Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Istorie


Index » educatie » Istorie
GRECIA CENTRALA, SPORADELE SI EVVIA


GRECIA CENTRALA, SPORADELE SI EVVIA




GRECIA CENTRALA, SPORADELE SI EVVIA

O regiune bogata in temple si manastiri, de la Delphi, centrul mitic al lumii antice, pana la ametitoarele piscuri ale Meteorei. Insulele Sporade sunt doar la o aruncatura de bat departare.

Motivul principal pentru care oamenii viziteaza de obicei regiunea centrala a Greciei, cunoscuta ca Roumeli, e ca ei doresc sa viziteze cunoscutul Delphi. Acesta este un motiv excelent pentru ca Delphi nu seamana cu nici un alt loc antic, combinand o bogatie unica de monumente din intreaga tara cu frumusetile naturii. Pe un drum bun va ia doar 2 ore de la Atena pana aici. Clasica ruta e urmatoarea: se paraseste drumul national la Teba, se continua pe langa Livadhia in sus spre muntele Parnas prin Arahova spre Delphi. Partea moderna a orasului Thiva (Teba) (1) a fost construita pe locul vechiului oras, deci sunt putine lucruri de vazut despre Teba antica, atat de mult prezenta in mitologia si istoria greaca. Daca sunteti un purist in legatura cu aceste probleme, s-a descoperit vechiul palat si de asemenea se poate vizita un mic muzeu (deschis marti-duminica 8.30-15.00, cu taxa de intrare). Urmatorul oras important Livadhia (2), al carui nume provine din echivalentul grecesc al cuvantului "campie', a fost o forta de baza pentru statele cruciate din secolele al XlII-lea-al XVI-lea pana a fost capturat de otomani. Piata centrala e inca un loc plin de agitatie incadrat de magazine de unde se pot cumpara diverse alimente. In apropiere, un pod turcesc trece peste apele ce tasnesc din izvoare cu debit bogat, locul unui oracol stravechi. Deasupra se ridica ruinele impresionante ale unui castel medieval.




Dupa Livadhia, drumul incepe sa urce poalele muntelui Parnas. Cotirea spre dreapta catre satul Disto-mo si Manastirea lui Osios Loukas - dedicata unui om sfant din sec. al X-lea pe nume Luca, dar nu Sfantul Luca Evanghelistul - e clar marcata. Biserica Fecioarei (pe partea stanga) de dimensiuni mai mici a fost construita in sec. al X-lea; alta mai mare, Biserica lui Osios Loukas din secolul al X-lea are cateva mozaicuri si fresce minunate recent restaurate. Acest loc ofera o priveliste minunata a vaii. Satul Arahova (3) e situat intr-un loc minunat. Dupa cum puteti vedea din multele covoare si tesaturi expuse de-a lungul strazii principale inguste, Arahova, este un obiectiv turistic preferat de atcni-enii care au casc de vacanta aici datorita partiilor de schi din apropiere.

Delphi (Delfi)

Anticul Delphi (4) este la 8 km departare, prins intre niste stanci. Acesta este locul pe care turistul il gaseste memorabil, inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea, cand s-a descoperit. Piscurile abrupte strapung cerul la fel cum se avanta vulturii.

Pe partea dreapta a drumului e Izvorul Castalian (deschis zilnic, intrarea libera). Parti din fantana rectangulara de langa drum dateaza din secolul al VI-lea i.Hr., desi dalele de marmura dateaza din perioada romana timpurie sau cea elenistica; fantana rudimentara, taiata in stanca ar data din aceeasi perioada.

Peste drum, la un nivel inferior, pe partea dreapta e zona Gimnaziului, cu o baie circulara si o poteca dreapta. Mai spre dreapta spre Arahova se poate gasi Sanctuarul Atena Pronaia. Pronaia insemnand "in fata templului', prin acest sanctuar au trecut pentru prima data calatorii antici. Relicvele de aici dateaza din secolul al VII-lea i.Hr. (primul Templu al Atenei) si pana in secolul al II-lea d.Hr., tot aici ridicandu-se o statuie a imparatului Hadrian. Cea mai interesanta si mai surprinzatoare cladire de aici e un tholos circular, construit la sfarsitul secolului al IV-lea i.Hr.

