Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Istorie


Index » educatie » Istorie
» ISTORIA GRECIEI ANTICE


ISTORIA GRECIEI ANTICE




ISTORIA GRECIEI ANTICE

I. SPATIUL

Ø      GRECIA CONTINENTALA

DE NORD: MUNTELE OLIMP ("CASA ZEILOR"), DODONA ("DUMBRAVA SFANTA A LUI ZEUS"), THESSALIA;




DE MIJLOC: DELFI (ORACOLUL LUI APOLLO), ATENA, TEBA ETC.;

DE SUD (PELOPONESUL): OLIMPIA (UNDE SE TINEAU JOCURILE OLIMPICE), CORINT, SPARTA.

Ø      GRECIA INSULARA: INSULELE DIN MARILE MEDITERANA, EGEE SI IONICA.

Ø      GRECIA MICROASIATICA:CETATILE DE PE LITORALUL ASIEI MICI: MILET, HALICARNAS, EFES ETC.

II. TRIBURILE GRECESTI

GRECII SUNT, DIN PUNCT DE VEDERE LINGVISTIC, INDOEUROPENI.

Ø      IONIENII - SECOLUL AL XX-LEA I.HR.: ATICA SI CENTRUL ASIEI MICI;

Ø      EOLIENII - SECOLUL AL XX-LEA I.HR.:NORDUL ASIEI MICI;

Ø      AHEII - SECOLUL AL XVI-LEA I. HR.: MICENE, CRETA, TROIA;

Ø      DORIENII - SECOLUL AL XII-LEA I. HR.: PELOPONES, SUDUL ASIEI MICI.

III. OMUL SI MEDIUL

Ø      GRECIA CONTINENTALA

      • RELIEF ACCIDENTAT: MUNTI, PODISURI, DEALURI, CAMPII PUTINE (THESSALIA, EPIR);
      • CLIMA MEDITERANEEANA: VERI SECETOASE SI IERNI BLINDE SI PLOIOASE;
      • RESURSE: CERAMICA SI MARMURA;
      • OCUPATII DE BAZA:

CRESTEREA ANIMALELOR,

CULTIVAREA PLANTELOR (MASLINUL, VITA DE VIE),

MESTESUGURILE: OLARITUL, METALURGIA, PRELUCRAREA MARMUREI ETC.,

NAVIGATIA.

IV. CIVILIZATIA MINOICA

Ø      CIVILIZATIE ANTE - GREACA DIN CRETA (POARTA NUMELE LEGENDARULUI REGE MINOS);

Ø      A DAINUIT DIN SEC. XX SI PANA IN SEC. XIV I. HR.;

Ø      CIVILIZATIE PALATIALA CU O CONDUCERE CENTRALA;

Ø      MULTE ORASE - STAT CONTROLATE DE PUTERNICUL CENTRU CNOSSOS;

Ø      CUNOSTEAU SCRIEREA (LINEARUL A);

Ø      ESTE DISTRUSA DE ERUPTIA VULCANULUI SANTORIN SI DE ATACURILE AHEILOR.

V. CIVILIZATIA MICENIANA

Ø      CIVILIZATIE A BRONZULUI ALE CAREI BAZE AU FOST PUSE DE CATRE AHEI;

Ø      EXISTAU MAI MULTE ORASE - STAT CONDUSE DE CATE UN BASILEU CARE CONDUCEA TOTUL DE LA PALAT (MEGARON): CIVILIZATIE PALATIALA;

Ø      BASILEUL ERA CONSIDERAT DIVINITATE IAR MEGARONUL AVEA SI ROLUL UNUI TEMPLU;

Ø      CUNOSTEAU SCRIEREA (LINEARUL B), DESCIFRATǍ DE M. VENTRIS.

Ø      MICENE CONTROLA TOATA LUMEA GREACA CA STAT HEGEMON.

Ø      DISPARE DATORITǍ CATACLISMELOR NATURALE SI INVAZIEI DORIENILOR (CARE VOR PUNE BAZELE EPOCII OBSCURE - SEC. XII-VIII I.HR.,CAND VOR DISPǍREA STATUL SI SCRIEREA)

VI. APARITIA STATULUI (POLIS)

Ø      DIN SECOLUL AL VIII-LEA I. HR. REAPARE STATUL IN LUMEA GREACA. DATORITA RELIEFULUI NU A PUTUT EXISTA UN STAT UNITAR CI DOAR ORASE - STAT PE CARE GRECII LE-AU NUMIT POLIS (

Ø      POLIS - UL APARE PRIN UNIREA MAI MULTOR OIKOI (GOSPODǍRIILE DIN TIMPUL EPOCII OBSCURE)οικόι (SINOICISM);

Ø      COMPONENTELE ACESTUIA ERAU:

CETATEA CE AVEA IN CENTRU ACROPOLA ακροπολίς(ZONA SACRA);

TERENUL AGRICOL DIN JUR (CHORA κχόρα);

CORPUL CETATENESC (DEMOS Δεμός).

