Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Istorie


Index » educatie » Istorie
» Formarea poporului si a limbii romane


Formarea poporului si a limbii romane




Formarea poporului si a limbii romane

 Ideea latinitatii limbii romane

     Etnogeneza romaneasca si constituirea limbii romane sunt componente solidare ale unui indelungat proces istoric de sinteza la care au participat in proportii si cu consecinte distincte 2 straturi etnoligvistice fundamentale :



-          elementul autohton (geto-dac)

-          elemntul roman

        Primul carturar care ii recunoaste lui Grigore Ureche meritul intaietatii  in sustinerea ferma a uitatii de neam si de limba a tuturor romanilor este chiar Miron Costin. 

         Invatatura limbii latine a inlesnit lui Ureche cunoasterea originii romane a poporului nostru , dovedita de Poggio  Bracciolini in discetationes conviviales inca din 1451 “la sarmatii de nord este o colonie de la Traian care chair si acum , intru atata barbarie , pastreaza multe cuvinte latine , notate de catre italienii care s-au dus pe acolo.Zic occulum(ochi) digitum(deget) , manum(mana) , panem(paine) , si multe altele ca fiind de la acei latini , care au fost lasati acolo colonisti unde au ramas ,si acea colonie s-a folosit de limba latina.” Ureche recunaste ca in limba noastra s-au “amestecat” si cuvinte de ale vecinilor “macara ca de la Rim ne tragem.”

Aceeasi teorie , in mod superior formulata si cu argumente mai numeroase , este sustinuta si de catre Miron Costin , in lucrarea erudita De neamul moldovenilor , din ce tara au iesit stramosii lor , unde demonstreaza teza “ straumtarii latinei in romana  .in faza cea mai inalta a umanismului romanesc , stolnicul Constantin Cantacuzino si mai ales savantul erudit Dimitrie Cantemir comenteaza , cu intuitii de filologii avant la letter , esenta latina a imbii si a civilizatiei cladite in spatiul romanesc.

      Spre sfarsitul sec al XVIII-lea carturarii ardeleni de formatie clasica , reuniti in miscarea ideologic-culturala numita Scoala Ardeleana ,vor argumenta  , in tratate istorice si in “lexicoane”(dictionare) , idei similare despre etnogeneza poporului nostrum , avansand chiar si ipoteze exagerate asupra originii pur latine a limbii noastre.

                    Dacia.Dacia romana

   Dacia:Geto-dacii desprinsii din ramura de nord atracilor formau grupul tracic cel mai puternic si cel  mai evoluat sub raportul civilizatiei.Dacia era,initial,teritoriul locuit de triburi sau uniuni de triburi geto-dace.

    La sfirsitul mileniului I i.H. ,prin unirea triburilor dace sub dominatia lui Burebista,secondat de marele preot Deceneu,se pun bazele statului dac ,cu centrul probabil in muntii Orastiei;ruinele vechilor cetati si fortificati din arcul intracarpatic,de la Costesti ,  Blidaru,Banita,sunt vestigii ale unui puternic nucleu si system de apararae,construit dupa planuri si conceptii strategice avansate.Domnia lui Burebista(82-44 i.H.) a fost un lung sir de razboaie de stavilire a ofensivei celtice si romane si de (re)cucerire a unor teritorii.Dupa moartea lui Burebista a urmat Decebal la conducerea Daciei,acesta purtind o serie de razboaie cu imperiul roman 101- 102 si 105 – 106,incheiate cu Victoria romanilor. Dacia romana: Dupa anul 106,Dacia,devine provincie imperiala romana,guvernata de un trimis oficial al imparatului.Romanii dela nord de Dunare nu sunt altceva decat geto-daci romanizati,la care s-au adaugat colonistii romani si necontenite aluviuni de romanitate de la sud de Dunare.La temelia procesului de etnogeneza a poporului se afla autohtonii care n-au disparut,ci au continuat sa traiasca in noi conditii:o parte in granitele imperiului.,alta parte,carpii,,in Moldova de mai tarziu pe teritoriul careia,linga Piatra Neamt,s-a descoperit o cetate dacica de tipul celor din muntii Orastiei.De acolo,impreuna cu  gotii,carpii vor exercita necontenite presiuni si se vor deda la incursiuni in imperiu.