Principalul obiectiv de aici e Sanctuarul lui Apollo, deasupra drumului pe langa Izvorul Castalian (deschis luni-vineri 8.00-19.00, sambata-duminica 8.30-15.00, intrarea cu plata). Multe ruine de langa casa de bilete sunt de origine romana, iar in interiorul Sanctuarului se afla stravechi monumente si Taurul din Corfu din secolul al V-lea i.Hr.

                    Cele mai incantatoare privelisti

Pentru vizitatorul modern punctele de atractie sunt Tezaurul Atenian (secolul VI-V i.Hr.) aflat la prima cotitura a potecii; Stoa Ateniana, la a doua cotitura spre stanga si Templul lui Apollo. Stoa ateniana, azi cu 3 coloane ionice, cu un segment mai mic din a III-a coloana, ce se afla in fata unui zid poligonal, era un fel de acoperis pentru a proteja suvenirurile castigate in^urma infrangerii persanilor invadatori, imparatul persan Xerxes a construit un pod mobil format din nave pentru a-si transporta armata peste Hellespont in Europa. Dupa ce persii au fost infranti la Salamina in 480 i.Hr., atenienii au adunat franghiile folosite la legarea navelor una de cealalta si prorelor unor vase, expunandu-le aici.

Templul lui Apollo este al VI-lea templu care ar fi fost construit aici, desi despre primele 3 nu se cunoaste nimic decat din surse literare. Al IV-lea templu era in stil doric, construit in ultima parte a sec. al VII-lea i. Hr., dar a fost distrus de foc. Al V-lea templu era tot in stil doric si a fost terminat in ultima parte a sec. al VI-lea i.Hr., distrus de un cutremur. Al VI-lea templu a fost construit in sec. al IV-lea i.Hr. Zeului Apollo, fiul lui Zeus si Leto, i se asociau cele mai minunate lucruri ale vietii: muzica, arta, filosofic, medicina, drept, trasul cu arcul si profetia, mai presus decat toate.

Oracolul din Delphi consta in mai multe etape. Se presupune ca Zeul Apollo vorbea unei femei ce era numita Pythia, care putea sa auda raspunsul zeului, dar cand era in transa. La randu-i, vorbele ei puteau fi intelese doar de preotii care le interpretau destul de ambiguu in schimbul unei taxe.

Micul Teatru de deasupra templului lui Apollo a fost terminat in sec. al II-lea i.Hr. El are 5.000 de locuri, o acustica minunata si o incantatoare priveliste asupra sanctuarului. Stadionul are 200 m lungime. Exista 12 randuri de locuri pe partea nordica a stadionului, iar in cea sudica 6, in mare parte distruse. Se pot observa linii de start si sosire si blocuri de calcar cu scobituri pentru degetele de la picioare ale alergatorilor.

Statuia din bronz a unui conducator de car de lupta (470 i.Hr.) este cel mai faimos element din Muzeul Delphi, dar nu exista multe alte lucruri de vazut. Masivele statui de la inceputul sec. al VI-lea, Klcobis si Biton reprezinta 2 tineri carora zeii le-au dat moarte usoara (in timpul somnului). O statuie de argint a unui taur in marime aproape naturala - sec. al VI-lea i.Hr. - este cea mai mare sculptura dintr-un metal pretios. Sfinxul Naxian din sec. al VI-lea pazea Templul lui Apollo si statea pe o coloana de peste 11 m inaltime.

In acest loc se gasesc de asemenea frize din templul Siphinan prezentand scene din Razboiul Troian, batalia dintre zei si giganti (deschis luni 12.00-18.45, marti-vineri 8.00-18.45, sambata-duminica 8.30-15.00, se plateste intrarea).