Ø     CETǍTEAN PUTEA FI DOAR CEL:





CARE AVEA PǍMANT IN CHORA;

ERA NǍSCUT DIN PǍRINTI CETǍTENI;

PARTICIPA LA CONDUCEREA CETǍTII CA MEMBRU AL ADUNǍRII POPORULUI;

Ø      NECETǍTENI ERAU:

FEMEILE;

STRǍINII (METECI LA ATENA, PERIECI LA SPARTA );

SCLAVII;

VII. MAREA COLONIZARE GREACA

Ø      ARE LOC IN PERIOADA CUPRINSA INTRE SECOLELE VIII-VI I. HR. SI INSEAMNA ROIREA GRECILOR SPRE TINUTURI BOGATE IN RESURSE;

Ø      METROPOLELE VOR INTEMEIA MAI MULTE COLONII CU CARE VOR INTRETINE LEGATURI STRANSE. SE DECIDEA DIRECTIA NUMAI DUPǍ CONSULTAREA ORACOLULUI;

Ø      COLONIA DEVINE O CETATE INDEPENDENTǍ CARE, TOTUSI, VA INTRETINE RELATII PRIVILEGIATE CU METROPOLA;

Ø      CAUZE:

TERENURI ARABILE PUTIN FERTILE IN PATRIILE DE ORIGINE;

CRESTEREA DEMOGRAFICǍ;

NEVOIA DE NOI PIETE DE DESFACERE, COMERTUL FIIND UNUL DIN DOMENIILE ECONOMICE PREVALENTE ALE GRECILOR;

STAREA DE STATIS: CONFLICTUL DINTRE CETǍTENII BOGATI SI SǍRACI;

SPIRITUL DE AVENTURǍ;

Ø      COLONIILE SUNT :

AGRICOLE (APOIKIA αποίκια);

COMERCIALE (EMPORION εμπόριον);

Ø      PRINCIPALELE DIRECTII:

LITORALUL MARII NEGRE;

ITALIA DE SUD;

Ø     CONSECINTE:

TRANSFORMAREA VIETII ECONOMICE. DEZVOLTAREA COMERTULUI INTRE ORIENT SI OCCIDENT MEDITERANEEAN;

GRECII S-AU SPECIALIZAT IN EXPORTUL DE VIN, ARGILǍ DE BUNǍ CALITATE, VASE DE CERAMICǍ;

CONTROLUL CELOR MAI IMPORTANTE RUTE COMERCIALE;

MONEDA, CARE APǍRUSE IN ASIA MICǍ IN SECOLUL AL VII-LEA I. HR., S-A GENERALIZAT;

PERFECTIONAREA NAVIGATIEI;

CIVILIZATIA GREACǍ S-A RǍSPANDIT IN TOATǍ LUMEA MEDITERANEEANǍ: GRECII AU CONSTRUIT IN SICILIA TEMPLELE MAGNIFICE SI AU TRANSMIS ALTOR POPOARE SCRIEREA ALFABETICǍ;

COLONII IN BAZINUL MEDITERANEEAN: SYRACUZA (SICILIA), MASSALIA (GALLIA), NEAPOLIS (ITALIA DE SUD - GRECIA MAGNA) ETC.;

COLONII PONTICE: HISTRIA, TOMIS, CALLATIS, DIONYSOPOLIS, OLBIA, APOLLONIA, MESSAMBRIA ETC.

