Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme
Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Istorie


Index » educatie » Istorie
» Prereformatorii In Apusul Europei in sec- XIII-XIV


Prereformatorii In Apusul Europei in sec- XIII-XIV

loading...

Prereformatorii In Apusul Europei in sec- XIII-XIV.

I. Reforma



            Istoria miscarii husite a fost in trecut tratata dupa interesele variatelor cercuri burgheze si confesionale. Deoarece conciliul de la Constanta din 1415 l-a condamnat pe Ioan Hus de aceea in ochii istoricilor papali chestiunea intreaga era apriori o erezie.

            Unii cercetatori ai trecutului nu se multumesc cu dogmaticisme istorice, ci ei adesea revin asupra unor probleme pentru ca cu trecerea timpului perspectivele se largesc, cunostintele se adancesc si patimile se potolesc. Astfel multe fapte istorice apar acum intr­-o lumina noua mai reala.Aceste reconsiderari ii sunt supuse indeosebi evenimentele din epocile trecute cand feudalismul si burgezia isi aveau conceptul lor istoric si-l colorau dupa nevoile lor.

In cadrul acestei reconsiderari intra si problema Husitismului si aceasta cu atat mai mult cu cat  unii dintre husiti au trecut de tara lor si au ajuns pana la noi, in  Transilvania si Moldova. Din cauza acestei prezente a lor printre romani s-a tras concluzia  gresita ca datorita impulsului lor s-ar fi initiat traducerea Sf.Scripturi in limba romana.

            Abuzurile eclesiastice au adus si ele la numeroase neintelegeri intre cehi si clerocatolici. Ca reactie impotriva inovatiei catolice din secolul XII ca laicii sa se impartaseasca numai sub forma painii, poporul ceh a inceput sa primeasca Sfanta Impartasanie sub ambele forme adica sub forma painii si a vinului la fel ca ortodocsi ei au primit de acea numele de adpti ai potirului.[1]

Husitii mai erau confruntati si cu o alta problema lipsa de preoti. Pentru as putea hirotonii preoti erau nevoiti sa faca drumuri costisitoare in strainatate. Insa refuzand sa indeparteze potirul candidatii lor reveneau adesea acasa nehirotoniti. Lipsa preotilor devenea astfel pentru husiti o problema vitala. De acea in 1447 au inceput sa-si hirotoneasca ei insisi preoti printr-o simpla punere de maini.[2]

Husitii adeptii lui Jan Hus s-au raspandit in Boemia, Moravia, Polonia si Ungaria . Ei au fost de asemenea primiti si li s-a acordat toleranta religioasa in Transilvania si Moldova. Cu timpul s-au impartit in doua ramuri: husitii moderati numiti si calixtini care s-au impacat in 1431 cu biserica Romano- Catolica si husitii extremisti numiti si taboristii (dupa Tabor principala lor fortareata), care au fost persecutati pentru intransigenta lor.

Urmasii celor doua ramuri numiti indeobste “fratii boemi” au trcut dupa 1600 la calvinism. Ultimul episode al fratilor boemi a fost Ioan Amos Comenius celebru pedagog autor a lucrarii Didactica Magna refugiat pentru ideile religioase in Polonia si Olanda.

Dintre personalitatile pe care istoria le-a inregistrat ca premergatori ai reformei sau prereformatori, ne retin atentia: engezul John Wycliff 1330-1384, cehul Jan Hus 1369-1415 si italianul Girolamo Savonarola.

II.Premergatori ai reformei

1. John Wycliff

 

 A fost student eminent al iniversitatii din Oxford-Anglia, devine professor la facultatea de arte ,iar din 1372 profesor al facultatii de teologie.

             Amestecandu-se intr-un conflict de interese pecuniare dintre  papa Urban al -V- si regale Angliei, Eduard al III, Wycliff imbratiseza idea supunerii Bisericii Angliei  sub autoritatea statului inlaturand jurisdictia Romei. In ducele de Lancaster luptator fatis impotriva papalitatii isi gaseste  un statornic aliat si sustinator.

              Abia dupa ce ducele de Lancaster a incetat sa-l mai protejeze un sinod tinut la Londra in 1382 a condamnat 24 de puncte din doctrina lui Wycliff.

            Biserica dupa John Wycliff se imparte in tei: BisericaTriunfatoare, in cer, Biserica Militanta, pe pamant si Biserica Latenta in purgatoriu.

 Unii crestini sunt predestinati la mantuire altii la pieire. Singura si adevarata Biserica este cea spirituala (invizibila), alcatuita din “universitas praedestinatorum” (totalitatea celor alesi) din care si clerul inalt poate fi exclus.[3] De aceea, Biserica in calitate de institutie, zice el, nu poate nici excomunica nici canoniza si deci este de prisos.

 In fata conceptului de predestinare nici indulgentele si nici ceremoniile religioase nu au vreun effect ; de aceea, tainele au doar valoare simbolica, painea si vinul nu se transforma in Euharistie,iar cinstirea Fecioarei a sfintilor a icoanelor, a sfintelor moaste si indulgentele sunt inutile.