Amfissa, Galaxidhi (Galaxidi) si Nafpaktos

Sub Delphi se intinde spre N o campie ce pare nesfarsita, plantata cu maslini pana la capitala medievala Amfissa (5), faimoasa pentru tipul special de masline. Orasul are un castel francez minunat de la inceputul secolului al XIII-lea. Catre S, drumul coboara spre orasul port Itea. Este clar ca aici vasele au fost incarcate cu bauxita timp de multi ani, dar daca va continuati drumul veti intalni frumosul port Galaxidhi (6). Detinatorii locali de vase au prosperat in secolele al XVIII-lea-al XIX-lea construind cateva vile, dar in final au pierdut in fata concurentei vapoarelor cu aburi. Exista cateva hote-' luri confortabile, baruri, restaurante in care se serveste peste in acest port mic. Drumul de coasta serpuieste in continuare catre Nafpaktos (7). Daca conduceti si nu sunteti prea atent, s-ar putea sa treceti pe langa el fara sa-l observati, dar acest mic port circular avea odata o mare importanta. Otomanii l-au folosit ca baza, de unde porneau atacul in lupta din Lepanto (cum numeau venetienii Nafpaktos), impotriva unei armate crestine aliate, comandata de John al Austriei in 1571. Un cronicar otoman scria: "flota imperiala a intalnit flota ghiaurilor salbatici si cu voia lui Dumnezeu i-am indepartat'. Cu toata importanta ci, lupta a contat mai putin deoarece otomanii si-au refacut flota chiar in acel an. Merita sa urcati din acest port venetian ca o jucarie pe langa micile gradini catre castelul aproape invincibil de deasupra.

Din Nafpaktos se poate ocoli catre Delphi, pe un drum vechi de-a lungul pantelor Muntelui Yiona la fel de frumos ca si drumul de coasta, dar mai riscant. Pe drum se intalneste satul de piatra Lidhoriki de langa locul de nastere a Generalului Makriyannis, un luptator in Razboiul de Independenta, a carui memorie este binc intiparita in mintile batranilor Roumeli. Aveti aici sansa de a respira aer curat si de a va destinde putin inainte de a merge mai departe pe langa apele stralucitoare ale lacului de acumulare Mornos, care ajuta la aprovizionarea Atenei cu apa. Rocile abrupte sunt reliefate intermitent de vaile inverzite pe care pasc linistit vitele; fauna montana formata din soimi (si cateodata vulturi) si sturzi de stanca este notabila.





                    Messolongi, Agrinio si coasta vestica

Continuand din Nafpaktos spre coasta vestica, peisajul este mai plat si nu atat de interesant. Dupa Andirio (8), locul de debarcare al feriboturilor ce vin dinspre Rio traversand golful Korinthos, drumul urca dealurile si trece pe langa vechiul oras Calydon (unde a avut loc mitologica vanatoare a mistretului calidonian), unde teoretic nu sunt relicve de vizitat, iar apoi coboara de-a lungul campiei catre orasul Messolongi (9), unde Lordul Byron a murit in 1824. Orasul fusese atacat de turci inca din 1822. In 1825, asediul final a avut loc intre 25.000 de soldati impotriva a 5.000 de aparatori. Dupa un an intreg de lupte, aproape intreaga populatie a orasului a fugit din oras, dar au fost prinsi in munti. Numai 1.500 din cei 9.000 care au fugit au scapat. Cei cativa oraseni ramasi au dat foc magazinelor si s-au sinucis.

Intrarea in oras prin zidul venetian este cunoscuta azi ca Poarta Sortie, construita de regele Otho si prin care au fugit locuitorii in fata asediului. In partea dreapta este Gradina Eroilor cu statuia lui Byron, sub care este inmormantata inima poetului si cu o movila in care sunt ingropate corpurile unor aparatori anonimi; mormantul comandantului grec Markos Botsaris.

Din Messolongi, drumul principal trece prin salbatica trecatoare Klisoura pe langa Agrinio (10), catre Amfilohia, in cel mai sudic punct al Golfului Amvrakikos o tara a tutunului. Daca mergeti la Preveza si urcati coasta vestica a Epirului intalniti o ruta mult mai interesanta, imediat dupa Messolongi si puteti trece prin Etoliko, Neohori, Astakos, Mytikas si Paleiros in drumul catre Vonitsa. Tinutul agricol dintre Etoliko cu putin inainte de Astakos este placut, iar de aici pana in Paleiros, drumul trece pe langa tarmul marii. Singurele neajunsuri ale acestui drum sunt atat gropile, cat si porcii, vacile, oile sau caprele care circula nestingherite pe aici.

