Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
istoria lumii, istoria Romaniei, civilizatii, ere, razboaie, referate la, sinteze, fapte istorice

Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Istorie


Index » educatie » Istorie
» FORMAREA STATELOR MEDIEVALE ROMANESTI


FORMAREA STATELOR MEDIEVALE ROMANESTI



FORMAREA   STATELOR MEDIEVALE ROMANESTI

PREMISELE FORMARII STATELOR MEDIEVALE ROMANESTI

Odata cu desavarsirea  procesului de formare a poporului roman si a limbii romane(secolele VIII-IX ) in istoria ce se scria in spatiul Carpato- Danubian-Pontic incepe o noua etapa: constituirea statelor medievale romanesti.

Formarea statelor medievale romanesti este, in primul rand, rezultatul actiunii  mai multor factori interni:formarea relatiilor feudale, necesitatea protejarii averii accumulate de diferitele paturi sociale, a reglementarii relatiilor dintre aceste paturi, a apararii cailor comerciale internationale care strabateau spatiul romanesc si a centrelor de comert intern(iarmaroace, asezari orasenesti), a valorificarii economice a noilor terenuri etc.

Premisele interne au fost favorizate de anumite imprejurari externe. Astfel, in perioada care a urmat dupa invazia tatarilor din 1241 a fost lichidata pentru o vreme  hegemonia regatului maghiar la sud si est de Carpati, ceea ce a permis formatiunilor  statale romanesti din aceasta zona sa evolueze spre intarirea propriei organizari interne si extinderea lor teritoriala.

Constituirea statelor medievale romanesti a decurs in cateva etape: unificarea teritoriala, formarea structurilor sociale, a institutiilor centrale statale de guvernare si obtinerea independentei, recunoscuta de tarile vecine.

Procesul de formare a statelor romanesti si-a gasit expresie in formula acceptata de istorici despre evolutia sociatatii romanesti de la sat la stat. Aceasta formula explica esenta procesului care a avut la baza consolidarea obstii satesti ( in frunte cu juzi sau cnezi) ca forma initiala de organizare sociala si autoadminstrare in perioada de dupa retragerea legiunilor romane din Dacia.

Formatiuni statale incipiente romanesti.

VOIEVODATUL TRANSILVANIEI.

Cele mai vechi informatii despre voievodatele romanesti se refera la teritoriul Transilvaniei. Aceasta se lamureste prin faptul ca dupa 896 ungurii au migrat din steeple nord-pontice in Panonia unde au venit in contact cu romanii. Pe masura extinderii lor teritoriale in directia Transilvaniei, ei s-au ciocnit cu formatiunile politice locale romanesti, in cronica maghiara” Gesta Hungarorum”( Faptele ungurilor), scrisa de un notar anonim( numit de istorici Anonymus) al regelui Bela se vorbeste despre trei voievodate romanesti: voievodatul lui Menumorut( in Crisana, cu centrul la Biharea), voievodatul lui Gelu( pe podisul Transilvaniei, cu centrul posibil la Dabaca) si voievodatul lui Glad( in Banat, intre Mures si Dunare , cu centrul la Cuvin). Faptele pe care le-a realizat Anonymus, referitor la atacul maghiarilor asupra Transilvaniei, in prima jumatate al secolului al X-lea au importanta pentru ca arata clar ca aceste atacuri nu au dus la cucerirea Transilvaniei, fiind opera unor triburi barbare sin u a unei forte politice in stare sa infranga usor un popor sedentar de veacuri, bine organizat si care-si apara fiinta si existenta cu pretul sacrificiului suprem.

Pana la finele secolului al XI-lea asa numita stapanire maghiara asupra Transilvaniei nu este atestata de niciun document contemporan: hotarele ungare sau oprit dincolo de Poarta Muresului, pentru destul de multa vreme si numai la finele acestui secol si la inceputul celui urmator a fost reluata lupta pentru cucerirea “ Tarii  de dincolo de paduri” , o denumire foarte semnificativa, data de niste oameni care au privit-o din afara hotarelor ei, din afara padurelor.