Biblia unicul izvor de credinta poate fi lecturata de oricine in mod direct , intrucat starea de gratie apartine celui predestinat.

  2. Jan Hus

            Datorita legaturilor dintre Universitatile din Oxford si Praga, patrund in Boemia invataturile lui Wycliff. Tanarul Jan Hus este atras de ideile prereformatorului englez devenind professor la Facultatea de Filozofie, iar mai apoi rectorul Universitatii pragheze si confesor  al reginei Sofia, Hus spriginit de prietenul sau Ieronim de Praga se va declara sustinatorul lui Wycliff desii nu va accepta integral ideile prereformatorului englez. Hus traduce in ceha parte din scrierile lui Wycliff si persecute pe clerici care se impotrivesc vederilor sale.

 Potrivit traditiei apusene, cei doi  au infruntat pedeapsa capitala cu multa demnitate ca niste martiri. Cand o batrana din asistenta a adugat cateva vreascuri la rug, Hus ar fi exclamat celebrele cuvinte “ o sancta simplicitas!” (o sfanta ignoranta), iar celor ce l-au condamnat le-a replicat “ardeti voi acum o gasca” (aluzie la numele sau Hus care in limba ceha se traduce gasca), dar va veni o lebada pe care n-o veti mai putea arde.



Comentatorii au vazut in aceste cuvinte o prezicere referitoare la reformatorul Martin Luther[4].

2.1 Doctrina lui Hus si raspandirea ei.

 Centrul doctrinei lui Hus l-a constituit predestinatii. Adevarata biserica spune el o constitue cei predestinati care alcatuiesc trupul tainic a lui Hristos. Capul acestei Biserici nu este Papa ci Hristos. “Autoritatea lui Petru ramane asupra Papei atata timp cat el nu se departeza de legea Domnului Iisus Hristos” spune Hus in lucrarea sa Tractatus de ecclesia[5]. Spre deosebire de Wycliff, Hus a fost mai moderat in cea ce priveste doctrina. El admitea valabilitatea Euharistiei si a celorlalte taine precum si a indulgentelor, dar in predica sa considera conform principiului biblic “dupa roade ii veti cunoaste” ca preotii si papii pacatosi nu trebuie ascultati.

 

3. Dominicanul Girolamo Savonarola.

In anul 1481 trimis predicator la Florenta a fost profound indignat de decadenta morala a celebrei metropole a Renasterii. Predicile sale de pe amvonul  bisericii San Marco prin care denunta coruptia, imoralitatea, laicizarea clerului si cerea o viata crestina austera, au inceput sa aiba ecou in randul florentinilor.

Dupa inlaturarea lui Pietro de Medicii 1494 Savonarola impune orasului un regim theocratic, creind asa numita “ republica crestina. Savonarola a creat un fond de ajutorare afetelor sarace, a fondat o banca

de imprumut fara dobanda, a luat masuri contra evaziunilor fiscale. Partizanii lui ca si florentinii insisi n-au rezistat mult acestui regim.

El isi dezamageste simpatizantii, cu ajutorul lor este judecat si ars pe rug.

Desii n-a fost un prereformator ca Wycliff sau Hus, Savonarola si altii ca el au atras atentia asupra starii decadente religioase si a crizei morale si de idei din Biserica Romei.

 Atat cei doi prereformatori cat si intr-un anumit fel  Savonarola au netezit drumul Reformei.

CUPRINS

I.Reforma

II.Premergatori ai reformei :

1.John Wycliff

2.Jan Hus. Doctrina lui Hus si raspandirea ei.

3.Dominicanul Girolamo Savonarola

BIBLIOGRAFIE

1.Pr. Eugen Dragoi Istoria Bisericeasca Universala

2. Milan Sesan Mitropolia Moldovei si Sucevei nr.3-4 martie-aprilie 1958

3. Vasile Leb Studii Teologice martie-aprilie 1978.



[1] Vasile Leb Studii Teologice martie –aprilie 1978.

[2] Ibidem pag 255

[3]  Pr. Eugen Dragoi Istoria Bisericeasca Universala.

[4] Milan Sesan Mitropolia Moldovei si Sucevei nr 3-4 martie –aprilie 1958.

[5]  Ibidem pag 298







Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate

Istorie




Dreptul scris in cele 2 tari romane – Tara Romaneasca si Moldova
Proiectul politic al statelor romanesti si realizarea lor
Germania. De la Republica de la Weimar la Hitler
Intensificarea manifestarilor revolutionare la romanii banateni
MONARHIA AUTORITARA A LUI CAROL AL II-LEA
CIVILIZATIA MICENIANA
Militarismul japonez
Regi Legendari ai Romei
TRIUMFUL LIBERULUI SCHIMB - ANGLIA
Contributii privind bronzul timpuriu in Transilvania. I. Noi materiale apartinand grupului Soimus