 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica |
| Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
UNIVERSITATEA "AL.
I. CUZA"
"Dumitru Staniloae"
"FACULTATEA DE TEOLOGIE-ORTODOXA"
SECTIA - PASTORALA
LUCRARE DE LICENTA
CAPITOLUL I
1. ISTORICUL FARISEULUI IUDAIC
Majoritatea publicatiilor actuale care trateaza nasterea crestinismului vizeaza iudaismul - fie cel anterior ,fie cel contemporan crestinismului.
Cu aceasta idée se deschide "Cursul de Istorie a religiilor la College de France ".
Descoperirea bibliotecii de la
Scolii filozofice iudaice
In Manuscrisele de la Qumran se pune problema provenientii celor trei scoli iudaice a saducheilor ,a fariseilor si a esenienilor.
In ceea ce priveste prezenta fariseilor descoperirile arheologice ( ruinele ,inscriptiile) atesta existenta unor sinagogi in palestina si in Imperiu unde fariseii se informau ,se documentau in cele ale Legii.
Cu toate acestea miscarea fariseiica a secolului I ramane obiectul cercetarilor erudite ce reinvestigheaza principalele doua izvoare in domeniu.
Informatiile furnizate de Flavius Josephus - fariseu inca de la varsta de 19 ani .
Traditiile arabe culese de carturari si codificate in Misra la sfarsitul secolului al II -lea.
Portretul pe care il fac Evangheliile fariseilor este doar o oglindire a disputelor dintre comunitatile crestine si cele iudaice. Istoria fariseiilor este cunoscuta imperfect in perioada dintre momentul pierderii puterii . i.Hr ) si insiruirea din anul 66 d. Histos.
Fariseii adunati in mici comunitati ,urmeaza toate regulie formulate de Rabini ,deosebinduse astfel de restul poporului care ii socoteste drept modele de cucernicie .
Fariseii sunt proveniti din popor au asupra acestuia o puternica influienta si desi minoritatri ( cateva mii ), reusesc sa impuna preotimii ierusalimitene regulile de curatire cele mai stricte.Si totusi fariseii nu sunt la unison in toate interpretarile. Acestia ,fariseii ,patrund pe scena istoriei iudaice in secolul I si contesta oficial legitimitatea unui dintre regii preoti Alexandru Ianeu .
Fariseii de provenienta oraseneasca adoptau o lini mai rigida ,dar urmareau reglementarea vietii private si familiale.
Cat priveste populatia ,aceasta urmarea sfaturile si idealurile lor.
In Sfanta Scriptura sunt amintite frecvent grupari si partied religioase precum : fariseii ,saducheii ,samaritenii ,irodienii ,esenienii, sau qumranitii ,terapeutii si elenistii.
2 .CONDITIA LOR IN SOCIETATEA IUDAICA
Date despre fariseul iudaic
Fariseii aveau o atitudine refractara fata de Mantuitorul si Evanghelia propovaduita de El .Datorita acestui fapt imaginea fariseilor a ajuns sa fie grav compromisa in ochii crestinilor.
Astazi s-a ajuns ca in limbaj figurat ,cuvantul fariseu sa fie sinonim cu : fals ,necinstit ,perfid ,raufacator ,habotnic. Sursele din care putem culege informatii despre aceasta grupare a fariseiilor sunt scrierile lui Josephus Flafius ).
Faptul ca numele de fariseu ,nu figureaza in Vechiul Testament este un indiciu ca ei au aparut dupa incheierea perioadei biblice vechi-testamentare , respective dupa secolul IV i.Hr.
Fariseii au aparut concret in istorie in secolul I i. Hr . in anul 538 cand au revenit din exilul babilonic.
Fariseii erau o grupare separatista de restul populatiei putin zeloasa pentru respectarea riguraoasa a Legii .
Prima atestare documentara dateaza din timpul marii persecutii intreprinsa de catre regii Siriei ,in vederea elenizarii evreiilor din Tara Sfanta.
Gruparea separatista a acestora admitea : nemurirea sufletului ,invierea celor drepti si vointa libera ( sau liberul arbitru )
Fariseii s-au scandalizat impotriva Mantuitorului .Antichitatea iudaica demonstreaza ca legalismul fariseiic a atins apogeul .Eii considerau ca sunt drepti si ca nu datoreaza nimic si nimanui. Din randul fariseiilor erau recrutai "carturarii" care se ocupau studiul Legii si al traditiilor parintesti.
Istoricul vamesului iudaic
Fillon al Alexandriei face mentiunea ca rabinii interziceau discipolilor de a lua masa cu poporul de rand ,adica oporul incult si neinitiat sit rage de aici concluzia ca se interzicea acest lucru. Asa ceva aparea in ochii lumii ca un scandal pentru faptul ca dupa obiceiul oriental participarea la un astfel de ospat stabilea prin ea insasi relatii intime.Din aceasta cauza pentru observatorii stricti ai legii mozaice o astfel de imprejurare constituia chiar dupa convertirea la crestinism ," una dintre problemele cele mai delicate". (1)
Parabola
Parabola este una dinre modaliatatile fundamentale de exprimare a invataturii si literaturii religioase de pretutindeni.parabolele pot fi intalnite in Vechiul Testament in Noul Testament in Coran ,in Literatura Budhista sau Jainista si Vedica .
In literature profana ,parabola reprezinta talcuire ,pilda ,povestire alegorica su un continut religios.
Parabolele din Evanghelii sunt inavataturi sublime si dumnezeesti.
CAPITOLUL al II - lea
3. REFERIRI DIRECTE CU PRIVIRE LA VAMESI
SI FARISEI IN SFINTELE EVANGHELII .
a ) PARABOLA VAMESULUI SI A FARISEULUI - TEXT BIBLIC DIN EVANGHELIA DUPA LUCA ( 18; 9 -14 )
9. " Catre unii care se credeau ca sunt drepti si priveau cu dispret pe ceilalti , a zis pilda aceasta :
10. Doi oameni s-au suit la templu , ca sa se roage : unul fariseu si celalat vames.
11. Fariseul ,stand asa se ruga in sine : Dumnezeule ,iti multumesc ca nu sunt ca ceilalti oameni ,rapitori ,nedrepti ,adulteri sau ca si acest vames .
12. Postesc de doua ori pe saptamana ,dau zeciuiala din toate cate castig .
13. Iar vamesul , departe stand nu voia nici ochii sa-si ridice catre cer ci-si batea pieptul zicand : Dumnezeule ,fii milostiv mie pacatosului.
14. Zic voua ca acesta s-a coborat mai indreptat la casa sa decat acela.Fiindca orcine se inalta pe sine se va smeri ,iar cele ce se smereste pe sine ,se va inalta ."
Aceasta parabola ,atat de concisa ,dar si incarcata de sens metaforic si de invataturi ,reprezinta analiza psihologica a doua caractere diametral opuse ( caractere la fel cu acelea pe care le putem intalni in orice vremuri - caracterul unui om trufas pe de o parte si caracterul unui om smerit pe dealta parte )
Persoanele care au dat prilejul acestei parabole sunt fariseii si vamesii .
Sfantul evanghelist Luca mai inainte de a intra in expunerea parabolei noteaza :
" Au spus acelora care erau incredintati intru sine ca sunt drepti si dispretuiau pe ceilalti "( 1).
Falsa parere despre sine a fariseilor pe care o aveau nastea atata mandrie si inaltare incat atunci cand se adresau lui Dumnezeu prin rugaciune , socoteau ca Acesta este indatorat sa le asculte orice pretentie de-a lor. Aceasta trufie conducea la dispretuirea oamenilor din jur.
Caracterul fariseului
Inainte de a da aceasta invatatura atat de pretuita ,Domnul a descris doua tipuri de oameni ce apartin tuturor veacurilor .Acesti doi oameni s-au suit la Templu sa se roage unul fariseu si altul vames.
Domnul urmeaza sa ne prezinte atat caracterul omului trufas cat si al celui smerit in clipa in care se roaga.rugaciunea este cel mai bun barometru care arata cum este omul introvertit.