VIII. METODE DE GUVERNARE

Ø      MONARHIA (ARHE αρχή- PUTERE) - PUTEREA ERA DETINUTA DE UN REGE (MARE PREOT, CONDUCATOR AL ARMATEI, JUDECATOR SUPREM) CARE CONDUCEA IMPREUNA CU UN CONSILIU;

Ø      OLIGARHIA (OLIGOS ολιγός- PUTIN) - CONDUCEREA ELITEI ARISTOCRATICE (ARISTOI αρίςτοι- DE SANGE NOBIL);

Ø      TIRANIA - CONDUCEREA UNEI SINGURE PERSOANE CE A LUAT PUTEREA PRIN FORTA. REGIMURI TIRANICE IN SECOLELE VII-VI I. HR. AU EXISTAT IN ATENA, MEGARA, CORINT;

Ø      DEMOCRATIA (DEMOS Δεμός - POPOR; KRATOS κρατός- PUTERE) - CONDUCEREA CORPULUI CETATENESC.



IX. RǍZBOAELE MEDICE (GRECO-PERSANE)

Ø      DURATA: 499-478 I. HR.;

Ø      FORTE COMBATANTE: IMPERIUL PERSAN SI CETǍTILE GRECESTI;

Ø      IZVOR ISTORIC: HERODOT, ISTORII;

Ø      I. HR.: RǍSCOALA CETǍTILOR IONIENE DIN ASIA MICǍ IN FRUNTE CU MILETUL IMPOTRIVA IMPERIULUI PERSAN. ACESTEA AU FOST AJUTATE DE CǍTRE ATENA SI ERETRIA DE PE CONTINENT. RǍSCOALA AFOST INFRINTǍ IN 494 DE CǍTRE DARIUS I;

Ø      I. HR.: PRIMUL RǍZBOI MEDIC: VICTORIA ATENEI DE LA MARATON. CONSECINTA: ATENA ISI VA IMPUNE HEGEMONIA ASUPRA UNEI MARI PǍRTI A LUMII GRECESTI.

Ø      -479 I. HR.: AL DOILEA RǍZBOI MEDIC:

I. HR.: TRECǍTOAREA TERMOPILE: GRECII SUNT INFRINTI. SPARTANII CONDUSI DE REGELE LEONIDA SUNT UCISI PINǍ LA UNUL;

I. HR.: INSULA SALAMINA: STRǍLUCITA VICTORIE NAVALǍ A GRECILOR CONDUSI DE ATENIANUL TEMISTOCLE IN STRAMTOAREA CU ACELASI NUME;

I. HR.: PLATEEA: ARMATA ALIATǍ A GRECILOR CONDUSǍ DE SPARTANUL PAUSANIAS AINFRANT DEFINITIV ARMATELE PERSILOR CONDUSI DE REGELE XERXES.

Ø      CONSECINTA ACESTOR DOUǍ RǍZBOAIE A FOST CRESTEREA PRESTIGIULUI ATENEI CARE SI-A IMPUS HEGEMONIA ASUPRA UNEI MARI PǍRTI A LUMII GRECESTI, CREINDU-SI UN ADEVǍRAT IMPERIU MEDITERANEEAN. SUB FORMA LIGII DE LA DELOS, CREATǍ PENTRU A SE APǍRA DE IMPERIUL PERSAN, ATENA SI-A SUPUS MAJORITATEA CETǍTILOR. SPARTA S-A ALIAT CU CETǍTILE NEMULTUMITE DE PUTEREA CRESCUTǍ A ATENEI SI A INTEMEIAT LIGA PELOPONESIACǍ. CELE DOUǍ LIGI SE VOR CONFRUNTA INTR-UN RǍZBOI DE PROPORTII CARE VA SLǍBI LUMEA GREACǍ.

X. SPARTA SI ATENA - MODELE POLITICE ALE LUMII GRECESTI

  1. SPARTA: "O SOCIETATE PIETRIFICATǍ"

REGIM ARISTOCRATIC MILITARIST;

CODUCERE OLIGARHICǍ;

SPATIU: SUDUL PELOPONESULUI;

ETNIC: DORIENI;

OCUPATIA: RǍZBOIUL;

REFORMATOR LEGENDAR: LICURG CARE A INTOCMIT MAREA RETHRA (LEGILE SPARTANE), BAZATǍ PE EUNOMIA: BUNA RANDUIALǍ;

SOCIETATEA:

SPARTANII (HOMOIOI - EGALII),

HILOTII: POPULATIA CUCERITǍ, OBLIGATǍ SǍ MUNCEASCǍ PENTRU SPARTANI (PUTEAU FI UCISI DE CǍTRE ACESTIA, DAR NU SI VANDUTI),

PERIECII: STRǍINII ASEZATI IN ZONELE DE MARGINE ALE CETǍTII, SUNT OAMENI LIBERI DAR NU AU DREPTURI POLITICE;

INSTITUTII POLITICE:

REGALITATEA (DIARHIE - DOI REGI): ATRIBUTII MILITARE SI RELIGIOASE,

GERUSIA (SFATUL BǍTRANILOR): 28 DE MEMBRI,

COLEGIUL CELOR CINCI EFORI: EXERCITA CONDUCEREA PROPRIU -ZISǍ, CONTROL ASUPRA ACTIVITǍTII REGILOR,

APELLA (ADUNAREA POPORULUI): ALCǍTUITǍ DIN TOTI SPARTANII CAPABILI SǍ POARTE ARME; ROL MINOR;

SE PREOCUPA DOAR DE INTRETINEREA UNEI ARMATE PUTERNICE. LIPSA REFORMELOR SI CONSERVATORISMUL A TRANSFORMAT-O INTR-UN SIMBOL AL REGIMURILOR AUTORITARE SI MILITARISTE.

  1. ATENA: "INVǍTǍTOAREA ELADEI"

REGIM OLIGARHIC APOI DEMOCRATIC,

CONDUCEREA OLIGARHIEI APOI A TUTUROR CETǍTENILOR;

SPATIU: ATTICA;

ETNIC: IONIENI;

SOCIETATEA:

CETǍTENII (DEMOSUL): EGALI IN DOMENIUL POLITIC DAR DIFERITI CA STATUT SOCIAL;

METECII: STRǍINII ASEZATI IN ATTICA (NU AVEAU DREPTURI POLITICE);



SCLAVII

PROCESUL DE TRECERE DE LA SISTEMUL ARISTOCRATIC LA CEL DEMOCRATIC S-A DESFǍSURAT IN MAI MULTE ETAPE: SCHIMBǍRILE POLITICE INTRODUSE DE MARII REFORMATORI CARE AU INTRODUS ISONOMIA: EGALITATEA SANSELOR:

DRACON (621 I. HR.): ALCǍTUIESTE PRIMELELEGI SCRISE DIN LUMEA GREACǍ, DAR NU AU PUTUT FI APLICATE DATORITǍ ASPRIMII LOR;

SOLON (594 I. HR.):

IMPARTE POPULATIA DUPǍ AVERE IN PATRU CATEGORII, ANULAND PRIVILEGIILE POLITICE ALE EUPATRIZILOR (ARISTOCRATIEI): TIMOCRATIA (TIMOS: AVERE, KRATOS: PUTERE);

INSTITUIE CONSILIUL CELOR 400, CARE VA PREGǍTII LUCRǍRILE ADUNǍRII POPORULUI;

DESFIINTEAZǍ SCLAVIA CETǍTENILOR DIN DATORII;

CLISTENE (510 I. HR.):

LIMITEAZǍ ATRIBUTIILE ARHONTILOR INSTITUIND COLEGIUL CELOR 10 STRATEGI;

INSTITUIE OSTRACISMUL PENTRU A PREVENI INSTIUIREA TIRANIEI ASA CUM S-A INTAMPLAT DUPǍ SOLON;

IMPARTE DIN PUNCT DE VEDERE ADMINISTRATIV ATTICA IN TRIBURI SI DEME (PENTRU A INLǍTURA SI ULTIMELEPRIVILEGII ALE ARISTOCRATIEI);

SFATUL CELOR 400 DEVINE SFATUL CELOR 500;

INSTITUIE TRIBUNALUL POPORULUI;

PERICLE (443-429 I. HR.):

FACE DIN ADUNAREA POPORULUI CEA MAI PUTERNICǍ INSTITUTIE;

TOATE FUNCTIILE POLITICE SUNT OCUPATE PRIN TRAGERE LA SORTI (PENTRU CA TOT CETǍTENII SǍ AIBǍ ACEEASI SANSǍ );

INTRODUCE REMUNERATIA PE PRIOADA OCUPǍRII FUNCTIEI (PENTRU A PUTEA PARTICIPA SI CETǍTENII MAI PUTIN BOGATI);

REFACE VECHILE MONUMENTE ALE ATENEI DISTRUSE DE PERSANI IN TIMPUL RǍZBOAIELOR MEDICE;

ARHITECTUL CALLICRATES A TERMINAT PARTHENONUL PE ACROPOLE, TEMPLUL CARE ADǍPOSTEA STATUIA CHRISELEFANTINǍ (AUR SI FILDES) A ZEITEI ATENA, EXECUTATǍDE PHIDIAS;