                    La nord de Thermopylae catre Voios

In antichitate, Thermopylae (11) (Termopile) era un pasaj ingust intre stanci si mare, desi azi aluviunile raului din apropiere au mutat linia de coasta cu aproape 5 km. In anul 480 i.Hr. regele spartan Leonidas a impiedicat trecerea, timp de 3 zile, a unei mari armate persane, pana cand persii au reusit sa-i flanchezc folosind o alta trecatoare montana. Leonidas a trimis o mare parte a razboinicilor greci acasa si a luptat doar cu 400 de thespieni si 300 de spartani pana cand au fost infranti. Acum pe aceste locuri se inalta o statuie a lui Leonidas, peste drum gasindu-se colina unde sunt ingropati mortii greci. Chiar in spate se gasesc izvoarele cu apa fierbinte sulfuroasa (Thermopylae inseamna "portile calde'), de la care si-a luat numele si trecatoarea. Prima impresie cand vezi Voios (12) este aceea ca niste giganti au luat un acordeon format din Atena, Pireu si Salonic si toate suburbiile lor si l-au comprimat. Acest port aglomerat este unul dintre centrele industriale cu cea mai rapida dezvoltare din tara, dar si cu o minunata promenada de-a lungul cheiului, iar portul ne aminteste mai degraba de porturile insulare decat de orasele-port. Mergand spre mare intalniti strazi inguste cu arcade unde sunt ascunse mici, dar grozave ouzeris. Ca majoritatea micilor orase-port ale Greciei, Voios are o istorie incredibil de lunga datand din perioada neolitica (aproximativ 4600-2600 i.Hr.). Muzeul de Arheologie merita vizitat (deschis marti-duminica 8.30-15.00, intrare cu plata).

                    Muntele Pelion

Potrivit mitologiei referitoare la muntii care incercuiesc marea Campie Thessaliana, creaturi imense numite Titani sau Giganti (dupa Homer, Hesiod, Ovidiu sau Vergiliu) s-au luat la intrecere pentru a-i domina pe Zeus si Poseidon. Ceea ce azi oamenii de stiinta numesc cutremur de pamant, grindina sau miscari ale placilor tectonice, erau "trecute in contul' acestor fiinte, care au incercat sa fixeze Pelion pe Ossa si ambii munti pe varful Olimpului pentru a ajunge la taramul ceresc, unde locuiau zeii.

Muntele Pelion era taramul centaurilor, fiinte cu corpul de cal (celebrate pentru importanta cailor in dezvoltarea civilizatiei) si cu cap si brate de om; ei erau invatatorii multor eroi printre care si Ahile.

Intreaga regiune Pelion era un important centru al educatiei din Grecia in timpul secolelor al XVII-lea-al XVIII-lea. Multi dintre secretarii si guvernatorii Imperiului Austro-Ungar, din zona de influenta a Sultanului si chiar de la curtea Rusiei au fost educati aici. Nu a mai ramas mult din aceasta grandoare, dar Zagora (13), cel mai mare sat mai are o excelenta biblioteca. Makrinitsa (14), la aproximativ 19 km de Voios, a pastrat cea mai mare concentrare de case din secolul al XVIII-lea in stilul Pelion. Probabil motivul principal pentru care a devenit locul de educare al eruditilor greci erau bogatele rezerve de apa si inaccesibilitatea turcilor. Partea de N-E cu fata spre plaja, unde Muntele Pelion intra in mare, e foarte frumoasa, cu nisip caraibean si cu o apa atat de stravezie, cum putini fotografi au vazut in alta parte. Pesterile si micile golfuri ascunse, cum ar fi Mylopotamos, va vor incanta inspre coborasul spre Tsangarada sau drumul intortocheat ce are ca destinatie Aghios loannis. Aveti nevoie de un numar mai mare de zile pentru a vizita toate satele aflate pe pantele muntelui Pelion. Nu trebuie sa ratati Milies si Vyzitsa (15) (se numara printre cele mai frumoase sate cu strazi pavate si case aflate la acelasi nivel in partea nordica cu cele ale Makrinitsa), Aghios Lavrendis dedicat artei folclorice sau Trikeri (16), un sat de pescari izolat in partea sudica.

                    Meteora

Odata ce faceti un viraj pe drumul dintre Trikala si Kalambaka, formatiuni stancoase se inalta in fata: Meteora (17). Manastiri se agata de aceste stanci masive ale caror nume deriva de la verbul meteorizo, "a suspenda in aer'. Aflorismentele ciudate ale stancii, ce sustineau odata 24 de manastiri, sfideaza orice descriere. Multi geologi sustin teoria conform careia acestea au fost create in urma milenarei eroziuni a raului Pinios, incat acesta a impartit lantul muntos Pind (Phindhos), in vestul Campiei Tessalia formand Muntele Olimp, iar in est Muntele Ossa.

