie de 50% in Europa centrala de sud si de sud-est si are proportii de peste 80% in Rusia, Asia, Africa si America latina.

9. ARHITECTURA-TRADITIE SI INOVATIE

Arhitectura urmeza si se subordoneaza marilor cerinte ale epocii. Stilul Empire se dezvolta in Franta napoleoneana si influenteaza apoi Europa. Se inspira din arhitectura imperiala romana, dar este supradimensionata, puternic decorata si insotita de mari transformari urbanistice cum ar fi bulevarde, piete, fantani, arce de triumf. Cele mai semnificative opere sunt: castelele Malmaison, Compiegne, Fontainbleau, Trianon , Arcurile de Triumf L-Etoile si Carrousel, Opera si Noul Luvru din Paris, precum si Muzeul de Antichitati, Poarta Brandenburg, teatrul de Drama(Berlin), Propileele si Gliptoteca(Munchen), British Museum(Londra), Piazza del Popolo(Roma). Stilul Art Nouveau(cu varianta muncheneza), pune accent in jurul lui 1900, pe forme de tip industrial din beton si sticla imbinand utilul cu frumosul in opere ca Biblioteca Nationala-Paris, Cristal Palace-Londra.

10. ISTORIA ALTFEL





Revolutia stiintifica. Stiintele care s-au dezvoltat in mod exceptional in aceasta perioada au fost urmatoarele:matematica, fizica, chimie si medicina. In matematica se pot mentiona ca inventii remarcabile aparitia calculului diferential si integral, inventate practic simultan de catre englezul Isaac Newton si germanul Gottfried Wilhelm Leibniz, logaritmii zecimali si naturali de catre scotianul John Napper, ecuatiile cilindrului si ale conului, rezultate deosebite in algebra si trigonometrie. Nasterea chimiei survine odata cu aparitia conceptelor de atom, element chimic, substanta simpla si compusa. Ca atare, se descopera multe elemente chimice, inclusiv metale, se propun simbolurile chimice si scrierea formala a reactiilor chimice sub forma de ecuatii chimice, se descopera legile universale ale chimiei (John Dalton, Avogadro, Lavoisier, Charles, Gay-Lussac, etc. Se pot, de asemenea, mentiona sinteza si prepararea industriala a unor acizi anorganici precum ar fi acidul clorhidric, acidul azotic si acidul sulfuric, respectiv separarea, si mai apoi sinteza unor substante organice precum benzen si acid benzoic. In fizica se pot mentiona descoperirea legilor de miscare a planetelor de catre Johannes Kepler, publicarea primei conceptii cosmogonice inchegate apartinand lui Jean-Antoine Lavoisier, descoperirea legilor interferentei si difractiei (Christian Huygens), descoperirile din domeniul electricitatii ale lui Alessandro Volta si cele din magnetism ale lui Hans-Christian Oersted. Fizica culmineaza cu inchegarea ei in sistemul newtonian. In biologie aparitia taxonomiei speciilor fiintelor vii, bazata pe limba latina si pe impartirea atat a regnului animal cat si cel vegetal in specii, subspecii, clase, etc, a reprezentat un imens salt calitativ in gandire si in perceptia lumii vii. In medicina, experimentarea injectiilor medicamentoase, descoperirea primului vaccin (1796), inventarea primului stetoscop si aparitia primelor notiuni de igiena au fost toti atatia pasi majori spre transformarea medicinei dintr-un conglomerat empiric de informatii in stiinta. Medicina galenica e rasturnata progresiv prin experimente anatomice ce culmineaza cu descoperirea circulatiei sangelui de catre William Harvey.

Inventii. 1872 sistemul telegrafic duplex prin care se transmit simultan, pe acelasi fir, doua telegrame in sensuri contrare.1877 inventarea fonograful, primul aparat de inregistrat sunete si totodata de redarea lor. 1878 perfectionarea telefonul lui Alexander Graham Bell si, microfonul inventat de Hughes, brevetarea telefonul cu bobina de inductie si microfon cu carbune.1879 inventarea becul cu incandescenta. iar in anul 1880 realizarea primei distributii de energie electrica si instalarea unei centrala electrica pe pachebotul transatlantic 'Columbia', prima nava iluminata electric. In ziua de 4 septembrie 1882 la New York, Thomas Alva Edison punea in functiune prima centrala electrica care alimenteaza cladirile unui oras.In anul 1883 descopera efectul care ii poarta numele, efectul Edison, care se refera la emisia de electroni de catre metalele incalzite, cunoscut ca fenomenul de emisie termoelectrica. Fenomenul a fost studiat si dezvoltat ulterior de fizicianul John Ambrose Fleming, punandu-se astfel bazele electronicii .1892 inventarea aparatului de luat vederi pentru obiecte sau oameni in miscare, care folosea o banda de celuloid de 35 mm cu perforatii pe margine. Primele incercari, efectuate in laborator, au fost executate cu ritmul de 15 imagini pe secunda, care pe moment nu au dat rezultate satisfacatoare.In anul 1894 inventarea kinetoscopul, primul aparat care putea reda imagini in miscare, cu o frecventa de 46 de imagini pe secunda, dar acest aparat nu permitea decat vizionarea filmului decat de o singura persoana. In anul 1912 se realiza un prototip de cinematograf sonor, combinand cinematograful propriu-zis cu fonograful.

