Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Istorie


Index » educatie » Istorie
» Proiectul politic al statelor romanesti si realizarea lor


Proiectul politic al statelor romanesti si realizarea lor




Elaborati in aproximativ 2 pag.,despre proiectul politic al statelor romanesti si realizarea lor, avand in vedere:

                a.) precizarea unui proiect politic referitor la statul roman modern elaborat in sec XVIII-XIX si mentionarea a 2 idei sustinute de acesta;

                b.) prezentarea unui fapt istoric, din sec XX-lea care a contribuit la formarea Rom Mari si mentionarea a 2 consecinte ale constituirii Rom Mari;

                c.) formularea unui pct de vedere referitor la contributia proiectelor politice la formarea statului roman modern si sustinerea acestuia printr-un argument istoric.

A ) Statul roman modern, inainte de a deveni o realitate institutionala , a fost imaginat ca proiect politic de generatii intregi de ganditori sau practicieni ai politicii. Depasind separatismul politico-teritorial romanii s-au afirmat, la sfarsitul sec XVIII, avand ca optiuni politice fundamentale unitatea, independenta si modernizarea institutionala.




Astfel ,in memoriul inaintat de delegatii munteni si moldoveni , Congresul de la Focsani (1772)  se cerea unirea Moldovei cu Tara Romaneasca si independenta Principatelor , sub garantia Austriei , Rusiei si Persiei

In memoriul modovenilor , adresat lui Napoleon Bonaparte (1807) era avansata ideea constituirii unui stat roman modern , bariera redutabila intre nord si sud , aflat sub garantia Marilor Puteri.

In 1838,in Tara Romaneasca, gruparea militara intitulata Partida Nationala, condusa de Ion Campineanu, intr-un document intitulat sugestiv “Act de unire si independenta”, preconiza unirea principatelor si inlaturarea suzeranitatii otomane si a protectoratului tarist, adica independenta.

Obiective asemanatoare isi propuneau si societatile secrete Conjuratia confederativa(1839) si Fratia (1843). Aspiratiile nationale ale romanilor au fost riguros afirmate in documentele programatice, oficiale si mai ales neoficiale, ale revolutiei de la 1848.

Conducatorii  revolutiei au avansat in documentele neoficiale ideea unirii Moldivei cu Tara Romaneasca ,considerata “cheia boltei fara care s-ar prabusi  edificiul national”. La Blaj zecile de mii de participanti au cerut “ vrem sa ne unim cu Tara”. Au existat si ale variante ale constituirii unui stat national romanesc. Pe fondul redeschiderii “problemei orientale” prin razboiul Crimeei , ce a opus Rusiei ,Imperiul Otoman, Anglia, Franta sau Sardinia. S-au facut pasi importanti privind aspiratiile nationale : s-au  pus bazele statului national roman, prin actul dublei alegeri a lui Cuza ca domn in Moldova (5 ian 1859). Si in Tara Romaneasca a fost cucerita si recunoscuta independenta de stat a Romaniei , iar Dobrogea a revenit Romaniei, s-a proclamat Regatul Romaniei. In plan extern, pentru a consolida independenta si a depasi izolarea diplomatica, Romania s-a apropiat de Tripla Alianta cu care a incheiat cun tratat de alianta (1883). A fost un act de politica externa benefic pentru dezvoltarea statului national,desi in contradictie cu invatamintele marii majoritati ale romanilor.

La inceput sec al XX-lea , lupta romanilor pentru desavarsirea unitatii statului national, s-a intensificat atat in Regatul Romaniei cat si in teritoriile aflate sub dominatia Austro-Ungariei. In planul politic extern, urmarirea ascestui obiectiv a impins reorientarea in planul aliantelor, Romania apropiindu-se tot mai mult de Tripla Intelegere( Franta, Anglia , Rusia). Participiarea la al doilea razboi balcanic, impotriva Bulgariei , aliata Austro-Ungariei sublinia cu vigoare noua orientare in planul politicii extenre.