Oricine ar fi fost primul pustnic care a escaladat stanca abrupta - Andro-nikos sau Athanasios va puteti minuna numai gandindu-va cat de mult i-a trebuit sa ia piatra cu piatra, caramida cu caramida si scandura cu scandura ca sa ajunga pana la aceste inaltimi, avand doar un cos si o scara de franghie. Cea mai mare manastire, Megalo Meteoron - cunoscuta si ca Metamorphosis sau Transfigurarea - a avut nevoie de trei secole pentru a fi terminata dupa ce a fost inceputa aproximativ in 1356. Aghios Stefanos (locuita acum de calgarite) a fost terminata la sfarsitul anilor 1300.




Dintre cele 24 de comunitati monahale care s-au dezvoltat pana in ultima parte a secolului al XVII-lea (momentele de prosperitate fiind in secolele al XlV-lea-al XV-lea), 18 sunt in ruina si numai 6 sunt locuite si deschise vizitatorilor. Luate in sensul acelor de ceasornic, manastirile ce pot fi vizitate sunt: Aghios Nikolaos, construita in jurul anului 1388, cu o capela mica ce contine fresce realizate de calugari adepti ai teofaniei, ai Scolii Cretane (cca. 1527); Megalo Meteoron, ingrijita de cativa calugari din ordinul Sfantul Vasile, avand o valoroasa colectie de manuscrise datand din secolul al IX-lea si icoane antice prezentate in vechiul refectoriu; Varlaam cu fresce din secolul al XVI-lea realizate de Franco Catellano (restaurate partial in 1870) si un vechi troliu folosit acum pentru ridicarea unor lucruri, dar in trecut si pentru ridicarea calugarilor; Aghia Triadha (Sfanta Trinitate) la care se ajunge urcand aproape 139 de trepte dificile daltuite in piatra; si Aghios Stefanos cu o capela renovata si un mic muzeu ce expune haine si manuscrise bisericesti, icoane si alte lucruri similare.

Valea Tembi, uitata de timp, ramane cu aceeasi abundenta de racoare si verdeata pe care a avut-o in urma cu mii de ani, nici chiar navala turistilor nu a schimbat frumusetea raului Pinios, care strabate trecatoarea de 10 km dintre muntele Olimp si Ossa, desi cararile ce coboara spre rau sunt ticsite de magazine cu suveniruri. Aici, in valea Tembi, Daphne a chemat ajutor pentru a scapa de insistentul Apollo. A fost transformata intr-un dafin, pe care Apollo l-a considerat un copac sacru.

                    Insulele Sporade: Skiathos

Coasta Koukounaries (18) apare pe multe vederi ca marturie ca Marea Egee poate fi asemanata oricand Marii Caraibe. Insa se evita prezentarea pe vederi a Krassi (numita colocvial "Plaja-Banana'), folosita in special de nudisti. Indiferenta fata de nudisti, denota caracterul relaxant si comod al oamenilor din Skiathos. Insula are plaje pentru orice o-cazii, dar unele dintre cele mai cunoscute 60 de plaje sunt intotdeauna protejate, indiferent de directia din care bate vantul.

Koukounaries si Banana sunt invecinate la capatul drumului de coasta serpuitor de 18 km ce vine dinspre orasul Skiathos (19); exista cateva duzinc de plaje de-a lungul lui si cateva in spatele lui, multe avand taverne sau cel putin un chiosc cu bauturi si sandvisuri. O carare ce coboara de pe drum intotdeauna duce spre o plaja; fara a fi atat de aglomerata ca Koukounaries. Excursiile cu barca in jurul insulei va duc pe langa tarmul nordic stancos si inaccesibil unde singura constructie facuta de om este Kastro, capitala abandonata in secolul al XVI-lea candva legata de restul insulei printr-un pod mobil. Timp de 3 secole, locuitorii insulei s^-au inghesuit pe acest pisc batut de vanturi sperand ca vor scapa de pirati. In timpul ultimului razboi, soldatii Aliati s-au ascuns aici asteptand evacuarea. Azi, opresc aici caiacuri, dupa ce si-au aruncat privirea in grotele pline de culoare, ancorand in Lalaria, ale golfului faimos pentru pietrele lui rotunde si fine, inainte de a merge mai departe la o taverna pentru a servi pranzul.