Fariseul si vamesul s-au suit in aceeiasi vreme pe colina pe care era zidit Templul lui Solomon . Nu era un ceas de rugaciune obsteasca ,insa iudeii credeau cu fermitate ca rugaciunile particulare ar fi mai bine primite .Ceea ce face fariseul nu este adevarata rugaciune. Mai intai pozitia corpului si atitudinea de dispret fata de Atotputernic .Cu toate ca se afla in Biserica ,fariseul sta nepasator ,neplecat fara sa-si incline macar capul.El sta intr - un loc de vaza ,de cinste si se ruga intru sine.
Rugaciunea fariseului nu este o multumire ci doar o exprimare a convingerii ca este drept. Farisii ca niste implinitori severi ai Legii obisnuiau sa posteasca de doua ori pe saptamana ,se laudau pentru post si pentru faptul ca dadeau zeciuiala la Templu din tot ce castigau.
Fariseul din parabola isi vede sufletul plin de virtuti si de bunatati osandeste si injoseste pe ceilalti oameni.
De aici reiese ca numai el este moral in mijlocul imoralitatii generale.Fariseul il umileste si pe bietul vames. Ceea ce a facut fariseul la Templu ,a fost osandire ,lauda de sine si hula impotriva lui Dumnezeu.
Caracterul vamesului
In putine cuvinte ,Domnul zugraveste caracterul celui smerit in persoana vamesului care se ruga si arata prin rugaciunea sa smerita ,o stare a sufletului - Pocainta .
Pocainta vamesului pentru pacatele sale se arata a fi opusa increderii fariseulkui in dreptatea sa ,incredere care ii da speranta ca nici nu are nevoie de mila lui Dumnezeu. In aceasta pilda ,Domnul prezinta pe vames astfel : " si vamesul stand deoparte nu voia nici ochii sa-i ridice catre cer ,ci isi batea pieptul zicand : Dumnezeule ,milostiv fii mie pacatosului." (1)
Vamesii din vremea aceea erau niste functionari ai statului roman ,insarcinati cu strangerea darilor.Vamesii strangeau mult mai muti bani decat era prevazut in legea romana ,pentru a se imbogati
Iudeii nationalisti se izolau de vamesi pentru ca acestia se aratau uneori asupritori asa incat numele de vames ajunsese sa fie asociat cu acela de mare pacatos.
" Simtamantul adanc al pacatoseniei este temelia progresului moral". (2)
1.Isaac Sirul "Sufletul dupa moarte" ,pag 152
2.Dumitru Staniloae "Dogmatica ortodoxa" ,pag 83
- -
Vamesul nu si-a ridicat ochii ,dar "si-a deschis inima" (1)
b) PILDA VAMESULUI ZAHEU
Text biblic Evanghelia dupa Luca ( 19 ; 1 - 10 )
1. " Si intrand ,trecea prin Ierihon,
2. Si iata un barbat , cu numele Zaheu ,si acesta era mai - marele vamesilor si era bogat.
3. Si cauta sa vada cine este Iisus ,dar nu putea de multime pentru ca era mic de statura.
4. Si alergand el inainte ,s-a suit intr-un sicomor ca sa-L vada caci pe acolo avea sa treaca.
5. Si cand a sosit la locul acela ,Iisus privind in sus a zis catre el : Zahee, coboara-te degraba caci astazi in casa ta trebuie sa raman.
6. Si a coborat degraba si l-a primit bucurandu - se si l-a primit bucurandu -se.
7. Si vazand , toti murmurau zicand ca a intrat sa gazduiasca la un om pacatos.
8. Iar Zaheu ,stand ,a zis catre Domnul : Iata ,jumatate din averea mea Doamne ,o dau saracilor si daca am napastuit pe cineva cu ceva ,intorc impatrit.
9. Si a zis el catre Iisus : Astazi s-a facut mantuire casei acesteia ,caci si acesta este fiu al lui Avraam.
10. Caci Fiul Omului a venit sa caute si sa mantuisca pe cel pierdut."
Zaheu era vames - aceasta era trasatura principala. Vamesul iudeu era un slujitor al ocupantuli roman ,tradator de neam care se vanduse cotropitorilor tarii sale .
Era dispretuit si vrajmasit ,nu pentru ca era bogat ,ci pentru ca era vanzator si om de incredere al unei puteri straine. Vamesul fixa taxe si bunuri pentru populatie , spre a putea plati romanilor la acaror dispozitie era.La auzul cuvintelor lui Iisus ,Zaheu deindata se schimba ,ia hotarari altruiste.
"Iata ,dau jumatate din averea mea saracilor". Declara ca va despagubi impatrit pe cei neindreptatiti de el.Viciul sau major era setea de inavutire.
In interval de cateva ore ,Zaheu nunumai ca se vindecase de patima baneasca ,dar devenise un alt om. A avut loc minunea : printr-o metamorfoza ,omul vechi a disparut si a aparut omul nou.
Aceasta este marea minune a lui Hristos - prefacerea totala a omului savarsita atat in vremea cat a trait EL pe pamant ,cat si dupa Inaltarea Sa la cer dealungul veacurilor
__________ ______ ____ __________ ______ ____ _______
1."Parabolele Domnului" pag. 170 - 172 .editura Reintregirea , 2007
- -
prin sirul practic infinit de : mucenici ,sfinti convertiti si transfigurati.Este o totala dezintegrare a omului pacatos si o imediata metamorfozare in subiect de jertfa.
In filozofia profana este conceputa ideea de "om - forte" (1), omul cel vechi moare ,se naste un om nou intru Domnul,adica un om scos din robia pacatului.Alfred Fouille explica termenul metanoia - intoarcere ,revenire la intelegerea ralului dumnezeesc de a cunoaste fenomene explicative .Metanoia s-a petrecut si cu alte ocazii. Exemplu : chemarea lui Levi sau Matei , Saul sau Pavel pe drumul Damascului ,talharul bun de pe cruce ,femeia samarineanca ,orbul din nastere ,demonizatul din tinutul Ghergheseni ( acestia toti L-au preamarit indata pe Hristos ).
c) SFANTUL APOSTOL SI EVANGHELIST MATEI
Sfantul Evanghelist si Apostol Matei era de neam evreu si era unul din cei disprezece apostoli ai Mantuitorului .Inainte de a fi chemat de Domnul spre a-I fi ucenic ,sfantul fusese vames in Capernaum langa lacul Galilei si se numea Levi.
Vamesul era un om dispretuit si urat de popor ca unul care era strangator de biruri si ameninta pe oameni ca sunt supusi romanilor.A primi sa fii vames insemna pentru ei sa fii cel din urma ticalos al neamului tau .Dar din acest Matei , vamesul, Mantuitorul Si-a facut un dumnezeiesc apostol care cel dintai a scris ca martor ocular o istorie a vietii si faptelor dumnezeiescului sau Invatator.
Ca ucenic al Mantuitorului , Sfantul Matei si-a schimbat nu numai numele din Levi in Matei ci a lepadat si viata lui dinainte ,aducand la Hristos in loc de biruri suflete de oameni incepand chiar cu propria-i persoana.
Drept aceea si Evanghelia sa , Fericitul Matei a scris-o in doua limbi ,intai in evreieste sau in limba aramaica pe care a vorbit-o Mantuitorul si o vorbea tot poporul si a doua oara prin anii 62 -63 d.Hr ,in greceste adica in limba care se vorbea atunci in toata imparatia romana ,cu scopul ca vestea cea buna sa o poata cunoaste cat mai multi oameni.
In Sfanta Evanghelie dupa Matei ,acesta descrie copilaria si faptele cele mai presus de fire ale Domnului ,invatatura Sa cea dumnezeiasca ,patimele Lui cele mantuitoare si permanenta Lui Inviere.
In Evanghelia sa ,Sfantul Matei ,nu poate uita clipa cand, stand la vama ,s-a intalnit pentru prima oara fata in fata cu Mantuitorul si a auzit pe Domnul zicandu- i : "Vino dupa Mine "(Matei cap IX , 9 - 13 ).(2)Nu poate uita cum el ,lasand toate ,indata a urmat Domnului si L-a primit pe Domnul in casa sa si cum de atunci Domnul l-a invrednicit de s-a numarat cu cei doisprezece Apostoli ai Sai.