     Se pare ca de aceea imparatul Aurelian este obligat sa retraga granita pe Dunare la 271 ,ceea ce a insemnat parasirea Daciei de catre oficialitati si patura instarita.Urmarile immediate si negative ale retragerii romane sunt,in acelasi timp factori innoitori.Cum se creeaza un nou cadru politico-administrativ si socio-cultural,in care se va dezvolta populatia daco-romana.





             Limba latina.Limba autohtona

   Faza de inceput a coincis cu extinderea autoritatii romane in regiunile dunarene (secolele I i.Hr.-I d.Hr.) si mai ales cu inglobarea Daciei in Imperiul Roman , urmata de perioada romanizarii oficiale a provinciei(sec. al II-lea si al III-lea) ;consecinta lingvistica fundamentala a romanizarii – adoptarea latinei ca mijloc de comunicare si absorbirea treptata a limbii populatiei bastinase – este concomitent si conditia de baza pentru geneza limbii romane .                                     Sfasitul secolului al III-lea a coincis cu retragerea aureliana si a marcat numai inceputul unor schimbari ,initial administrative,in sud-estul european al imperiului

Un secol mai tarziu imperiul se divide in cel Roman de Apus si cel Roman de Rasarit ( in 395d.Hr.) , perioada din care dateaza si regruparea diviziunilor administrative (a diocezelor) pentru istoria acestei tari , a poporului si a limbii sale , importanta a fost decizia imparatului Gratian de arepartiza Impeiului de Orient diocezele Dacia(Dacia Repensis , Dacia Medirranea , Moezia Superioara , Dardania , Praevalitana ) si Tracia(Tracia , Scitia , Moesia Inferioara) . Astfel , la limita dintre secolele al IV-lea si al V-lea , romanitatea sud-est europeana intra in faza dezvoltarii sale independente , dissociate de romanitatea occidentala.

     In evolutia limbii latine , momentul este decisiv pentru ca se impun si se consolideaza treptat particularitati lingvistice de natura regionala . in veacurile al V-lea si al VI-lea se individualizeaza latina dunareana , in timp ce relatia intermitenta a provinciilor rasaritene cu Apusul este asigurata pe cale religioasa si culta .Pana in secolul al VII-lea atat in Dacia , cat si in Moesia , latina si-a mentinut statutul de limba oficiala. Aceasta este , succit prezentata , configuratia fazei istorice care a pregatit , in plan lingvistic , trecerea latinei tarzii la limba romana.

 Latina vulgara sau populara reprezinta dimpotriva ,latina utilizata de “clasele mijlocii” in conversatia curenta ,spontana,comparata cu latina clasica ,aceasta varianta apare mai mobila ,atat careceptivitate la inovatii,cat si ca nesupunere fata de recomandarile normativedesprinse din gramatici saudin instructia scolara.Latina vulgara era unica limba care asigura comunicarea intre populatiile ale Imperiului Roman, iar principalele izvoare care explica statutul ei de limba vorbita sunt din ce in ce mai numeroase  : inscriptiile latinestti,murale sau funerare ,ale caror texte,de mici dimensiuni,contin cuvinte si forme disparate,nespecificelatinei literare ; lucrarile normative (gramatici si glosare).Appedix Probi,text din aceasta categorie,prezinta o ampla lista de cuvinte cu erori de diverse tipuri.Relevant pentru constiinta antica a distinctiei literar/popular este modul de dispunere a meterialului,prin prezentarea paralela a formelor recomandate si a celor sanctionate: auctor non autor ,columna non clumna,sucrus non socra,vetulus non  veclus etc.Vorbita pe un vast teritoriu romanizat,latina vulgaraprezinta unele diferentieri regionale.