Ati avea nevoie de o motoreta sau masina inchiriata - sau poate un magar -pentru a merge pe strazile ncpavate ce strabat muntii, insa aceste drumuri ofera peisaje magnifice, dar si sansa de a vizita manastiri care, la fel ca si Kastro, sunt printre putinele cladiri de interes istoric. Dintre acestea cea mai mare si aproape de oras este Evangelistrias cu Kechrias si Kounistra si de asemenea merita vizitate de cei care s-au saturat de plaja.

Faleza inalta de deasupra suprasolicitatei plaje de la capatul unui aeroport la fel de aglomerat ofera fragmente ce sugereaza o asezare preistorica, dar nici aici sau altundeva pe insula nu s-au facut sapaturi asa cum ar fi trebuit. Focurile nazistilor au distrus o mare parte a orasului antebelic. Dar portul plin de viata compenseaza lipsa frumusetilor arhitecturale. De fapt, viata de noapte este singurul motiv alaturi de frumoasele plaje, care fac ca aici orasul Skiathos sa atraga un numar atat de mare de turisti in luna august.

Preferintele pentru o viata trepidanta sunt in continua schimbare, totusi aceste locuri sunt la moda chiar daca unii prefera berea si blues-ul, vinul si Vivaldi sau tequilla si rockul anilor 1950. Luminile sunt cele mai stralucitoare de-a lungul Papadhiamantis, drumul care imparte cele doua dealuri pe care e asezat orasul, dar si de-a lungul paralia sau a falezei. Atmosfera este putin mai clasica si mai linistita in jurul Poliytehniou si al aleilor pavate de deasupra portului. Trebuie sa va asteptati mai mult la restaurante (cu arome internationale, la fel ca in intreaga Grecie) decat la taverne, dar sa va asteptati si sa platiti pe masura, in special in localurile de pe faleza. Spre furia soferilor de taxiuri si a controlorilor din autobuse, tavernele din afara orasului au un sistem de transport oferit de docul principal.

Populatia permanenta de 5.100 de locuitori include o colonie expatriata ce locuieste in case dragute pe peninsula Kanapitsa. Lipsa de initiativa pentru renovarea drumului de acces spune ceva, la fel ca si suspiciunea fata de noua si mai marea cladire a unui terminal al aeroportului. Aceasta insula este vizitata cel mai mult din iunie pana la jumatatea lunii septembrie. Skiathos are deja multi turisti, care se intorc aici dupa ce au facut cunostinta cu aceste locuri si stiu sa-si ajusteze sederea in functie de fluxul de turisti.

                    Skopelos

Trecutul distinct al Skopelos-ului este dovedit istoric doar de casele din orasul Skopelos (20), un amfiteatru maret langa un pod marginit de baruri si taverne pe sub duzi. Insula a scapat de cutremurele de pamant si de cruzimea nazistilor, fiind cea mai autentica si traditionala dintre cele 3 Insule Sporade de N. Acoperisuri cu tigla, balcoane din lemn, reclame ale magazinelor pictate de mana si strazi cu dale de piatra ofera orasului o serenitate si demnitate rar intalnite in Skiathos. Plajele nu sunt punctele forte ale insulei. Are mult mai putine decat Skiathos sau Alonissos - majoritatea pe coastele de S sau V - desi nudistii sunt bine veniti la Velanio, chiar in spatele plajelor de familie de la Stafylos.

Drept compensare, Skopelos ofera dealuri impadurite pentru plimbari spre 40 de manastiri si 360 de biserici, dintre care 123 sunt inghesuite printre casele de deasupra portului, care la randu-i are un castel venetian asezat pe fundatii antice. Glossa (21), celalalt oras al insulei, e ciudat in sensul ca locuitorii acestuia folosesc un dialect ciudat care, impreuna cu casele ale caror caracteristici se disting prin arhitectura de celelalte insule, sugereaza faptul ca ci au migrat dinspre Thessaly. Se parc ca ei sunt binevoitori unii cu altii; ceilalti locuitori ai insulei recunoscandu-le "ospitalitatea exagerata'. Drumul principal al insulei trece prin portul Loutraki (22), unde era Glossa inainte de a fi mutata pentru protejarea locuitorilor si a orasului Skopelos. Este o ruta atractiva, care include un numar de catune, plaje si golful Panormou unde mai sunt cateva relicve ale unui oras ce probabil a existat in anul 500 i.Hr. Acum iahturile stau intr-unul dintre golfuletele-fiord ale acestuia, iar tavernele ii incercuiesc tarmul.