Sfintii Eusebiu si Epifanie ne spun ca : dupa Inaltarea la Cer a Mantitorului si dupa ce s-a inteleptit cu cele dumnezeiesti in Ziua Cincizecimii ,primind puterea Duhului Sfant ,Sfantul Matei a scris Evanghelia sa la rugamintea ideilor veniti la credinta si ca Sfantul Apostol Vartolomeu a dus aceasta Evanghelie si a lasat-o in India.
Traditia bisericeasca mai stie ca Iisus socotindu-Si incheiata misiunea Sa de Apostol al iudeilor ,Sfantul Matei s-a indreeptat spre alte locuri ale Rasaritului straduinu -se sa aprinda credinta in Hristos ,printre persi ,etiopieni smulgandu-i din intuneric si aducandu - i pe calea cea adevarata a vietii si a mantuirii.
O traditie spune ca "Sfantul Matei ar fi primit moartea de mucenic in Etiopia ,fiind ars pe rug de necredinciosi " (1)
Ospatul din casa Sfantului Matei este evidentiat in parabola "Chemarea lui Matei la pocainta" . Evanghelia dupa Matei (capitolul 9 ; 9 -13)
Text biblic :
"9. Si plecand Iisus de acolo ,a vazut un om care sedea la vama ,cu numele Matei si i-a zis acestuia : Vino dupa Mine. Si sculandu -se ,a mers dupa El.
10. Si pe cand sedea El la masa ,in casa ,iata multi vamesi si pacatosi au venit si au sezut la masa impreuna cu Iisus si ucenicii Lui.
11. Si vazand fariseii ,au zis ucenicilor : Pentru ce mananca Ivatatorul vostru cu vamesii si cu pacatosii ?
12. Si auzind El, a zis : Nu cei sanatosi au nevoie de doctor , ci cei bolnavi.
13. Dar mergand ,invatati ce inseamna : Mila voiesc ,iar nu jertfa ; ca n-am venit sa chem pe drepti ci pe pacatosi la pocainta. "
Vazand Hristos bunavoinata vamesului Matei si supunerea atat de curata se duce in casa lui Matei ,acesta I-a facut Mantuitorului o primire mareata cu ospat.Matei a primit la ospat multi pacatosi ca sa ia parte cu el la bucurie ca a unora ce se indeletniceau cu aceeasi ocupatie ( vamesi ). Iisus ii mustra pe cei drepti pentru ca nu stiu Sfanta Scriptura si le micsoreaza ingamfarea pentru ca se mandresc cu sacrificiile lor.Mantuitorul zice : "Mila voiesc ,iar nu jertfa" ,prin aceasta aratand ca mila este superioara jertfei.
In inlantuirea faptelor ospatul acesta este legat la toti sinopticii de chemarea la apostolat a Sfantului Evanghelist Matei. In filozofia actuala se sustine ca " trebuie separata chemarea Sfantului Matei la apostolat de ospat" (2).
Observa Fouard ca toti Evanghelistii plaseaza alegerea celor doisprezece apostoli inainte de Predica de pe munte ,Sfantul Matei plasandu -si chemarea -i ,a schimbat ordinea cronologica.(3)
Dupa relatarea Sfantului Matei se arata ca ospatul nu a avut loc imediat la acest
1. Parintele Galeriu - "Creatia in viziunea pascala" 3 iunie 2006
2.Fouard - "La vie de N.S. Jesus Christ" vol. VII pag 351 A
3.Sfantul Ioan Gura de Aur - "Predica" pag .226 si 367.
-
ospat au fost pe langa Iisus si Ucenicii Sai ,multi vamesi si pacatosi. Termenul de pacatosi precizeaza mai mult ,chipul in care erau socotiti de evrei ,cei care se indeletniceau cu ocupatia asemeanea Sfantului Matei ( adica cea de vames ).
Vamesii erau urati in dublu sens de
poporul iudaic ,pentru ca : incasau impozite de la popor si pentru ca erau
tradatori de tara ca slujitori ai romanilor.
In aceste conditii ,murmurul
fariseilor era explicabil . Aici intervine ura directa asupra lui Iisus
,fariseii nu stiau cum sa-I gaseasca tot felul de acuzatii Mantuitorului.
Daca Mantuitorul zice : "ca a venit sa- i cheme la pocainta pe cei pacatosi" ,asta nu inseamna ca cei drepti nu sunt chemati sau ca "fariseii ar fi sfinti" (1)
d ) ASOCIEREA NUMELUI DE "VAMES" CU CEL DE "PACATOS"
1. Etimologia cuvatului vames
Cuvantul vames este de origine maghiara - vamos. Cuvantul s-a format prin derivare cu sufixul es. Vam + es = vames. Vama este o institutie de stat care exercita controlul asupra intrarii si iesirii din tara a marfurilor ,mijloacelor de transport ,etc. Si care percepe taxe legale pentru aceste bunuri. Cuvantul vama este polisemantic ,tot vama reprezinta o taxa care se plateste ca un bun de trecere intre granite. Si tot vama reprezinta si cantitatea de cereale ce se da la moara pentru macinat numit uium. Dar vama mai reprezinta plata pacatelor in vazduh pentru trcerea sufletelor catre mantuirea cereasca.
In credinta populara ,fiecare sapte sau noua popasuri facute in vazduh ,reprezinta "vamile vazduhului" (2)
Tot vami sunt considerati si banii ce trebuie sa-i plateasca mortul pentru a trece si a calatori pe lumea cealalta.(3)
Vamesul este functionarul legitimat cu taxarea marfurilor care trec prin vama.Tot el este persoana care avea in responsabilitate darile ce trebuiau platite de iudei romanilor.
In credinta populara vamesul este fiinta imaginara care pazeste vamile vazduhului ( demonii).
In prezent uniunea vamala este un acord incheiat intre mai multe state in vederea creearii unui teritoriu vamal comun scutit de taxe pentru circulatia bunurilor.
Cuvantul vames este asociat cu cel de pacatos .Pentru a intelege aceasta asociere trebuie explicata etimologia cuvantului pacatos.
2. Etimologia cuvantului pacatos
Cuvantul pacat este de origine latina pacatus. Pacatos s-a format prin derivare
pacat + sufixul -os. Tot de la cuvantul pacat s-a format familia lexicala a acestuia : a pacatui ,pacatosenie ,pacatosi ,pacate ,nepacatos,etc. Cuvantul pacat are mai multe sensuri .
Pacat : - incalcarea unei porunci bisericesti
- neascultare de porunca divina ( pacatul stramosesc sau originar )
- a gresi ,a se face vinovat
- faradelege ,greseala ,vina
Pacatos ,pacatosi - persoana care are multe pacate .
Din punct de vedere religios ,cuvantul pacat ia conotatie biblica ,religioasa din mai multe puncte de vedere (1).
In acest dictionar se precizeaza ca : cu mult inainte ca pacatul sa fie o incalcare a Legii morale sau o actiune impotriva vointei divine ,el era perceput ca un fel de materie impura sau fluid malefic ,contaminat de care se vindeca prin stergerea ,frecarea si spalarea faradelegilor .pacatul era interpretat ca o incalcare a unui tabu.
Tabu - cuvant polinezian ,patruns in Occident prin intermediul exploratorului Cook ,care l-a intalnit prima data in insula Tonga in 1777.
Acest cuvant reprezinta stadiul primar al conceptelor de sacru si profan.Cat despre om ,pacatul era ignorarea si nerespectarea cerintelor cultice, lezarea sacrului ; pacatul atragea furia si razbunarea Divinitatii. Constiinta pacatului a devenit constiinta vinei ( Caderea in pacat - Facerea cap III ).
Pacatul explica eforturile sistematice ale omului religios de a gasi calea si mijloacele de a scapa de acesta ,primul pas fiind marturisirea.
Pe dealta parte exista pacate care nu pot fi sterse ,asa- numitele pacate capitale( ura impotriva Duhului Sfant, crima, mandria s.a. ) .
Catolicismul si Bisericile Rasaritene fac diferenta intre pacatele grele si cele care pot fi iertate ,pe cand Protestantismul absolutizeaza fenomenul.
