Domniile regulamentare in tara romaneasca si moldova (1831-1848)

DOMNIILE REGULAMENTARE IN TARA ROMANEASCA SI MOLDOVA (1831-1848)

1. Continutul Regulamentelor Organice

Regulamentele Organice, introduse in Principate la presiunile Rusiei, isi propuneau reorganizarea fundamentala si modernizarea structurilor interne.

Astfel, pentru prima data in practica politica romaneasca apare principiul separarii puterilor in stat. Domnitorul - puterea executiva - era ales de o Adunare Obsteasca Extraordinara, compusa din 150 de deputati. El avea dreptul de a initia si sanctiona legile, de a numi ministru in guvern si functionarii publici. In cazuri deosebite, domnitorul putea eluda deciziile Legislativului. Ministrii erau numiti direct de catre domnitor si erau raspunzatori doar in fata acestuia. Adunarea Obsteasca - puterea legislativa - era aleasa pe un mandat de cinci ani, cu participarea exclusiva a boierilor.

Institutia judecatoreasca a cunoscut, poate, cele mai radicale transformari. Divanul domnesc era investit cu dreptul de instanta suprema. La Bucuresti, Iasi, Craiova se deschideau Divanuri de a doua instanta si tribunale comerciale. In fiecare judet erau prevazute tribunale de prima instanta. Se constituiau, totodata, corpurile avocatilor si procurorilor.

Noi reglementari apareau si in domeniul fiscal. S-au unificat sarcinile fiscale si s-a constituit un singur impozit - capitatia - stabilit de 30 de lei pe familie. Au fost desfiintate vamile interne si impozitele indirecte si a fost introdusa institutia bugetului. Se pastrau principiile responsabilitatii colective pentru comunitatea soteasca si repartizarea globala a obligatiilor fiscale, in conformitate cu catagrafia efectuata din 7 in 7 ani.

Pentru prima data apareau servicii publice indispensabile functionarii institutiilor statului, scoli publice, arhivele statului, pompieri, serviciu de salubritate si urbanism etc.

Proprietatea imobila era, la randul ei, reglementata ferm din punct de vedere juridic, dupa principiul "ai carte, ai parte" (detii o mosie sau o casa doar daca esti in masura sa dovedesti, cu acte si dovezi juridice necesare, acest lucru). In agricultura, taranul devenea un fel de "chirias" pe marea proprietate, platind pentru terenul pe care il avea in folosinta, suprafata acordata fiind in conformitate cu numarul de vite.

In plan administrativ, Regulamentele Organice instituiau Sfaturile Orasenesti, investite cu problemele administratiei locale (sistematizare, colectarea taxelor locale, servicii publice).

In Tara Romaneasca, domnitorii regulamentari au fost Alexandru Ghica (iulie 1834 - octombrie 1842) si Gheorghe Bibescu (decembrie 1842 - iunie 1848) iar in Moldova - Mihail Sturdza (iulie 1834- mai 1849).

Impactul Regulamentelor Organice asupra vietii sociale si economice

Aplicarea prevederilor Tratatului de la Adrianopol (libertatea navigatiei si eliminarea monopolului comercial otoman) si impactul Regulamentelor Organice au produs, in Principate, in doar cativa ani, saltul fundamental de la feudalism la modernitatea de inspiratie europeana.

Exportul de produse agricole a adus insemnate venituri bugetelor celor doua Principate. Totodata, efectele revolutiei industriale au inceput sa fie simtite: intre 1830 -1850 au luat fiinta 4025 intreprinderi cu 8432 lucratori. Majoritatea acestora erau mori, poverne, olarii, fabrici de pielarie, de spirt, de textile sau de produse alimentare.

Orasele Principatelor au cunoscut o evolutie fara precedent in cei doar cinsprezece ani de domnie regulamentara. La 1848, Bucurestii aveau deja peste 100.000 de locuitori, Iasii ajungeau la 80.000 (48.000, in 1831), Galatii, Braila, Craiova aveau in jur de 30-40.000 de locuitori.

In domeniul infrastructurii, se inregistreaza premiere. Galatii devenea porto-franco (1837), ceea ce va asigura orasului o prosperitate fara precedent vreme de aproape un secol, domnitorul Alexandru Ghica a fondat orasul Alexandria; se construiau primele sosele nationale care asigurau legatura celor doua capitale cu Dunarea si cu principalele orase. In plus, in 1848, intre Tara Romaneasca si Moldova erau anulate toate taxele vamale.

La Bucuresti si Iasi au aparut primele scoli superioare - Colegiul Sf. Sava, respectiv Academia Mihaileana (1834). Deja, in 1838, in Tara Romaneasca existau peste 2000 de scoli publice. Presa, in rand cu evolutia invatamantului, s-a raspandit tot mai mult in teritoriul elitelor principatelor. La 1839 apareau la Bucuresti "Curierul romanesc" (pana in 1848), condus de Ion Heliade Radulescu si, in acelasi an, la Iasi, "Albina romaneasca" (pana in 1850), a lui Gheorghe Asachi. Timp de un an, in 1837-1838, a aparut, la Bucuresti, si primul cotidian romanesc, cu titlu sugestiv "Romania", condus de Aaron Florian. In ceea ce priveste presa de specialitate, in 1840, la Iasi, Mihail Kogalniceanu a tiparit "Dacia literara", care propovaduia daco-romanismul si unitatea. La Bucuresti, N.Balcescu si August Treboniu Laurian editau, in paralel, "Magazin istoric pentru Dacia".

3. Premisele ideologice ale Revolutiei din 1848

Evolutiile rapide din economie si societate, legaturile tot mai diverse dintre Principate si dintre acestea si Occident, schimbarile din mentalitate, din practica politica si civica, raspandirea stiintei de carte, toate au dus la modificari de substanta a societatii Principatelor intr-un timp istoric foarte scurt.

Mihail Kogalniceanu, Nicolae Balcescu, transilvaneanul George Baritiu recomandau, in scrierile si publicatiile lor, raspandirea ideologiei daco-romanitatii, a ideilor revolutionare franceze, reformarea societatii. Kogalniceanu, in cadrul Academiei Mihailene, lansa in 1843 un curs de istorie nationala in care vorbea explicit despre "o singura si aceeasi natie" pentru toti romanii. In 1846, la Bucuresti, N. Balcescu incepea sa elaboreze monumentala sa opera, "Istoria romanilor sub Mihai Viteazu", din care, in 1847, in "Magazin istoric pentru Dacia", va publica studiul "Campania romanilor in contra turcilor la anul 1595". Mitul conducatorului ce doreste Unirea, liderul national charismatic, vointa pentru unire a intregului popor, unire impiedicata doar de catre factorii externi dusmanosi, toate acestea au stat la baza conceptiei fondatoare a lui N.Balcescu si au fost preluate, imediat, de intelectualii din Moldova si Transilvania.

In 1837-1838, in Adunarea Obsteasca a Tarii Romanesti s-a evidentiat asa-numita Partida Nationala, inspirata de Ioan Campineanu, in stranse legaturi cu emigratia revolutionara polona, antirusa. Gruparea politica amintita redacta, in 1838, Actul de unire si independenta si osebitul act de unire a suveranului precum si Proiectul de Constitutie. Conform lor, noua Dacie, de inspiratie burgheza, trebuie sa fie independenta si sa cuprinda intre frontierele ei pe toti romanii. Apoi, statul preconizat urma sa fie o monarhie constitutionala, sub garantia colectiva a marilor puteri, unde sa fie introduse si garantate principii precum: egalitatea in fata legii, libertatea personala, a cuvantului si a presei, votul universal, emanciparea taranilor aserviti, relatii stranse cu Occidentul civilizat.

In toamna anului 1843, incepea sa functioneze la Bucuresti, pe principii secrete, masonice, societatea "Fratia", condusa de N.Balcescu, Ion Ghica, Christian Tell si C.A.Rosetti. Societatea activa explicit pentru unitatea romanilor, creand grupuri si filiale in Moldova si Transilvania, cu participarea unor lideri precum George Baritiu, C.Negri, Eftimie Murgu, August Treborian Laurian.

O sucursala a "Fratiei" s-a constituit la Paris, sub conducerea lui Ion Ghica, fiind in stransa legatura cu emigratia revolutionara polona si cu liderii democratiei franceze, cei care vor declansa revolutia de la 1848.