11. CRONOLOGIE

REALIZARI ARTISTICE

1801: Anatomia generala de X. Bichat, primul anatomist care stabileste ca fiecare organ este format dintr-un tesut.

1804: Simfonia nr. 3 (Eroica) de L. van Beethowen.

1808: Faust (prima parte) de J.W. Goethe.

1813: Mandrie si prejudecata, roman de Jane Austen.

1814: Marea odalisca, tablou de J.A. Ingres, expresie a clasicismului.

1816: Barbierul din Sevilla, opera de G. Rossini.

1818: Pluta Meduzei de Th. Gericault, transfigurare romantica a unui fapt divers.

1822: Simfonia nr. 8 (neterminata) de F. Schubert.

1824: Simfonia a 9-a de L. van Beethowen.

1830: Prima reprezentatie cu Hernani, drama de V. Hugo, care marcheaza trium­ful romantismului.

1836: Revizorul sau inspectorul general, comedie de N.V. Gogol.

1839: Sonata op. 35, cu celebrul "Mars funebru', de F. Chopin.

1842: Cu prilejul reeditarii romanelor sale, Balzac le grupeaza sub genericul "Come­dia umana'.

1844: Cei trei muschetari de Al. Dumas-tatal.

1852: Coliba unchiului Tom de H. Beecher-Stowe.

1853: Trubadurul si Traviata, doua opere de Verdi.

1857: Florile raului, culegere de poeme de Ch. Baudelaire.

1859: Ave Maria de Charles Gounod.

1859: Ch. Darwin, Despre originea speciilor prin selectie naturala.




1865: Razboi si pace (1865-1869), roman de L. Tolstoi.

1865: C. Bernard, Introducere in studiul medicinei experimentale.

1867: Dunarea albastra, vals de J. Strauss-fiul.

1871: Apare primul volum (La fortune des Rougon) din ciclul romanesc Rougon-Macquartde E. Zola.

1874: Prima expozitie impresionista; Monet, cu tabloul Impresie, rasarit de soare, da titlul noului curent artistic.

1882: Parsifal, opera de R. Wagner.

1908: A, D. Xenopol publica la Paris Teoria istoriei

REALIZARI TEHNICE

1680: Isaac Newton a calculat matematic orbitele planetelor.

1698:  Denis Papin a construit primul motor cu aburi.

1701:  A fost inventata masina de semanat pe randuri.

1704: John Harris a publicat Lexicon technicum.

1709: Abraham Darby a introdus folosirea cocsului la topirea fierului.

1712: Thomas Newcomen perfectioneaza motorul cu aburi.

1722: René de Réaumur a publicat primul tratat de metalurgie. Arta transfor­marii fierului in otel.

1723-1739: a fost publicata prima carte de inginerie mecanica, Teoria generala a masinilor.

1725:  Petru I a infiintat Academia de Stiinte din Sankt Petersburg.

1733:  John Kay a inventat suveica zburatoare.

1761:   James Hargreaves a inventat masina de tors.

1780: Masina cu aburi a lui James Watt

1785:  Edmund Cartwright a realizat razboiul de tesut mecanic.

1789: Inaugurarea Portii Brandenburg, la Berlin

1802: L.J. Guy-Lussac enunta legea dila­tarii gazelor.

1806: Arcul de Triumf Carrousel

1806: Arcul de Triumf al Pacii din Milano

1808: H. Davy obtine prin electroliza bariul, calciul si strontiul.

1813: Intra in functiune Puffing Billy, prima locomotiva cu aburi.

1814: G. Strephenson experimenteaza prima locomotiva cu aburi care se depla­seaza pe sine de fier.

1819: Prima traversare a Atlanticului cu un vapor cu aburi.

1825: W. Sturgeon construieste primul electromagnet.

1826: Prima comunicare a lui N. Lobacevski cu privire la elaborarea unei geometrii neeuclidiene.

Dupa 1830: Calea ferata inlocuieste treptat sectorul textil in rolul de motor al industrializarii.

1831: Faraday descopera inductia electromagnetica.

1833: Ch. Babbage incepe sa construias­ca o masina de calcul analitica comandata prin program pe baza cartelelor perforate.

1840: Primul transformator electric construit de A. Masson si L. Brequet.

1840: Telegraful electric al lui Morse

1842: J.R. von Mayer stabilieste primul principiu al termodinamicii.

1843: Walhalla, templu-muzeu proiectat de Leo von Klenze

1844: H. Wells realizeaza prima aneste­zie chirurgicala;

1844: prima transmisie telegra­fica interurbana, prin sistemul lui S. Morse.