Din punct de vedere al omului modern ,pacatul este un comportament defectuos ,sanctionabil in plan juridic si social .Aceasta definitie este paralela celei religioase.
Teoria despre pacatul originar ,a fost deja anticipata de iudaism Psalmul 50 versetul 6. (2)
"Ca iata ,intru faradelegi ,m-am zamislit si in pacate m-a nascut maica mea."
- -
In crestinism teoria despre pacatul originar a primit statutul de dogma. Catolicismul consacra pacatul originar ca o denaturare a fiintei umane ,pacatul o depravare totala.
Biserica Rasariteana oscileaza intre cele doua conceptii (1)
3.Marturii patristice despre vamesi si farisei
Vamile in operele sfintilor parinti
Aceasta invatatura explica cuvantul vamile in sens religios.(2) Sfantul Atanasie cel Mare scrie "cum odata la apropierea ceasului al zecilea ,dupa ce Sfantul Antonie cel Mare a inceput sa se roage inainte de a manca ,a fost numai decat rapit de Duhul si ridicat de inger la cer"(3)."Dracii vazduhului " s-au impotrivit" incercand sa faca cunoscute pacatele savarsite chiar de la nastere. Pacatele fusesera deja sterse prin harul lui Dumnezeu deoarece ,dupa ce a intrat in monahism ,si-a inchinat toata viata lui Dumnezeu( precum vamesul din Sfanta Evanghelie ).
Argument biblic ,in Epistola catre Efeseni ,6 ;13 ,se arata ca " pentru ca cel potrivnic sa se rusineze ,neavand de zis nimic rau despre voi".
Pentru a putea intampina vamesii vazduhului ,Sfintii Parinti ,arata ca " toata viata pana-n ceasul mortii avem nevoie de multe rugaciuni" (4)
Vama biblica este "arvuna Duhului Sfant" ,text biblic ,II Corinteni I ; 22.
Despre "arvuna Duhului Sfant" scrie Sfantul Macarie cel Mare (5).
Sfantul Isaia Pusnicul ,in Omilia 17 ,"Cand sufletul iese din trup ,este intampinat de puterile intunericului ,dorind al vamui."
Mitropolitul Macarie al Moscovei arata ca : "fiecare pacat are vamesii sai in vazduh"(6)
Sfantul Efreim Sirul arata ca rugaciunile pentru crestini se fac in fiecare seara. (7)
Aceste plansuri sunt de fapt rugaciuni ce se rostesc cu zdrobire de inima ,cainta si din adancul sufletului precum vamesul din Sfintele Evanghelii.
2. Episcopul Ignatie - "Marturii despre vami" vol. 3 pag. 198
3. Sfantul Atanasie cel Mare - "Viata Sfantului Antonie cel Mare"
4. Sfantul Ioan Gura de Aur - " Comentar la Evanghelia dupa Ioan" ,traducere din limba franceza de Diacon Gheorghe Babut ,Editura Pelerinul Roman ,Oradea 1997
5. Sfantul Macarie cel Mare - " Arvuna Duhului Sfant"
6.Mitropolitul Macarie al Moscovei - " Teologia dogmatica ortodoxa" ,vol II ,pag 535
7.Sfantul Efreim Sirul - "Cele sapte plansuri"
- -
Sfantul Ierah Nifon arata ca : "inima infarnta si smerita ,Dumnezeu nu o va urgisi"(1).Intr-o vedenie a Sfantului Ierarh Nifon i-au aparut o multime de barbati ( vamesi inarmati cu sulite ) care l-au inspaimantat.Totul se poate depasi prin rugaciune.
Sfantul Nifon demonstreaza ca rugaciunea este adevarata valoare a pocaintei - similara vamesului din Evanghelia de la Matei.
Serafim Papacostea arata ca ,prin parabolele Sale ,Fiul lui Dumnezeu ,"Si-a aratat iubirea si mila pentru omul pacatos".(2)
Duminica vamesului si a fariseului( aXXXIII dupa Rusalii )
Cu Duminica vamesului si a fariseului se intra de fapt in perioada de pregatire pentru sarbatoarea Pastelui sau a Invierii Domnului. In aceasta Evanghelie sunt puse in lumina doua modele tipologice : cea a vamesului si cea a fariseului. Fariseii se considerau urmasi fideli ai invataturii biblice .Mantuitorul Hristos descopera ca valorile acestora sunt inversate la nivelul constiintei.Fariseul se ruga enumerand faptele cu exatitate ,excluzandu -L pe Dumnezeu din viata lui ,asemenea unui mercenar care ,indeplinind-usi misiunea isi cere plata.
Vamesul se ruga " Dumnezeule ,milostiv fii mie pacatosului",acesta isi pune nadejdea in milostivirea divina .Vamesul si fariseul sunt doua paradigme pentru constiinta crestina a celui care se smereste si a celui care si inalta.
"14. Zic voua ca acesta s-a coboratmai indreptat la casa sa,decat acela.Fiindaca oricine se inalta pe sine se va smeri ,iar cel ce se smereste pe sine se va inalta."( Evanghelia dupa Luca capitolul 18 ; 14).
In aceasta duminica se explica starea de pocainta a vamesului in contrast cu cea de nepocainta a fariseului calea catre locul inimii comporta trei mari etape care se intrepatund mai degraba decat se succed.
Prima este pocainta ( sau metanoia ) ,a doua este implicarea estatica a omului ca vas al harului divin si a treia este lumina taborica.
Vamesul din Sfintele Evanghelii se afla la prima etapa ,cea de pocainta ,ce constituie temelia celorlalte doua. Este la etapa caintei ,la cea a praxis -ului,a lucrarii ascetice.
Praxis - actul dobandit printr-o practica indelungata.
Pentru Orientul Crestin ,caruia nu-i place sa puna in contrast si care ramane aproape secret in privinta realizarilor spirituale, nu exista opozitie intre actiune si contemplatie , activitatea cea mai inalta fiind rugaciunea.
Sfintii Parinti arata ca " pocainta se potriveste intotdeauna si tuturor atat pacatosului cat si dreptului "( asa-zisilor vamesi si farisei).(1)
Metanoia - este cuvant de origine latina, meta-intoarcere ,revenire si
Noeo - intelegerea realului divin ( intelegere individuala si colectiva).
Sfantul
Isaac Sirul spune : "aceasta lume este o infatisare generala cu porniri
diverse numite patimi".Aceste patimi conduc la starea de pacatosenie si ii
creeaza omului
(vamesului) ,o stare de cainta ,indemnand-ul spre ideea de asi pune nadejdea in
Dumnezeu.
In "Canonul de pocainta " se arata ca ,apropierea apofatica de mister ,in Orientul Crestin ,este o apropiere prin pocainta.(2)
Cele mai inalte texte de teologie apofatica ,de exemplu "Omiliile asupra neputintei de a-L cunoaste pe Dumnezeu" ale Sfantului Ioan Hrisostom sau "Capetele gnostice" ale Sfantului Maxim Marturisitorul, dovedesc exigenta aderarii Dumnezeului care viiaza pururea dincolo.
Acesti Sfinti Parinti ,introduc conceptul de hyper - theos care semnifica - dincolo de imagini ,de concepte si de nume. Aceasta exigenta este insotita de chemarea la pocainta a vamesilor si fariseilor iudaici.
Starea de pocainta
Numai teama, cutremurul ,de care era cuprins vamesul l-a facut sa-si indrepte mintea catrea Cel Necuprins.Se arata ca "starea de pocainta a celor doi ,vames si fariseu ,este diferita".(3)
Ishie de Bathos arata ca aceasta amintire antreneaza excluderea tuturor grijilor desarte ,paza duhului si rugaciunea staruitoare a vamesului cu inima curata.Acesta propune "..sa practicam rugaciunea si sa nu ne lipsim de ea ,precum respiratia".
In opozitie cu fariseul ,acesta arata ca rugaciunea nu s-a facut pentru Dumnezeu ci doar pentru oameni.