Izbucnirea primului razboi mondial a pus Romania in fata unei intrebari fundamentale :cu care dintre cele doua tabere politico-militare sa se alieze pentru a-si realiza unitatea statala,cu Antanta sau cu Puterile Centrale?

La Consiliul de Coroana  de la Sinaia , din 3 august 1914, participantii au adoptat o pozitie de neutralitate armata,respingand aplicarea tratatului din 1883, intrucat va exista “ casus foederis”. In perioada neutralitatii , guvernul liberal condus de Ion I.C Bratianu a purtat tratative cu Antanta in vederea stabilirii conditiilor in care Romania i s-ar fi alaturat. Tratativele au fost facilitate de urcarea pe tron a lui Ferdinand I (1914-1927). Statele angajate in razboi de o parte si de alta faceau presiuni asupra guvernului roman, osciland intre promisiuni atragatoare si amenintari. Franta si Rusia puneau guvernul de la Bucuresti , in vara anului 1916, in fata alternativei “acum ori niciodata”. In aceste conditii guvernul roman semna la 4/17 august 1916 , Tratatul si Conventia militara cu Antanta si Puterile Antantei integritatea teritoriala a Regatului Romaniei , recunosteau unirea Transilvaniei si a Bucovinei cu Romania, promiteau ajutor militar etc. Inceputa promitator promitator , camnpania din 1916  a armatei romane s-a incheiat in mod dezastruos. Dezastrul a inceput prin rusinoasa infrangere de la Turtucaia  si a continuat prin patrunderea foprtelor inamice pe Valea Jiului, ocuparea Olteniei si  Munteniei , pierderea bataliei pentru Capitala, ocuparea Bucurestiului  de catre inamic, retragere autoritatilor si a unei parti a populatiei civile in Moldova.




Cu sprijinul misiunii militare franceze,conduse de Henri Berthelot, armata romana s-a refacut,si in vara anului 1917, a sustinut  marile batalii de la Marasti (24 iulie-1 august) , Marasesti(6-19 august 1917) si Oiutuz (8-22 august 1917), care se aseza alaturi de cele mai mai mari . din istoria militara a romanilor.

            In conditiile iesirii Rusiei din razboi,continuarea rezistentei militare devenea pentru Romania imposibila. In acest context si al presiunilor ultimative ale Puterilor Centrale , Romania a fost nevoita sa incheie pacea de la Bucuresti(7 mai 1918) care prevedea conditii grele:cedarea Dobrogei ,instituirea controlului german asupra economiei romanesti etc.

Pacea a fost semnata de guvernul condus de Al. Marghiloman, dar a fost promulgata de regele Ferdinand. Pe fonsul victoriilor Antantei, Romania a reintrat in razboi, finalul gasind-o in tabara invintgatoare. In numele intregimii teritoriale , Romania daduse o uriasa jertfa umana si inregistrase mari pierderi teritoriale. Pe fondul victoriilor Antantei, al afirmarii ideii de autodeterminare a popoarelor, preabusirea imperiilor tarist si austro-ungar, intensificarii luptei nationale din teritoriile romanesti  a avut loc , in 1918, unirea cu patria mama a Basarabiei , a Bucovinei si a Transilvaniei. Marea Unire a avut consecinte benefice: a accelerat ritmul de dezvoltare si modernizarea a societatii romanesti, suprafata Romaniei a crescut etc.

c) Proiectele politice din epoca moderna au avut un rol important in afirmarea constiintei nationale , care la randul ei a dinamizat efortul pentru constituirea statului national modern roman.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Istorie




Rezistenta Anticomunista in Romania
SOCIETATEA IN COMANDITA SIMPLA
ANARHISM - INTRODUCERE
Dinastia Antonina - Marea criza a secolului III
ASCENSIUNEA REGATULUI MACEDONIEI
ROMANIA – STAT NATIONAL LEGIONAR
CROMWELL LA PUTERE
Unificarea Germaniei
Ion Antonescu si politica antisemista
Organizarea sociala si normele de conduita ale geto-dacilor in epoca prestatala