Unul dintre aspectele cele mai relevante ale acestei realitati a constat in manifestarea  voievodului Transilvaniei ca o formatiune politico-statala autonoma, in raporturile cu Ungaria, iar, pe de alta parte, pentru aproape intreaga etapa se consemneaza manifestarea elocventa a autonomiilor romanesti,in raport cu incercarile maghiarilor  de a uniformiza situatia, prin suprapunerea unor institutii si norme peste realitatile romanesti proprii, o clasa feudala proprie, si-au mentinut autonomiile lor,randuite dupa pricipiile dreptului romanesc.

Daca “tarile” romane situate in Transilvania au avut de infruntat expansiunea maghiara, apoi formatiunile statale de la sud si est de Carpati s-au confruntat cu un nou val de migratori. Pe la mijlocul secolului al XI-lea in spatiul romanesc s-au deplasat pecinegii, populatie de origine turanica, apoi in secolul al XI-lea a urmat cumanii, un alt neam turanic.

Astfel, conform ultimelor viziuni ale istoricilor romani, asupra procesului de constituire a statelor medievale romanesti, de rand cu traditia autohtona a Romaniilor  populare, un anumit rol l-au jucat influenta bizantino-subslava si prezenta migratorilor turanici. Cumanii au impiedicat expansiunea Regatului maghiar de la sud si est de Muntii Carpati, oferind romanilor posibilitatea sa-si creeze formatiuni statale proprii, care plateau tribut migratorilor.

 

 

FORMAREA  TARII  ROMANESTI

       

FORMAREA STATULUI  FEUDAL DE SINE STATATOR “TARA  ROMANEASCA

In secolul al XIV-lea ,s-a  realizat prin unirea sub o singura conducere politica a tuturor formatiunilor statale existente, si a cuprins un teritoriu vast, care a inglobat cu timpul intreaga Oltenie si Muntenia. Formarea statului medieval Tara Romaneasca  a cunoscut cateva etape . Formatiuni  politice incipiente – uniuni de obsti- au fost atestate  in izvoarele slave sub denumirea  de Vlasca, Codrii Vlasiei( Tara  Vlasiei) etc. adica tari ale romanilor.

Se considera  formata  Tara Romaneasca  ca stat feudal de sine statator- la 1330, atunci cand, in urma bataliei de la Posada .

Formarea statului feudal de sine statator Tara Romaneasca a fost un proces istoric cu un bine definit sens geographic, process ce va continua si dupa aceea, in perioada consolidarii sale. Acest process a inceput, ca o fireasca continuare a dezvoltarii pe un plan superior a organizarii statale din etapa anterioara, cam  pe la jumatatea sec. al XIII-lea, atunci cand au stabilit, sub loviturile tatarilor, statul feudal maghiar sic el bulgar,si cu aceasta si influenta doar mai ales pretentiile lor asupra  teritoriilor noastre.

Importante, in legatura cu acest process istoric, sunt doua documente :

-                  unul din 8 ianuarie 1285

-                  si al doilea din 6 octombrie 1288 care relateaza faptul ca regale Ungariei , Ladislav al IV-lea – Cumanul a rasplatit pe magistrul Gheorghe pentru ca a luptat impotriva voievodului roman  Litovoi, care impreuna cu fratii sai isi extinsese stapanirea peste un teritoriu asupra caruia ridica pretentii de suveranitate regale Maghiar.

Prima incercare de unificare politica la sud de Carpati denota faptul ca evolutia societatii romanesti se dezvolta in directia statului medieval unificat.

Crearea unui stat unificat era determinata de mai multi factori, in primul rand, era necesara asigurarea securitatii drumului comercial, care lega Europa Centrala cu gurile Dunarii. Veniturile captate de la asigurarea comertului pe acest drum au intarit forta economica a voievodatelor romanesti. Procesul istoric de formare a Tarii Romanesti ca stat de sine stator a avut si un sens geografic, si nu intamplator. Unirea sub o singura conducere ( centralizarea puterii) a formatiunilor existente si apoi extinderea puterii s-a facut de la apus spre rasarit din dreapta oltului spre stanga lui; regiunile olteniei asa cum se constata si din continutul diplomei Cavalerilor ioniti, au fost mai bine dezvoltate din punct de vedere economic si social, au avut o anumita forta militara , in timp ce in rasarit pustiau inca ultimile populatii barbare. In perioada ce-a urmat, dupa 1330, si pana la inceputul secolului al XIII-lea domnitorii Tarii Romanesti au luat masuri in vederea consolidarii statului ( Basarab s-a impacat cu Regele Ungariei si a obtinut recunoasterea statului sau. Nicolae Alexandru , urmasul sau a sprijinit activitatea negustorilor veniti di Transilvania , a pus bazele Mitropoliei tarii ritul ortodox la 1359. Vlaicu Voda, pe langa masurile economice a batut moneda proprie in urma tratatului din august 1369 cu Regele Ludovic al Ungariei , pentru a nu ramane singur in fata pericolului otoman care aparuse la Dunare , acceptat sa-I fie vassal primind in schimb recunoasterea Tarii Romanesti ca stat de sine stator si doua feude in Transilvania; Fagarasul si Amlasul care vor face mult timp parte din Tara Romaneasca.        