Sfintii parinti ,vis a vis de rugaciunea vamesului accentueaza referitor la smerenie ,forta paradoxala a slabiciunii spunand :
- -
"Eu n-am postit ,n-am privegheat ,n-am dormit pe tarana ,dar am fost smerit si Domnul m-a mantuit" (1)
In Evanghelia dupa Luca , in pilda vamesului si a fariseului se pune problema raportului dintre infatuare si smerenie.Infatuarea reprezinta neputinta de recunoastere a darurilor lui Dumnezeu . Smerenia inseamna constientizarea pacatului si a starii de pacatosenie proprie ,in limbaj profan aceasta insemnand umilinta.
Smerenia trebuie sa fie insotita de nadejdea in Dumnezeu si iertarea pacatelor de catrea Acesta.
Parabola vamesului si a fariseului ne aduce o stare de bucurie ca urmare a pocaintei .Infatuarea are dublu sens : neputinta de a percepe realitatea lui Dumnezeu si folosirea utilitarista a acestora.
Vamesul face multe fapte rele cotidian ,numai ca pocainta lui l-a inaltat. Fariseul era un om invatat ,dar nu milosteniile lui nu au fost placute lui Dumnezeu ,ci faptul ca el excela in autosuficienta.
Sfantul Isaac Sirul arata ca (2) : "iertarea lui Dumnezeu este fara masura daca exista pocainta din partea oamenilor".
Referitor la pocainta vamesului iertarea ii este ca un raspuns la rugaciunea acestuia .
Sfanta Scriptura ne recomanda sa fim dupa smerenie ca vamesul si dupa fapte bune ca fariseul.
- -
CAPITOLUL al III - lea
4.VAMESUL SI FARISEUL - SMERENIE SI TRUFIE COMBINATA CU FORMALISM
Referitor la rugaciune vamesului si a fariseului ,in Sfanta Scriptura exista mai multe
argumente biblice.
Precum vamesul si fariseul au mers la Templul Iudaic ca sa se roage ,toti oamenii ar trebui sa urmeze acest exemplu ,nu neaparat in Templu ,ci fiecare unde poate ,cat poate ,cum poate si cand poate.insa multor oameni le este greu sa vorbeasca cu Dumnezeu in rugaciune.rugaciunea este o convorbire ,o comunioune cu Dumnezeu bazata pe sinceritatea inimii precum cea a vamesului.
Rugaciunea este deschiderea inimii noastre catre Dumnezeu ca si catre un prieten. In Evanghelia de la Luca 11 ; 2 se arata ca Iisus este "prietenul celor pacatosi". Rugaciunea nu este un merit care sa castige favoarea lui Dumnezeu.uneori putem comunica cu Dumnezeu fara sa rostim nici un cuvant,ci doar sa ne inaltam catre acesta cu mintea si cugetul.
De ce ne rugam ?
Ne rugam pentru a-l putea primi pe Dumnezeu ,rugaciune nu coboara pe Dumnezeu la noi ,ci ne inalta pe noi la Dumnezeu.Mantuitorul Iisus Hristos a constatat ca dintre cei doi oameni ,vames si fariseu ,doar vamesul a respectat cerintele unei rugaciuni adevarate.Fariseul s-a rugat fatarnic pentru a impresiona pe cei din jur.Biserica Ortodoxa de Rasarit a stabilit opt esentiale ale rugaciunii.
Recunoaste-ti nevoia de Dumnezeu.Text biblic " Omul pacatos are nevoie de un Dumnezeu puternic" ( Matei 5 ; 6 si Iasaia 44 ; 3 )
Recunoaste ca Dumnezeu este ajutorul tau nepretuit. Text biblic : " Numai la Altarul lui Dumnezeu ,putem gasi lumina ,viata si pacea ." ( Ioan 15 ; 5 si Ioan 1 ; 17). Trebuie sa privim catre Dumnezeu ca la singura noastra sursa de speranta ,deoarece El ne binecuvinteaza in fiecare zi .
Roaga-te cu credinta . Text biblic : "Rugaciunea este ca o cheie fara o mana care sa o intoarca pentru a deschide" ( Iacov
- -
Marturiseste pacatele tale.
Roaga -te comform cu voia lui Dumnezeu . Text biblic : " Si mergand putin mai inainte a cazut cu fata la pamant,rugandu-Se si zicand : Parintele Meu ,de este cu putinta ,treaca de la Mine paharul acesta , insa nu precum voiesc Eu ,ci precum Tu voiesti." ( Matei 26 ; 39)
Staruieste in rugaciune . Text biblic : "1. Si le spunea o pilda cum trebuie sa se roage totdeauna si sa nu-si piarda nadejdea,
2. Zicand : intr -o cetate era un judecator care de Dumnezeu nu se temea si de om
nu se rusina.
3.Si era ,in cetatea aceea , o vaduva ,care venea la el zicand : Fa-mi dreptate fata
de potrivnicul meu.
4. Si un timp n-a voit ,dar dupa acestea au zis intru sine : Desi de Dumnezeu nu
ma tem si de om nu ma rusinez,
5.Totusi,fiinca vaduva aceasta imi face suparare ,ii voi face dreptate,ca sa nu
vina mereu sa ma supere .
6.Si a zis Domnul : Auziti ce spune judecatorul cel nedrept?
7.Dar Dumnezeu ,oare , nu va face dreptate alesilor Sai care striga catre El ziua si
pentru care El rabda indelung?
Zic voua ca le va face dreptate in curand .Dar Fiul Omului ,cand va veni ,va gasi ,oare ,credinta pe pamant ?" ( Luca 18 ; 1 - 8 )
Roaga-te in numele lui Iisus Hristos . Text biblic : "Si orice veti cere in numele Meu ,aceea voi face ,ca sa fie slavit Tatal intru Fiul."( Ioan 14 ; 13 )
Asculta rugaciunile si nu tulbura linistea rugaciunii altora in Biserica .Unele rugaciuni nu primesc raspuns deoarece ,cand ne rugam trebuie sa iertam si pe altii.Text biblic , Rugaciunea Tatal Nostru :
"9 . Deci voi asa sa va rugati : Tatal Nostru ,Care esti in ceruri ,sfinteasca-se numele Tau ;
10. Vie imparatia Ta ; faca-se voia ta ,precum in cer asa si pe pamant.
11. Painea noastra cea spre fiinta da-ne-o noua astazi ;
12 . Si ne iarta noua greselile noastre ,precum si noi iertam gresitilor nostri;
13 . Si nu ne duce pe noi in ispita ,ci ne izbaveste de cel rau.Ca a Ta este imparatia
si puterea si slava in veci .Amin!"( Matei cap. 6 ; 9 - 13 )
Sfantul Apostol pavel in Epistolele Pauline ne indeamna : "Rugati-va neincetat!"(1) __________ ______ ____ __________ ______ ____ ________
"Biblia sau Sfanta Scriptura - Noul Testament ,tiparita sub indrumarea Prea Fericitului parinte Teoctist ,Editura Institutului Biblic , Bucuresti 1997
- -
Trebiue facuta distinctie intre rugaciune vamesului care era sincera ,cu smerenie si cainta si rugaciune fariseului ,care era plina de mandrie si egoism . Aceasta rugaciune a fariseului este in contrast izbitor cu cererea pocaintei "ai mila de mine ,pacatosul"fariseul murmura astfel "Dumnezeule iti multumesc ca nu sunt ca ceilati oameni si chiar ca acest vames" (Luca 18 ;11 -13 )
Sfintii Parinti afirma ca : "fariseul nu simtea nici o nevoie ,de aceea n-a primit nimic"(1)
In pericopa evanghelica a vamesului si a fariseului ,suntem pusi in situatia de a face distinctie intre doua caractere diferite . Fariseul este un om care se crede exemplar ,pentru ca respecta normele religioase ale momentului.Vamesul esate tot un om dar despre care s-ar crede ca nu respecta normele religioase .Acesta nu voia sa-si ridice nici ochii spre cer ,crezand ca nu este suficient de bine pregatit sufleteste. Se observa aici ideea ca fariseul deturneaza sensul religiei catre o serie de gesturi exterioare ,incercand sa cumpere bunavointa cereasca astfel : zeciuiala care o da la Templu este culmea cucerniciei sale in conceptia sa.Ceea ce lucreaza in interiorul sau este pacatul mandriei .Vamesul nu aminteste faptele bune ci doar se roaga .Sfintii parinti ne amintesc ca "vamesul este smerit si fariseul este mandru."(2)
2.Rugaciune si formalism
Dintre cei doi inchinatori ai lumii iudaice ,rugaciunea cu aspect formal a fost cea a fariseului ,deoarece acesta ,facand parte dintr-o categorie sociala separatista ,respectata in lumea iudeilor si considerat ca om profund religios , bun cunoscator al Legii a condus la ideea de formalism.