         Limba traco-dacilor alcatuieste componenta autohtona sau substratul limbii romane.Pentru cunosterea fondului lingvistic autohton,dispunem de un numar mic,fragmentar si incert de izvoare : -  57 de nume de plante medicinale incluse in tratate de botanica si medicina de provenienta greaca si romana: aniarsexe “iarba saraca” ,dyn “urzica” ,  guolete “ghinda” .

-          nume propriii (toponime si antroponime) conservate de inscriptii si monede greco-latine.

-          Inscrptii traco-dace sau presupuse ca atare,garvate pe diferite obiecte : inelul lui Ezerovo (Bulgaria) prezinta un sir continuu de 61 de litere grecesti,ordonate pe 8 rnduri,acest text,ipotetic trac, cu scriptio continua, nu a putut fi segmentata inca in cuvinte si fireste nici citit ; inscrptia Decebalus per Scorilo, stampilata cu litere latine pe un vas de ceramica descoperit la Gradistea Muncelului, este inca discutabila.

      Vocabularul  de sunbstrat contine un numar restrans de termeni,iar inventarul lor este diferit apreciat de specialisti;in general , cifrele oscileaza intre 84 si aproape 200 de unitati. Cercetari recente confirma si demonstreaza  faptul ca aproximativ 90 de cuvinte din romana actuala continua cu siguranta elemente din limba popuatiei autohtone.Doua fapte sunt graitoare in acest sens:




 -  aproximativ 40 de termeni autohtoni fac parte din fondul lexical principal , ceea ce le atesta viabilitatea si forta de circulatie.

- termeniii authtoni dezvolta largi familii de cuvinte si serii de nume proprii , ceea ce le atesta forta si productivitatea derivativa.Astfel , substantivul de substrat copil  a fost baza de derivare pentru copilas , copilandru , copila , copilita , copilarie , copilaros , copilareste etc , si pentru antroponimele Copil(u) , Copilau , Copiloiu , Copilescu ,iar adjectivul bucur “fumos” a stat la abza verbului a se bucura si de aici a cuvintelor bucurie si bucuros ; deosebit de importante sunt reflexele toponimice si antroponimice Bucuresti , Lacul Bucura , Bucuras , Bucurenci , Bucuresteanu , Bucuroiu etc.

Primele texte scrise pe teritoriul tariii noastre sunt textile religioase.


             Concluzie :

 

Acest proces de formare a limbii romane a fost unul complex format din 2 elemente principale : elementul autohton si elementul roman.La fel a fost si formarea poporului in in urma contopirii dintre daci si romani,dacii find supusi unui process de romanizare,formandu-se astfel poporul  daco-roman,si totodata limba daco-romana.

BiBliografie :

  

-          Maria Catanescu -Limba Romana,Origini si Dezvoltare

      

-          George Ivascu- Istoria Literaturii Romane

-          George Calinescu-Istoria Literaturii Romane

-          Alexandru Piru- Istoria Literaraturii Romane de la origini pina la 1830






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Istorie




Principalele institutii ale dreptului in Dacia
Michel foucault: crime si pedepse in u.r.s.s. si in alte parti
Statul roman modern de la proiect politic la realizarea Romaniei Mari
FRANTA NAPOLEONIANA
LUPTA TARILOR ROMANE PENTRU APARAREA INDEPENDENTEI
Lucrare de licenta Istorie-Relatii internationale - Bellum Punicum Studiu de caz: Razboiele Punice
ALEXANDRU CEL BUN (1400-1432)
Fisa de lectura “Burghezia Romana”
INFLUENTAREA PSIHOLOGICA A INAMICULUI - COORDONATA OFENSIVA A PROTECTIEI PSIHOLOGICE
Istoria civilizatiei romane - LEGENDA INTEMEIERII ROMEI