Formarea  statului feudal Tara Romaneasca a Munteniei

Cele doua state romanesti: Muntenia si Moldova s-au format la inceputul sec. al XIV-lea, pe fondul existentei unor conditii interne si internationale favorabile.

Pe plan extern, cele doua state romanesti au beneficiat de o conjunctura favorabila. Basarab I, intemeietorul Tarii Romanesti a Munteniei , a reusit sa-si intinda stapanirea  asupra teritoriilor din sudul Carpatilor, fara se fie impiedicat de ambitiile regalitatii ungare.

La toate aceste conditii favorabile s-a adaugat existenta  unor personalitati puternice, cu capacitate organizatorica si militara ,asa cum a fost Basarab I, intemeietorul  de tara si de dinastie in  Tara Romaneasca .

In Moldova, Bogdan I s-a impus ca un lider puternic, capabil sa intemeieze o tara.

Un alt factor important in geneza statului feudal Tara Romaneasca  a Munteniei l-a constituit dominatia  mongola. Teritoriul Moldovei si Munteniei se afla sub controlul uneia dintre cele mai puternice capetenii din Hanatul Hoardei de Aur:Hogai

Acesta a blocat expansiunea ungara de dincolo de linia Carpatilor, efectul cel mai important fiind cooperarea militara romano-tatara, incununata cu Victoria de la Posada(1330). Biruinta de la Posada este importanta pentru ca a facut  dovada fortei noului stat, devenind astfel o realitate  politicoteritoriala pe harta Europei medievale.

INTEMEIEREA MOLDOVEI

In secolele IX-XIII, in spatiul situat intre Muntii Carpati si Nistru s-au desfasurat procese similare cu cele din teritoriile dintre Carpati si Dunare. Cercetarile arheologice ne permit sa urmarim concentrarea populatiei in jurul unor complexe teritoriale, aparate de fortificatii in mai multe zone pe cursul inferior al Jijiei ,Bahluiului si Prutului, in regiunea dintre Prut si Barlad, pe teritoriul dintre Prut si Nistru- pe valea Ciuhurului, in regiunea codrilor.

Constituirea statului moldovean a urmat, in liniile mari, modelul Tarii Romanesti a Munteniei, deosebirea constand in faptul ca statul moldovean este opera unui conducator venit de peste munti. In  Moldova  a fost o “descalecare” , intai a lui Dragos, apoi a lui Bogdan , coborati amandoi din Maramures. Cat priveste personalitatea lui Dragos , date precise  despre timpul in care a domnit lipsesc.

Unii istorici insista ca  voievodul maramuresan Dragos a fost impus la domnie de catre regele maghiar dupa anul 1345, cand avusese loc campania sa la est de Carpati. Campania a fost reusita  si voievodatul din Valea Moldovei a devenit vassal al regelui. Ultima viziune este cea mai des acceptata  in istografia romaneasca .

O a doua etapa in constituirea  statului medieval moldovenesc este legata de numele voievodului  maramuresan Bogdan din Cuhea. Dupa o lupta indelungata pentru pastrarea libertatilor romanilor din Maramures, el a trecut muntii impreuna cu ceata sa militara , stabilindu-se in Moldova , de unde l-a izgonit pe Bale, fiul lui Sas. Data la care s-a produs acest eveniment continua sa fie discutata  de istorici. Conform unei opinii evenimentul a avut loc la 1359, cand a fost concomitent respinsa  si o incercare a polonilor de a pune stapanire pe voievodatul moldovenesc.