Non-formalismul vamesului i-a permis sa tinda spre starea de smerenie deoarece stia sigur ca este considerat de catre conationalii sai un pacatos cu care nimeni nu vorbea si nici nu-l primea in casa.Cu toate ca antagonismul celor doua caractere este dominant ,Iisus Hristos ii situeaza pe acesti doi oameni in aceieasi parabola.
Din aceasta pilda intelegem ca toti oamenii in fiecare clipa ,depind de mila Domnului , mila fiind singurul lucru pe care indraznim sa-l cerem. Fara rugaciune crestinismul ar fi o filozofie ,o istorie sau un cod de legi si nu o religie care mantuieste sufletul.
Cu paisprezece secole in urma ,se amintea despre formalism.Sfantul Isaac Sirul spunea "sa nu spui niciodata ca Dumnezeu este drept pentru ca daca era drept astazi
1.Sfantul Efreim Sirul - "Calea catre Hristos" ,cap. Pocainta ,pag 26
2. Sfantul Ioan Gura de Aur - "Omilii la Postul Mare" pag. 252
ne-am fi aflat in Iad ,insa Dumnezeu este dragoste si iertare .(1)
Tot in ideea de formalism si cu speranta de a castiga laude de la oameni ,fariseul s-a suit la Templu sa se roage nu pentru ca se simtea pacatos ci pentru ca ,gandea despre sine ca este drept si spera sa castige admiratia semenilor.
Ne explicam formalismul prin aceea ca ,fariseul privea inchinarea sa ca pe un merit care il va recomanda in fata lui Dumnezeu . "Fiind plin de ingamfare ,rugaciunea fariseului este total formalista .Acest formalism se m,anifesta prin limbajul conventional al acestuia : gestica ,mimica ,atitudine dispretuitoare fata de vames ,privire senina ,mandra ,pozitia verticala a corpului in rugaciune si neastamparul in timpul rugaciunii."(2)
Formalismul se deduce si din ideea ca fariseul nu avea nici o convingere despre pacatul lui si de aceea Duhul Sfant nu putea lucra cu el ,"deoarece sufletul lui era inchis in sine".(3)
3. Vamuirea sufletelor
Atat invatatura Sfintei Scripturi cat si cea a Sfintilor Parinti despre vamuirea sufletelor sunt strans legate de viata crestina care nu este altceva decat pregatirea sufletului pentru viata vesnica .
Se prezinta in intreaga Traditie Biblico-Patristica ca "cel ce are darurile Duhului Sfant si este unit cu Hristos ,poate sa evite prezenta si lucrarea demonilor vamesi"(4)
Vamesii demoni nu au nici o stapanire asupra celor drepti ,deoarece acestia s-au unit cu Hristos.Cei drepti nu numai ca nu vor fi vamuiti ,dar nici nu se vor teme de vamuire.
Sfintii parinti considera ca "trecerea sufletului printre demoni are loc dupa moarte si aceasta reprezinta vamuirea sufletelor in vazduh." (5)
Cei care adunau taxele ,erau impartiti in doua categorii .Prima categorie ii includea pe asa-numitii publicani sau zeciuitori care erau clasa cea mai bogata si reprezentau puterea autoritatii ,in timp ce a doua categorie ii cuprindea pe vamesi.
Publicanii erau colectorii generali ai taxelor publice care isi cumparasera
1. Parintele Galeriu - "Cuvant despre pocainta si formalism la pericopa evanghelica din
Duminica Vamesului si Fariseului la inceputul Triodului" ,Bucuresti 2001.
2. Serafim Papacostea - "Parabolele Domnului" cap . Doi Inchinatori ,pag 115 ,Editura Reintregirea ,Alba - Iulia 2005
3.Ibidem ,pag. 121
4.Herdheas Mitropolit de Mefyaktos - "Viata dupa moarte" ,traducere de Adrian Tansescu - Vlas ,editura Bucuresti 2000 ,pag 290.
5. Ibidem ,pag 48
responsabilitatea de a strange taxele catre stat .In timp ce vamesii erau servitori platiti care colectau taxele si le dadeau publicanilor.Intre acesti termeni si vamesii vazduhului
exista o analogie perfecta.
Vamesii erau nedrepti pentru ca ei incasau taxe mai mari decat cele care trebuiau platite stapanilor.Vamesii vazduhului cer taxe pentru toate pacatele de la nasterea omului pana la moarte.
Aceste categorii sociale aveau o reputatie rea in societatea antica ,Platon a spus ca "cei ce incasau taxele erau nesuferiti nu atunci cand colectau ,ci atunci cand cautand lucruri ascunse ,rascolesc bagajele si lucrurile acestora."
Cand Teocrit a fost intrebat care erau cele mai de temut animale ,acesta a raspuns : " In munti ,ursii si leii,iar in orase vamesii si sicofantii".In cazul in care oamenii acelor vremuri nu acceptau taxe grele erau fortati si maltratati.Sfantul Macarie Egipteanul a grait astfel : "asa cum vamesii pandesc pe strazile inguste si ii insfaca pe trecatori si pe cei necajiti ,tot asa si demonii vazduhului pandesc cu-luare-aminte si inhata sufletele la iesirea lor din trup,daca ele nu sunt curatite de pacat." (1)
Sfantul Pavel ,referinu-se la cei morti duhovniceste care s-au lipsit de harul lui Dumnezeu scrie :
"Iar pe voi ,v-au facut vii cei ce erau morti prin greselile si prin pacatele voastre in care ati umblat mai inainte ,potrivit veacul lumii acesteia ,potrivit stapanitorului puterii vazduhului a duhului care lucreaza acum in fii neascultatori."(Epistola Sfantului Apostol Pavel catre Efeseni ,cap. 2 ; 1-2)
Acest pasaj subliniaza faptul ca oamenii mor din cauza propriilor pacate si prin lucrarea diavolului.diavolul este caracterizat ca fiind mai-marele puterilor vazduhului pentru ca intotdeauna starneste vrajba intre oameni.In lucrarile Sfintilor Parinti se arata ca "stapanitorul lumii acesteia lucreaza si acum in fii neascultatori". In parabola bogatului nemilostiv si a saracului Lazar se arata ca Lazar ,a fost purtat de inger in sanul lui Avraam si nu de demonii vazduhului." Text biblic : "Si a murit saracul si a fost dus de catre ingeri in sanul lui Avraam". ( Luca 16 ; 22 )
In pilda bogatului lipsit de minte ,Dumnezeu ne invata ,ca sufletele pacatosilor (vamesi si farisei) care nu se pocaiesc pentru faptele lor ,sunt primite de demoni prin vamile vazduhului. Text biblic : "Nebune! In aceasta noapte vor cere de la tine sufletul tau." (Luca 12 ; 20 ) (2)
Exista o stihira caracteristica ,in care se arata stramtoarea pe care o are sufletului cand se desparte de trup. Sufletul omului pacatos se intoarce atat spre oameni cat si spre ingeri
insa nimeni nu poate sa-l ajute cu desavarsire si nici nu li se ingaduie sufletelor sa urce in
1.Sfantul Macarie Egipteanul - "Din Vietile Sfintilor" pag 35.
2. Sfanta Scriptura , Evanghelia dupa Luca
- -
in ceruri pentru a-L intalni pe Stapanul lor " caci sufletele sunt trase in jos de demonii din vazduhuri.(1)
Imaginea vamesilor apartine realitatii acelor timpuri, dar invatatura potrivit careia demonii incearca sa ia sufletul omului in momentul plecarii sale este mentionata in Sfanta Scriptura in textele Patristice si este de actualitate. Dupa moarte sufletele celor drepti sunt primite de ingeri ,iar sufletele pacatosilor si ale celor nepocaiti sunt primite de vamesii vazduhului.
