Normele de conduita in cadrul obstii satesti

Normele de conduita in cadrul obstii satesti

Uniunile de obsti

Obstea sateasca era cea mai simpla forma de organizare.Ea se putea incadra insa in formatiuni mai largi ,numite uniuni de obsti sau obsti de obsti.Acestea se organizau fie pentru o mai buna exploatare a unui element natural(valea unui rau sau versant ,unui masiv muntos)fie ptr nevoi de aparare.Aceste uniuni de obsti si-au luat numele de ˝tara˝ sau ˝campulung˝.

In cadrul lor obstile isi pastrau individualitatea organelor proprii de conducere si normele.Uniunea era conduita de marele sfat care avea la atributii rezolvarea problemelelor patrimoniale,strangerea contributiilor obstii,solutionarea litigiilor si organizarea apararii

Normele de conduita in cadrul obstii satesti

Normele privitoare la proprietate

In obstea sateasca regasim 2 forme de proprietate :1.Devalmasa si 2.Individuala(personala)

In stapanirea devalmasa se aflau si padurile ,pasunile,apele.Ca un corolar al acestei stapaniri devamasea rezultat regula ca membrii obstii nu pot instraina parti din hotarul obstii tocmai pentru a se pastra integritatea obstii.Aceasca regula s-a materializat in dreptul feudal,in dreptul de protimis(de precumparare si rascumparare)pe care il vom analiza la legea tarii

Partile de pamant aflate in stapanire personala au avut ca fundament munca membrilor obstii pentru amenajarea lor.Prima deprindere din fondul comun a fost terenul pentru casa si gradina,iar semnul stapanirii individuale l-a constituit gardul.A urmat apoi terenul agricol denumit ˝tarina˝ sau ˝racla˝.˝Racla˝ care desemna intreg terenul agricol al obstii era impartit in loturi denumite sorti,soarte sau loturi matca. Ele erau atribuite fiecarei familii odata pentru totdeauna.Se numeau loturi matca pentru ca dadeau dreptul celui care le stapanea sa foloseasca si celelalte terenuri aflate in stapanire devalmasa.

Pe langa aceste stapaniri membrii obstii mai puteau desprinde din pamantul comun si alte terenuri pentru folosinta personala. Exemplu : loturi agricole prin defrisare sau destelenire, poieni pentru prisaci prin defrisare din padure verde, iazuri pentru peste sau vaduri pentru mori. Toate aceste terenuri se numesc ˝stapaniri locuresti˝. Ele era desprinse cu aprobarea obstii care in continuare pastra un drept superior de supraveghere si control asupra terenurilor.

Norme privitoare la relatiile de munca

Ocupatiile principale ale obstii fiind cultura pamantului si cresterea animalelor, in mod firesc si normele vor face referire la aceste doua indeletniciri.

Astfel privitoare la agricultura reglementau :

Impartirea loturile

Stabilirea felului culturii

Fixarea perioadelor pentru desfasurarea muncilor agricole

Impartirea produselor pentru folosinta comuna si pentru rezerva destinata anilor cu recolta slaba

Normele privitoare la pastorit privesc :

Pornirea turmelor

Stabilirea locurilor si perioadelor pentru pasunat

Impartirea produselor turmelor comune

Exista si ocupatii care nu necesitau munca in comun (vanatoarea, pescuitul, mestesugurile). Cei ce se ocupau cu aceste indeletniciri erau considerati proprietari ai produselor muncii lor (mestesugari inclusiv).

Norme privitoare la statutul persoanelor

In obstea sateasca s-a pastrat principiul egalitatii tuturor membrilor ei. Cei care se distingeau o faceau prin calitati personale. Exemplu : inteligenta, vitejie, moralitate, intelepciune, cum era cazul ˝oamenilor buni si batrani˝ si ai ˝alesilor obstii˝. Aceste calitati nu ii situau deasupra obstii pentru ca asa cum am vazut pe langa faptul ca ei erau alesi de obste puteau fi oricand si revocati.

Norme privitoare la familie, succesiuni si obligatii

Familia pastreaza si ea un puternic caracter al egalitatii membrilor ei. Ceea ce a dus la solidaritatea familiei si la obligatiile de intretinere a sotilor fata de copii, precum si a sotilor intre ei. Familia geto-daca traditionala a fost intarita de preceptele religiei crestine in asa fel incat casatoria se incheia prin liberul consimtamant al partilor urmat de bine-cuvantarea religioasa sub forma tainei cununiei savarsita in biserica. Divortul era admis in cazul ambilor soti si pentru egalitate de motive.

In materia succesiunilor toti membrii familiei aveau egala vocatie succesorala fiind cunoscut si dreptul la mostenire al sotului supravetuitor.

In materia obligatiilor membrii obstii aveau deplina capacitate juridica pentru a incheia acte dintre care cel mai des folosit era vanzarea care a devenit constitutiva ( ?) si translativa de proprietate. Un alt contract folosit frecvent este schimbul.

Normele privitoare la raspundere si procedura de judecata

In materia raspunderii pentru faptele ilicite cauzatoare de prejudicii, in cadrul obstii functiona solidaritatea rudelor (?), legea talionului si compozitiunea, dar si in cazul in care obstea se facea vinovata fata de o obste vecina prin actul unui membru al sau, functiona tot principiul solidaritatii membrilor obstii.

Instantele in materie civila si penala erau aceleasi : sfatul ˝oamenilor buni si batrani˝ si ˝judele˝.