                    Alonissos

Pe dealul de deasupra Patitiri (23), ultimul port de pe ruta feriboturilor Voios - Aghios Konstantmos este Hora (orasul Alonissos) (24), fosta capitala distrusa de un cutremur in 1965. Acest lucru s-a adaugat loviturii pe care locuitorii insulei deja o primisera prin uscarea viilor datorita filoxerei, cu cativa ani inainte. Alonissos pare sa fi avut dintotdeauna ghinioane: fosta capitala, Ikos, nume prin care insula era cunoscuta in vremurile clasice, a disparut literalmente, cand pamantul pe care era situata s-a scufundat.



Relicvele scufundate ale capitalei de langa plaja Kokkinokastro sunt o parte importanta a Parcului de Conservare Marina ce poate fi explorat.

Plaja de sub oras se desfasoara de la Magazia pe tot drumul catre Molos adaugandu-si si alte portiuni de plaja - nu atat de atractive - pana departe pe coasta nord-vestica de langa Polyhri. In partea estica a insulei exista cateva golfulete placute, nisipoase, de exemplu la Linaria, chiar langa port, si la Pcfkos. Sectiunea centrala a acestei zone a insulei este impadurita la fel ca si coasta nordica chiar de langa aeroport si in jos spre micul golf Atsitsa.

Evvia (Eubeea)

Evvia (Eubeea), a doua insula ca marime (dupa Creta) este chiar langa coasta peninsulei Grecia, aparandu-ne pe harta ca o piesa mare de puzzle, stand intr-o pozitie putin nepotrivita. Orasul principal, Halkidha (27) este destul de aproape de peninsula ca sa existe un mic pod plutitor si un pod de suspensie nou, mult mai mare, pentru a face legatura mai usor de realizat. Se pare ca Aristotel a fost atat de frustrat incercand sa inteleaga mareele ce erau in acest canal ingust - vara sunt foarte neregulate si uneori destul de repezi - incat s-a aruncat in apa.

Halkidha este acum un oras industrial, dar Kastro cu moscheele sale si biserica Aghia Paraskevi merita vizitate la fel ca si Muzeul de Arheologic din orasul nou. Exista de asemenea si o sinagoga construita la mijlocul secolului trecut si inca utilizata de mica, dar activa comunitate evreo-roma-niota. Eretria (28) in partea sudica este un oras-statiune in sezonul estival cam aglomerat, unde feriboturile pleaca din Skala Oropoii catre peninsula. Ca si Halkidha, Eretria, este un oras prin care merita sa treci, iar micul Muzeu de Arheologie de aici este foarte bun, desi e rareori e deschis. In general partea, sudica a insulei e mai uscata si mai putin verde. Drumul de coasta din Eretria este presarat cu case de vacanta chiar inainte de Aliveri unde patrunde in insula. In S se gaseste prosperul oras Karystos (29) de pe tarmul marii spre Lepoura. De aici drumul principal trece prin catunul Hani Avlonariou cu marea si neobisnuita biserica Aghios Dhimitrios inainte de a continua prin tinutul agricol deluros pentru a a-junge pe coasta estica la Paralia (sau Stomio) (30) unde un mic rau se varsa in mare. Apoi drumul merge pe langa tarm prin Platana catre port la Paralia Kymi. La nord de Halkidha, micul sat Steni (31), pe pantele Muntelui Dhirhys, este o localitate indragita de atenienii ce cauta aer curat si restaurante bune. Limni este un oras din secolul al XIX-lea dragut, accesibil, desi plajele nu impresioneaza.

O inlantuire de plaje remarcabile gasim mai la nord dupa anticele bai inca functionale de la Lou-tra Edhipsou, incepand cu Gregolimano si Aghios Yeorghios. Coasta de est este montana, cu coame stancoase terminandu-se abrupt direct in mare, dar exista si cateva plaje ce merita cautate. Printre acestea se numara si plajele: Angali, Paralia Kotsi-kias, Psaropoiili si Ellinika, dintre care ultima este cea mai mica si mai placuta.

Faimoasa statuie de bronz a lui Poscidon aruncand o sulita acum prezenta in Camera 15 a Muzeului National a fost gasita in mare langa Capul Artemesion pe coasta nordica in 1928.