Cu rautatea pe care toti demonii o au fata de oameni ar vrea sa-i domine si sa-i stapaneasca prin puterea lor pentru totdeauna dar nu pot niciodata sa-i subjuge pe cei drepti.
Un pasaj important pe care Sfintii Printi il leaga "de dracii vamuitori" este acela in care Hristos a spus inainte de patima Sa :
"Nu voi mai vorbi multe cu voi , caci vine stapanitorul acestei lumi si el nu are nimic cu Mine" (Ioan 14 ; 30)
Diavolul este numit stapanitorul lumii pentru ca stapaneste lumea nedreptatii , Hristos insa declara ca diavolul nu are nici o stapanire asupra Lui ,aici referindu-se la diavol si la moarte.
Stihirea despre care am amintit are urmatorul continut "Vai cata lupta are sufletul cand se desparte de trup ! Vai cat lacrimeaza atunci cand nu mai este cine sa-l miluiasca pe dansul ! Cati ingeri ridicandu - si ochii in zadar se roaga."
Cu adevarat ,dupa iesirea sufletului din trup au loc minuni de taina pe care nu ni le putem inchipui si pe care Sfintii Parinti nu ni le-au dezvaluit ,pentru a nu ne inspaimanta.
1.Sfantul Macarie Egipteanul - "Vietile Sfintilor" ,pag 49
Sfantul Ioan Gura de Aur -"Comentar la Evanghelia de la Ioan" traducere din limba franceza de Diacon Gheorghe Babut , Editata la Manastirea "Portarita" Prilog ,judetul Satu -Mare de Editura "Pelerinul Roaman" 1997
CAPITOLUL al IV - lea
5.VAMESII SFINTELOR EVANGHELII SI VAMESII ZILELOR
NOASTRE
Opozitia dintre vames si fariseu
Fariseii cautau cu orice prêt sa-I gaseasca vreo vina prin care sa-L acuze pe Mantuitor de nelegiuire. Text biblic :
" Vazand aceasta ,fariseii au zis Lui :
Iata ,ucenicii Tai fac ceea ce nu se cuvine sa faca sambata"( Evanghelia dupa Matei ,cap. 12 ; 2 )
" Fariseii insa auzind acestea ziceau : Acesta nu scoate pe demoni decat cu Beelzebul ,capetenia demonilor." ( Evanghelia dupa Matei cap. 12 ; 24 )
" Atunci I-au raspuns unii dintre carturai si farisei zicand : Invatatorule voim sa vedem de la Tine un semn" (Evanghelia dupa Matei cap 12 ; 38 )
Trebuie sa ne framante o intrebare : care dintre acesti doi oameni ,vamesul si fariseul ,au dat dovada de o reala cunoastere de sine ?
Fariseul ,care stia Legea , dar de multe ori n-o implinea ba se arata tot timpul a fi judecatorul celorlalti si dispretuitorul acestora sau vamesul ,a carei smerenie si cainta sincera l-au facut sa iasa din Templu mai indreptat .Noi cei de astazi cunoastem intr-adevar sa ne croim o alta imagine dupa cum ar vrea sa ne vada celalalt.
Consientizam ca exista acolo sus El , Cel de care nu ne putem ascunde niciodata. Vrem sa fim cei adevarati sau doar niste bieti actori pe scena vietii ? In functie de raspunsurile noastre se vor vedea si efectele urcusului spiritual la care ne cheama Cuvantul lui Dumnezeu din Sfintele Evanghelii .
Text patristic : " Credinta adevarata o gasesti in poporul de jos deoarece sinceritatea ,smerenia si cainta acestuia sunt primite de Dumnezeu ca o jertfa"(1)
Cu referire la vamesii si fariseii zilelor noastre fata de cei a-i Sfintelor
1.Sfantul Ioan Gura de Aur : "Comentar la evanghelia de la Ioan" ,Editura "Plerinul Roman" 1997, pag .305
Evanghelii Sfintii Parinti ne dau urmatorul exemplu :
" Injuga la doua care dreptatea cu mandria si pacatul cu smerenia si vezi care ajung mai repede la Dumnezeu". Raspuns : fariseul a injugat dreptatea cu mandria ,dar nu a ajuns la Dumnezeu ,iar vamesul a injugat pacatul cu smerenia si a luat -o inaintea fariseului ,pentru ca Dumnezeu "Celor mandri le sta imptriva ,iar celor smeriti ,le da har"
(Iacob 4 ; 6 , I Petru 5 ; 5).Iar in alta parte dumnezeu spune :
" Fara de Mine nu puteti face nimic" ( Ioan 15 ; 5 )
Trebuie sa stim ca in inimile noastre este un fariseu egocentrist care nu ne lasa sa ne smerim ,pe acela de-l vom scoate afara din noi ,ajungem repede la Dumnezeu.apoi sa nu uitam ca Dumnezeu este un Dumnezeu al inimilor. El stie inima fiecaruia de aceea este un mare pacat a judeca pe cineva.
Daca ne-am pune urmatoarea intrebare : "Care este cea mai inalta cugetare a crestinului ?" ,raspunsul va fi : "Sfintii Parinti spun ca cea mai inalta cugetare a crestinului este a-ti cunoaste neputinta ta."(1)
Text biblic : "caci zice Hristos : Cand ve-ti face toate cate am poruncit voua sa ziceti : slugi netrebnice suntem ,caci ce eram datori sa faceam aceea am facut"( Evanghelia dupa Luca 17 ; 10 ). Dar face cineva toate cate ne-a poruncit Hristos ?Totul se implineste numai prin smerenie.
Despre smerenie
In legatura cu smerenia se pun unele intrebari la carea Sfintii Parinti raspund.
Dupa Sfantul Issac Sirul ,smerenia este de doua feluri :
- smerenie din pacat ,adica constiinta de sine
- si smerenia din dreptate.
Prima este doar din marturisirea pacatelor personale ,dar sa nu creada cineva ca aceasta este smerenia advarata ,ci doar prin aceasta isi cunoaste propriile pacate . Adevarata smerenie ,spun Sfintii Parinti este atunci cand cineva face numai fapte bune ,ba chiar si minuni ,iar persoana respectiva se considera praf si cenusa ,adica un nimic.
La masura adevaratei smerenii ajung numai sfintii.
Se pun urmatoarele intrebari : ce este smerenia si daca se poate mantui cineva fara smerenie ?
Smerenia este o virtute de mare importanta pentru mantuirea noastra fara de care nimeni nu poate vedea pe Iisus Hristos , Care S-a smerit pentru noi. Text biblic :
1.Sfantul Efreim Sirul - "Despre vames si fariseu " pag 151
"Dumnezeu celor mandri le sta impotriva ,iar celor smeriti le de har" ( Iacob 4 ; 6)
A sta impotriva celor mandri inseamna a inchide usa Imparatiei Cerurilor.Prin smerenie crestinul se aseamna cu a sa putere cu insusi Domnul ,care zice:
Prin smerenie crestinul se aseamana prin a sa putere cu Insusi Domnul care zice.Text biblic :
" Invatati- va de la Mine ca sunt bland si smerit cu inima si veti afla odihna sufletelor voastre".
Smerenia este de mare trebuinta spre a intra in viata de dincolo si fara smerenie ,nimeni nu se poate mantui.Pentru aceasta mare virtute ,Mantuitorul ne da ca pilda pe copii. Text biblic :
" Ca iata ce zice Mantuitorul : Cine se va smeri pe sine ca pruncul acesta acela este cel mai mare intru Imparatia Cerurilor" ( Matei 18 ; 14 )
Dupa Sfantul Isaac Sirul ,smerenia este haina lui Dumnezeu .(1) Smerenia este o putere tainica pe care o primesc Sfintii desavarsiti si aceasta se da celor desavarsiti in virtute (20
Ce este constiinta de sine si ce folos aduce pentru mantuirea sufletului ?
Constiinta de sine ,este o treapta a smeritei cugetari ,pe aceasta a avut - o vamesul care se ruga in Templul lui Solomon si care s-a inors mai indreptat la casa sa decat fariseul.Sfantul Isaac Sirul accentueaza insemnatatea smereniei zicand :
" Fericit este omul care isi cunoaste neputinta sa caci constiinta aceasta i se face lui temelie si radacina si incepatura de toata fapta cea buna."
Vamesii si fariseii zilelor noastre
Spre deosebire de vamesii si fariseii biblici care isi puneau nadejdea in Dumnezeu ,vamesii si fariseii zilelor noastre vor sa-si puna nadejdea intr -o notiune ,intr-o ideologie
,in arta sau in dsragostea omeneasca.ei vor sa uite neantul care inneaca totul asztazi largindu -si inchisoarea sufletului ,prin dorinta de putere,printr -o tandrete disperata ,droguri si tehnici ale extazului. Vamesii si fariseii milenilului III ,se paseaza cu furie imanenta schimband pamntul fagaduit sfarsind prin a striga "Traiasca moartea!" dedublandu -se ,dezagreindu -se intr-un joc fatal al umbrelor si al oglinzilor pana ce apare ,ca in romanele lui Dostoievski "Crima si pedeapsa" , "Demonii" sau Johans Gothe
, "Faust,un alter-ego diabolic sau dublu luciferic al zilelelor noastre.
In canonul de pocainta ,Sfantul Andrei Criteanul spune ca omul devine propriul sau idol.Pe fondul acestei idolatrii apare iubirea de sine ,mandria ,trufia si fariseismul zilelor
noastre.Astazi vorbele sunt desarte deoarece oamenii sunt coplesiti de grijele lumesti ,pun
1.Isaac Sirul - " Filocalia" ,volumul X ,cuv. 20,pag 109.
2. Ibidem ,volmul X ,cuv 21 ,pag. 112
totul pe seama descoperirilor ,a evolutiei stiintei si uita de fapt ca Dumnezeu a ingaduit toate acestea. Stare de insensibilitate spirituala zamisleste descurajarea ,disperarea ,incat apar manifestarile unui nihilism care in epoca noastra dobandeste importanta unui fenomen istoric.Este epoca copiilor rasfatati care voiesc totul numaidecat si repede deceptionati se descurajeaza si se abandoneaza ametelii neantului ,remediul acestor neajunsuri ar fi : umilinta care trebuie inscrisa in cotidian.
Virtutea fundamentala specific evanghelica este atitudinea de smerit ,care deosebeste vamesul de fariseu .in secolul nostru se constata o slabire generala a credintei in Dumnezeu si a trairii crestine ,motivul general il constituie inmultirea faradelegilor - lumea a devenit fariseica.
Credinta a slabit pe pamant din cauza urmatoarelor pacate : mandria si neascultarea Sfintelor Evanghelii , instrainarea de Biserica ,lipsa de buni pastori , inmultirea pacateleor lumesti ( betia ,desfraul ,avaritia si lacomia )
Acest adevar ni-l arata Iisus Hristos cand zice .Text biblic :
" Iata,din pricina inmultirii faradelegilor ,iubirea multora se va raci" ( Matei 24 ; 12)
Crestinii care s-aurupt definitiv de Sfanta Biserica ,care se impotrivesc dogmelor crestine se numesc sectari sau eretici ,adica farisei ai mileniului III.
Cat despre fariseii de azi ,putem spune ca pot fi oricare dintre noi ,dar nu suntem noi chemati sa-i judecam ,deoarece cui i s-a dat mult ,mult i se va cere.
Parabola vamesului si a fariseului este valabila in zilele noastre pentru oricare dintre noi ,deoarece aceste caractere diametral opuse au existat in orice epoca istorica si deci exista si-n ziua de astazi.
Fariseii iudaici se rugau cu prefacatorie ,aratand semnele exterioare ale evlaviei ,pentru a fi admirati de catre popor,astazi evlavia nu aduce nici o lauda caci un duh de necredinta ii stapaneste pe toti si multi ii batjocoresc pe oamenii credinciosi. De aceea multi crestini fug si evita cu grija sa arate ca sunt credinciosi ,evita sa indeplineasca indatoririle religiei implinire ce le-ar aduce prejudicii in fata lumii.
Cati evita sa faca semnul Sfintei Cruci inainte de masa ,nu merg Duminica la Biserica ca sa nu para retrograzi ei vor sa se arate ca sunt progresisti.Prin toate acestea dovedesc contrariul si sunt de fapt fariseii si vamesii zilelor noastre .
Fariseii si vamesii ,cand se hotarasc sa intre in Biserica nu uita de inalta lor pozitie sociala ,cauta sa stea intr -un loc distins si nu vor sa se amestece cu tot poporul.
- -
BIBLIOGRAFIE
Biblia sau Sfanta Scriptura , Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane ,Bucuresti 1997
Sfantul Ioan Gura de Aur , Comentar la Evanghelia de la Ioan ,Editura "Pelerinul Roman" 1998
Eutimie Zigabinos, Comentarul Sfintei Evanghelii dupa Matei , Cu un cuvant introductiv de Diacon Doctor Haralambie Roventa ,Tiparul tipografiei Cozia a Sfintei Episcopii ramnicul Valcii ,1933
Pierre Geoltrain , Originile crestinismului , traducere de Gabriela
Ciubuc , Editura 2002
5. Flavius Josephus , Antichitati iudaice , editura Hasefer, Bucuresti
1999.
6. N. Steinhardt , Daruind vei dobandi , Editura Dacia , Cluj-Napoca 1999
7. Christos Yannaras , Abecedar al credintei , editura Bizantina ,Bucuresti
1996
8 . Sfantul Teofilact , Comentar la Evanghelia de la Ioan , Editura "
Pelerinul Roman" 1998.
9. Hendrik van Loon , Istoria bibliei , Editura Milva ,Bucuresti 1993
10. Miguel de Unamuno , Agonia crestinismului , Colectia "Eseuri de ieri si
de azi",Editura Institutul European Iasi 1993
11. Dr. Vasile Gheorghiu , Sfanta Evanghelie dupa Matei cu comentar,
Vol I si Vol. II ,Cernauti 1925 si 1927 ,tiparita de Mitropolitul Silvestru.
12. Sfantul Teofilactie , Talcuire la cele patru Evanghelii , cu insemnari de
la Eutemie Zigabinos
13. Arhimandritul Hieronim Butureanul , Arheologia biblica Editura Iassy
1878.
14. Ioan Lindul ,Arhiepiscopul Mirelor , Comoara Pocaintei , Editura
Egumenita ,2005
15. Serafim Rose ,Sufletul dupa moarte , traducere din limba engleza de
Dana Cocargeanu ,Editura Cartea Ortodoxa Bucuresti 2007
16. Preot Dr. Ioan Mircea , Dictionar al Noului Testament , Editura
Institutului Biblic si se Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane ,1995
17. Mircea Eliade , Istoria Credintelor si Ideilor Religioase , volumele
I, II si III , cu traducere de Cezar Baltag , Editura Stiintifica 1991
18 . Arhimandrit Serafim Papacostea , Parabolele Domnului , Editura
Reintregirea ,Alba - Iulia 2005.
19 . Sfantul Efrem Sirul , Model de smerenie crestina , traducere de Preot
Profesor Simion Todoran , Editura Sfintei Episcopii Romane - Alba
Iulia 1995
Cuviosul Nil Athonitul ( izvoratorul de mir ) , Invataturi si proorociri
Editura Pelerinul ,Iasi 1997
21 . Timothy Ware , Istoria Bisericii Ortodoxe ,traducere de Alexandra
Petrea , editura Aldo Press , 1999
22. Academia Romana , Dictionar Explicativ al Limbii Romane ,Editura
Academiei 1984 .
23. Moldovan Wilhelm , Manualul Doctrinelor Biblice- Adventistii
De Ziua a Saptea ,Bucuresti 1982
24. M.S. Belenki , Despre mitologia si filosofia Bibliei ,traducere de Elena
- Maria Florescu , Editura Politica ,Bucuresti 1982
25. Preot prof. dr. I Constantinescu , Studiul Noului Testament ,
Editura Credinta Noastra , Bucuresti 1997.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