A RIDICAT MARILE ZIDURI ALE CETǍTII SI PORTULUI PIREU (CARE ADǍPOSTEA FLOTA DE RǍZBOI SI CEA COMERCIALǍ, ERA PRIMA ASEZARE URBANǍ SISTEMATIZATǍ DIN EUROPA, ERA OPERA ARHITECTULUI HIPPODAMOS DIN MILET);

SISTEMUL INTRODUS DE EL POARTǍ NUMELE DE DEMOCRATIE (DEMOS: POPOR, KRATOS: PUTERE): PUTEREA CORPULUI CETǍTENESC;

INSTITUTIILE ATENIENE:

ADUNAREA POPORULUI (ECCLESIA): DIN CARE FAC PARTE TOTI CETǍTENII, VA DEVENII CEA MAI IMPORTANTǍINSTITUTIE;

BULÉ (CONSILIUL CELOR 500): ALCǍTUIA LUCRǍRILE ECCLESIEI;

CONSILIUL CELOR 9 ARHONTI (INSTITUTIE ARISTOCRATICǍ): VA PIERDE PUTEREA;

COLEGIUL CELOR 10 STRATEGI: ALESI ANUAL, AU ATRIBUTII MILITARE SI POLITICE;

AREOPAGUL (TRIBUNALUL ARISTOCRATIC): VA PIERDE PUTEREA;

HELIAIA (TRIBUNALUL POPORULUI): PRIMUL TRIBUNAL CU JURATI, AVEA 6000 DE MEMBRI, DESEMNATI ANUAL PRIN TRAGERE LA SORTI;

XI. RǍZBOIUL PELOPONESIAC. RIDICAREA MACEDONIEI

Ø      DURATA: 431-404 I. HR.;

Ø      FORTE COMBATANTE: LIGA DE LA DELOS CONDUSǍ DE ATENA SI LIGA PELOPONESIACǍ CONDUSǍ DE SPARTA;

Ø      ATENA VA IESII DISTRUSǍ DE SPARTA, CETǍTILE VOR CONTINUA SǍ SE LUPTE PANǍ VOR FI SUPUSE DE FILIP II, REGELE MACEDONIEI. LIGA CETǍTILOR GRECESTI A FOST INFRANTǍ LA CHERONEEA (338 I. HR.), DIN ACEST MOMENT MECEDONIA VA FI HEGEMONUL LUMII GRECESTI.

Ø      ALEXANDRU CEL MARE (336-323 I. HR.) A DECLANSAT O AMPLǍ CAMPANIE IMPOTRIVA IMPERIULUI PERSAN (334 I. HR.). ERAU URMǍRITE ELIBERAREA GRECILOR DIN ASIA MICǍ SI INLǍTURAREA PERICOLULUI PERSAN ASUPRA LUMII GRECESTI. PANǍ IN 332 I.HR., AU FOST CUCERITE SIRIA, FENICIA, PALESTINA, APOI EGIPTUL. DUPǍ LUPTA DE LA GAUGAMELA(331 I. HR.), UNDE ARMATA LUI DARIUS III A FOST DISTRUSǍ, IMPERIUL PERSAN A FOSTCUCERIT IN TOTALITATE. PANǍ IN 327 I.HR. AJUNGE CU CUCERIRILE LA FLUVIUL INDUS.VA MURI LA BABILON IN ANUL 322 I. HR..

Ø      DUPǍ MOARTEA SA IMPERIUL A FOST IMPǍRTIT INTRE GENERALII SǍI (DIADOHII): SIRIA SELEUCIDǍ, EGIPTUL LAGID, MACEDONIA ANTIGONIDǍ ETC.

Ø      DIN AMESTECUL ELEMENTELOR CIVILIZATIEI GRECESTI CU CELE ORIENTALE S-A FORMAT CIVILIZATIA ELENISTICǍ.



loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Istorie




BAZINUL EGEEI DE N-E
Debarcarea din Normandia si victoria in Europa
Masacrul de la Paris, de sf. Bartolomeu
TARILE ROMANE SI PROBLEMA ORIENTALA
IACOB AL II LEA SI REVOLUTIA DIN 1688
Dreptul in faza a 2-a a regimului turco-fanariot
ROMANIA, 1866-1947
Curentele avangardiste
ARTA SCRISULUI LA EGIPTENI
Manifestari politice la fruntasii revolutionari banateni




loading...