                    Transportul

Placerea de a calatori intre insule folosind sistemul grecesc de transport cu feribotul este diversa. Exista privelistea continua; un model de basorelief albastru cu munti scunzi, misteriosi. O ocazie de a te amesteca cu grecii ce se ingramadesc pe punte cu mancare, copii si nu rareori cu 1-2 bouzouki. E o ocazie unica de a vizita si alte insule ce nu apar in itinerar - in 15 minute de observare atenta a unui port de pe puntea superioara a vasului putem descoperi multe lucruri despre acest loc si oamenii lui.

A calatori in mod intelept cu feribotul inseamna trei lucruri: o astfel de calatorie poate dura mai mult; aceasta poate fi frustranta. Daca vaporul ajunge la destinatia dorita in toiul noptii, este responsabilitatea dumneavoastra sa va treziti si sa coborati. Unii transportatori din sezonul estival sunt echipati cu ceas desteptator. Oricum, o plecare pripita pe intuneric a facut ca, nu o data, pasagerii neavizati sa fie lasati pe alte insule decat pe cele dorite.

Al treilea factor este vremea. Vantul numit meltemi este un lucru obisnuit in Grecia, desi ultimele rapoarte indica faptul ca faimosul El Nino a slabit din intensitatea vantului grecesc. Dar nu va bazati pe asta. Cand vanturile sunt prea puternice, orarul vaselor se modifica sau sunt retinute in port. Daca va bazati pe feriboturi, ca singura modalitate de a ajunge la Atena pentru a prinde zborul spre casa rezervati-va cel putin o zi pentru drum! Atena are placerile ei, dar pierderea unui avion nu.

Cele mai cunoscute rute de feribot sunt circuitele principale ale Cicladelor (Santorin, ios, Naxos, Paros si Mykonos) si ruta Argo - golful Saronic (Egina, Hydra, Poros). O alta ruta are destinatia: Arhipelagul Dodecanez; calatoria intre Rodos, Kos, Kalymnos, Leros si Patmos este mai usoara. Mai putin cunoscute si deci oferind o satisfactie mai mare sunt Insulele Ciclade vestice (Kythnos, Serifos, Sifnos si Milos) si patru dintre Insulele Sporade (Skiathos, Skopelos, Alonissos). Aceste rute exista mai mult pentru a servi comunitatilor locale, dar si pentru turisti si deci ele opereaza pe tot parcursul anului, desi au o frecventa mai redusa. Atat Rodos cat si Kos (Cos) din Arhipelagul Dodecanez sunt insule principale pentru alte insule satelit. Mai exista de asemenea Insulele Ionice, unde este usor de calatorit intre Lefkadha, Ithaki si Kefallonia.

Librariile din Atena vand ghiduri turistice lunare, numite Calatoria Elenica, o sursa scumpa dar utila de informatii referitoare la aproape toate calatoriile maritime. O harta poate fi utila pentru numele insulelor, omise in ghiduri.

In ultimii ani, un nou tip de vapoare cu aripi subacvatice au jucat un rol important in dezvoltarea transportului intre insule. Acum ele circula catre toate insulele mentionate mai sus, in mai putin timp decat o fac feriboturile. Acesta este un lucru bun, mai ales daca sunteti stresat de timp, dar exista si dezavantaje. Aceste vase sunt mai scumpe si nu asigura practic vederea nici unui peisaj. De asemenea, ele nu sunt imune la capriciile vremii, fiind mai putin capabile sa suporte valuri inalte, decat feriboturile. Se stie de asemenea ca stationeaza in porturi mai mult decat sunt programate, pentru simplul motiv ca nu sunt destui pasageri, pentru a se justifica calatoria. Nu exista nici o posibilitate de a scapa de incertitudini.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Istorie




ORGANIZATIA NATIUNILOR UNITE (O.N.U.)
SOCIETATEA LA INCEPUTUL MILENIULUI III
ATENA
INVENTAREA LIBERALISMULUI 1848-1938
GRECIA CENTRALA, SPORADELE SI EVVIA
ORGANIZAREA PRINCIPATULUI TRASILVANEAN DEPENDENT DE TURCIA
Organizarea romanilor in secolele IX-XIV
BUN VENIT IN GRECIA
Masacrul de la Paris, de sf. Bartolomeu
CROMWELL LA PUTERE