1850: R. Clauslus formuleaza un nou enunt al celui de al doilea principiu al termo­dinamicii si introduce notiunea de entropie.

1851: Se construieste la Londra, din fier si sticla, "Crystal Palace', pentru Expozitia universala.

1854: P. Merien realizeaza primele asfal­tari de drumuri.

1856: H. Bessemer inventeaza procedeul de fabricare a otelului care ii poarta numele.

1862: Ch. Garnier incepe sa construiasca opera din Paris (1862-1875), caracterizata prin eclectism neorenascentist si neobaroc.



1866: G.M. Pullman si B. Field breve­teaza primul vagon de dormit.

1869: Mac-Gaffe inventeaza aspiratorul de praf.

1869: Canalul de Suez

1871: H. Schllemann descopera vestigiile anticei Troia.

1876: Telefonul lui Bell

1878: Lampa incandescenta a lui Edison

1883: A. Gaudi incepe constructia bisericii Sagrada Familia, la Barcelona

1889: Turnul Eiffel

1903: Aeroplanul fratilor Wright; aparatul lui Traian Vuia

1909: Traversarea Canalului Manecii de Louis Bleriot       

1914: Canalul Panama

EVENIMENTE SOCIAL-POLITICE

1634: A fost infiintata Academia Franceza.

1662:  A fost infiintata Societatea Regala din Londra.

1665: Primul recensamant in Canada franceza.

1673:  A fost infiintat Observatorul Greenwich.

1720: Ultima epidemie de ciuma

1749: Primul recensamant in Suedia.

1750-1850: Populatia Europei s-a dublat.

1808: Napoleon creeaza Universitatea imperiala

1828: Muzeul de Antichitati din Berlin

1828: British Museum

1842: in Belgia, catolicii cer invatamant confesional

1847: Ultima epidemie de holera; ultima foamete in Europa

1850: Legea Falloux

1857: Rascoala sipailor in India

1860: infiintarea Universitatii din Iasi

1864: Legea Instructiunii Publice

1864: infiintarea Universitatii din Bucuresti

1868: Revolutia Meiji 

1879: in Belgia, liberalii instituie scoli primare publice, laice, partial gratuite

1887: Palatul Mitropoliei din Iasi

1899: Legea Haret

12. DICTIONAR

Materialism: orientare in filosofie ce exprima primordialitatea materiei, a substantei, a existentei.

Mecanicism: conceptie filosofica domi­nanta in secolele XVII-XVIII care explica lumea cu ajutorul legilor mecanicii si considera procesele psihologice simple procese fizice.

Asolament bienal sau trienal: sistem de cultura in care 1/2 sau 1/3 a lotului este lasata necultivata 1 an. pt. a-si recapata capacitatea produc­tiva.

Monocultura: cultura unica sau puter­nic dominanta a unei specii vegetale intr-o regiune sau exploatare agricola.

Congregatie: ordin monahal in Biserica catolica; confrerie alcatuita din clerici si laici.

Invatamant congregationist: invata­mant dirijat de catre o congregatie reli­gioasa.

Academism: imitatie fara originalitate a regulilor si modelelor traditionale.

Dagherotip: aparat pentru dagherotipie si imaginea obtinuta prin acest pro­cedeu.

Dagherotipie: cel mai vechi procedeu de fotografiere.

Eclectism: tendinta artistica bazata pe exploatarea si impacarea stilurilor trecutu­lui, folosit mai ales in sec. al XlX-lea, in Occident.

Protectie sociala: ansamblu de masuri destinate sa protejeze o patura sociala si diversele prestari cu caracter familial sau social.

Pozitivism: sistem filosofic creat de Auguste Comte, care vede in observarea faptelor, in experienta, unica baza a cunoasterii.

Art Nouveau: stil care rupe cu eclec­tismul si academismul secolului al XlX-lea, continand in acelasi timp o inspiratie poe­tica, dirijata spre imitatia formelor naturale, si o rigoare rationala care se manifesta mai ales in domeniul arhitecturii.

Biedermeier: stil de decoratie inte­rioara si mobilier(solid, simplu cu forme armonioase), dezvoltat in Germania si Austria intre anii 1815-1860.

L'Etoile: piata in Paris, numita "a stelei', pentru ca din ea pornesc douasprezece strazi, dand aparenta razelor unei stele.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Istorie




DODECANEZUL
RELATIILE INTERNATIONALE IN SECOLUL AL XIX LEA - ANUL 1848 IN EUROPA
Problema reparatiilor. Ocuparea Ruhrului
Clasici si moderni
PARLAMENTUL CEL LUNG - ANGLIA
ARTA SCRISULUI LA EGIPTENI
Istoria Razboaielor Punice
'Mica Europa'. Demarajul constructiei europene
De la ideologie la libertatea de expresie
GUVERNAREA PERSONALA A LUI GEORGE AL III LEA. PIERDEREA COLONIILOR AMERICANE