Este cert faptul ca pe la mijlocul secolului al XIV-lea prin actiunea lui Bogdan  a fost inlaturata suzeranitatea  regelui maghiar  si voievodatul Moldovei a devenit stat independent . Chiar la inceputul domniei sale Bogdan a unificat voievodatul din Valea Moldovei cu cel de la Suceava – Radauti, apoi cu Tara Serpenitului , cu cetatile ei .

Tara Moldovei a mai inclus in componenta sa si  “ culuarul unguresc”- o portiune de teritoriu la  Curbura Carpatilor , care unea stapanirile ungare  cu gurile Dunarii si separa Moldova  de Tara Romaneasca . La sfarsitul secolului al XIV-lea teritoriul  Tarii moldovei ajunge pana la Marea Neagra . Prin Moldova trecea un drum comercial care unea Marea Baltica cu Marea Neagra .  Acest drum, numit apoi    “drum moldovenesc”, era protejat de statul moldovean , care beneficia pe aceasta cale  de anumite avantaje economice.

In a doua jumatate a sec. al  XIV-lea  sub voievozii Petru si Roman din familia Musatinilor , statul moldovean se extinde  aflandu-si granitele intre Carpatii Rasariteni si Histru , pana la gurile Dunarii si Marea Neagra .

IMPORTANTA ISTORICA A CONSTITUIRII STATELOR MEDIEVALE ROMANESTI.

Constituirea statelor medievale romanesti a fost un proces de lunga durata si s-a realizat in doua etape: unificarea formatiunilor politice prestatale ( a Romaniilor populare) sub autoritatea  unuia dintre conducatorii acestora; apoi crearea institutiilor politice , administrative si religioase , necesare afirmarii si apararii statului.

Prima formatiune statala intemeiata a fost Voievodatul Transilvaniei, integrat territorial Regatului maghiar in urma expansiunii acestuia spre est.  Romanii transilvaneni au inceput sa fie obiectul unei politici de discriminare, care va aduce  in cele din urma la eliminarea lor din viata politica a Transilvaniei.

Celelalte doua state romanesti ( Moldova si Tara Romaneasca ) au reusit sa se emancipeze de sub dominatia  mongola  si ungara , dobandind independenta politica .

Procesul de unificare a statelor romanesti n-a atins nivelul crearii unui stat unitar independent.

Tarile  Romane au avut drept focare constituitoare teritorii destul de indepartate  unul de altul .  Atunci cand extinderea lor teritoriala a ajuns sa se intalneasca ( la Curbura Carpatilor ), ele erau deja state constituite , conduse de dinastii domnesti proprii, fiind orientate in relatiile politice externe in diferite directii: Tara Romaneasca spre Ungaria , iar Moldova spre Polonia si Lituania .

Cu timpul s-a format o traditie  istorica , acceptata de contemporani , o traditie a doua tari separate co propriile lor interese politice , sociale  si economice externe , adica a unui pluralism statal romanesc.

Transilvania , datorita asezarii sale geografice si situatiei de centru natural al neamului romanesc , in urma instaurarii timpurii a dominatiei regilor ungari , a fost exclusa  din procesul de unificare politica a romanilor.

BIBLIOGRAFIE:

-        Istoria statului si dreptului romanesc; Dumitru V. Firoiu

-        I.A.Pop; institutii medievale romanesti. Adunarile cneziale si nobiliare din Transilvania in secolul XIV-XVI, Editura Dacia 1991

-        Istoria statului si dreptului romanesc; Dr. Costica Voicu, Dr. Ion. T. Amuza, Drd. Bogdan Stanciu.

-        Istoria dreptului romanesc- Liviu P. Marcu

-        Istoria dreptului romanesc si evolutia institutiilor constitutionale- Mihai T. Oraveanu.

-        Internet – www.referatele.com



Istorie



ARTA SCRISULUI LA EGIPTENI
Istoria Razboaielor Punice
Desfasurarea primei cruciade
REVOLUTIA FRANCEZA
Continutul,institutiile juridice reglementate de cele trei coduri
Practici sociale si timpul liber al maselor
LUMEA POSTBELICA
REVOLUTIA INDUSTRIALA
ISTORIA ALTFEL
Conferinta de pace de la Paris, 1919 –1920











 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate