Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. istoria lumii, istoria Romaniei, civilizatii, ere, razboaie, referate la, sinteze, fapte istorice

Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Istorie


Index » educatie » Istorie
» AL DOILEA RAZBOI MONDIAL


AL DOILEA RAZBOI MONDIAL



AL DOILEA RAZBOI MONDIAL

1. CAUZELE CONFLICTULUI

Se regasesc in prevederile pacii de la Versailles, a incapacitatii de interventie a Societatii Natiunilor, neintelegerile anglo-franceze, izolationismul american, tendintele revansarde germane, italiene si japoneze, ascensiunea regimurilor dictatoriale si conciliatorismul anglo-francez.Tratatele impuneau Germaniei si celorlalti invinsi anumite restrictii, dar nu prevedeau si mijloacele pentru a-i obliga sa le respecte.Instaurarea unor regimuri fasciste in Europa, in special a celui nazist, a fost la originea razboiului. Hitler promisese poporului german ca va desface "catusele Versailles-ului'. Incalcarile tratatelor prin reinarmarea Germaniei si remilitarizarea zonei renane au fost pasi importanti catre un nou razboi. La randul lor, sovieticii, nemultumiti ca au pier­dut rangul de mare putere dupa efortul militar al Rusiei din 1914-1917, doreau recuperarea unor teritorii "pierdute' in 1918. Protocolul aditional secret al Pactului de neagresiune cu Germania din 23 august 1939 preciza tocmai aceste intentii. Constituirea unei noi aliante militare (Axa Berlin - Roma - Tokio), ca si apropierea germano-sovietica, de altfel, ar fi trebuit sa starneasca mai multa ingrijorare celorlalte puteri occidentale, dar rezultatul a fost, mai ales din partea Marii Britanii, o atitudine conciliatoare fata de Germania. Existau, de asemenea, contradictii si intre Marile Puteri, pe de o parte, si statele mici si mijlocii, pe de alta. Unele dintre acestea au fost victime ale conci­liatorismului franco-britanic, asa cum s-a intamplat cu Cehoslovacia in 1938.

2. INCEPUTUL RAZBOIULUI

Statul polonez, refacut in 1918, avea asigurata iesirea la Marea Baltica printr-un coridor situat in dreptul portului Gdansk (Danzig). El separa Prusia Orientala de Germania Mare. Refuzul Poloniei de a renunta la teritoriul respectiv a oferit Germaniei motivul razboiului. Pentru a se asigura, ea a incheiat Pactul de Otel (mai 1939) cu Italia si Tratatul de neagresiune cu Uniunea Sovietica (23 august 1939).Germania a cerut Poloniei sa-i cedeze orasul port Danzig si "coridorul polonez"  si in fata refuzului acesteia a atacat-o la 1 septembrie 1939. Franta si Marea Britanie au declarat razboi Germaniei la 3 septembrie 1939, dar nu au actionat militar astfel ca atacata din est si de URSS in 14 septembrie 1939, Polonia a fost zdrobita in 4 saptamani si impartita intre rusi si germani. Profitand de situatie URSS a atacat Finlanda octombrie 1939-martie 1940 si a silit-o sa-i cedeze ismul Kareliei, portul Viiborg si baza aero-navala Hango.

3. RAZBOIUL CIUDAT

Victoria rapida pe frontul polonez a fost posibila si datorita atitudinii Frantei si Marii Britanii, care, dupa declaratia de razboi, au acordat Poloniei doar un aju­tor financiar si s-au multumit sa ocupe pozitii pe linia Maginot. Cele circa opt luni de acalmie in vest poarta denumirea de razboiul ciudat. El a con­tribuit la aparitia atitudinilor defetiste, la scaderea moralului si combativitatii soldatilor, explicand evolutiile ulterioare pe frontul din Vest. In vest, Belgia si Olanda, desi si-au reconfirmat neutralitatea, declarand ca vor intra in razboi doar daca frontierele lor vor fi atacate, se pregateau pentru o asemenea eventualitate, construind fortificatii. Intrarea in razboi a Marii Britanii si a dominioanelor a dat nastere la nume­roase incidente navale, care au dus la blocarea flotei germane in Marea Baltica de catre cea anglo-franceza, care ii era cu mult superioara. Pe tot parcursul raz­boiului, Germania a evitat confruntarile navale deschise, folosind doar submarinele si minele magnetice. Era de asteptat o blocada a Germaniei de catre flota britanica si cea franceza, ceea ce i-ar fi creat mari probleme in aprovizionarea cu materiile prime necesare industriei de razboi, materii prime care ii lipseau.

4. REICHUL IN OFENSIVA

A. Campania din 1940 incepe prin ofensiva germana spre nordul european cu scopul de a pune mana pe rezervele de minereu scandinav si a devansa blocada navala engleza. In martie 1940 germanii ocupa rapid Danemarca(6 ore) si Norvegia(20 de zile), respingand desantul franco-britanic de la Narvik. In 10 mai 1940 germanii ataca in vest cucerind Luxemburgul in 2 ore si silind Olanda - 19 mai si Belgia - 29 mai sa capituleze. Tancurile germane trec prin muntii Ardeni, ocolind linia Maginot si ies in 20 mai la canalul Manecii izoland in Flandra 40 de divizii aliate. Englezii isi retrag trupele prin Dunkerque, iar Franta ramasa singura capituleaza in 20 iunie 1940. Germanii ocupa tarmul atlantic, Parisul , nordul si nord-estul in timp ce in sud se instaleaza un guvern colaborationist condus de maresalul Phillipe Petain cu sediul la Vichy.Rezistenta e preluata la Londra de generalul de Gaulle, iar englezii vor rezista asaltului aerian german din august 1940 - martie 1941, zadarnicind o debarcare germana in insula. In est, profitand de situatie URSS ocupa in august 1940 Basarabia, Bucovina de nord, Estonia, Letonia si Lituania.

B. Campaniile din 1941 incep in Europa in martie cand venind in ajutorul italienilor germanii ocupa in 3 saptamani Jugoslavia si Grecia. In 22 iunie 1941 germanii si aliatii lor ataca URSS, avansand spre est in 6 saptamani intre 900-1200 Km. Sunt ocupate Kiev, Minsk, Odessa, Smolensk, incercuit Leningradul, ofensiva Axei fiind oprita in decembrie la 40 km vest de Moscova. In Africa esecul italian il determina pe Hitler sa trimita aici Deutche Afrika Korps condus de generalul Rommel. In Pacific antagonismul  japonezo-american duce la atacul japonez asupra bazei aero-navale americane de la Pearl-Harbour din ins. Hawaii - 7 decembrie 1941, si cucerirea de catre niponi a Asiei de sud-est, Filipinelor, Indoneziei si amenintarea Indiei si Australiei.

5. "NOUA ORDINE NAZISTA" IN EUROPA

La inceputul anului 1941, Germania detinea sau controla cea mai mare parte a Europei, desi razboiul cu Marea Britanie nu se sfarsise. Aceasta Europa, aflata, conform unor istorici, ,,la ora de germana', trebuia organizata pe baze noi. Administrarea teritoriilor ocupate reprezenta sarcina armatei, a administratiei civile care se sprijinea pe minoritatea germana si pe partide de dreapta si a Gestapo-ului, caruia ii reveneau toate obligatiile politiei. Germania alipise efectiv Austria (devenita Ostmark), districtul Sudetilor, Alsacia si Lorena, teritoriile poloneze si cateva cantoane belgiene. Celelalte tari cucerite au avut forme diferite de organizare, intre care protectoratul, comandatura. guvernamantul. Unele teritorii, ca Danemarca sau Franta, si-au pastrat suveranitatea pana in 1942 sau chiar 1943. Bancile germane au inlaturat de pe continent finantele franceze si britanice, iar Germania si-a dezvoltat, prin masuri autarhice, potentialul economic. Unul dintre principalii parteneri de afaceri al acestei noi Germanii a fost, pana in iunie 1941. Uniunea Sovietica, care i-a livrat materii prime, sau chiar i-a facilitat achizitionarea unor marfuri din tarile neutre. In teritoriile ocupate, Germania a organizat exploatarea sistematica a bo­gatiilor naturale, a introdus programe de munca obligatorie, a rationalizat ali­mentele si alte produse de prima necesitate. "Noua ordine' germana, sustinuta de propaganda nazista, sublinia, de altfel, obligatia si "onoarea' unor popoare de a munci si a se sacrifica pentru "marele popor german', apartinand unei rase superioare. In aceste teritorii, ocupantii au gasit colaboratori din randul populatiei, dar au trebuit sa faca fata miscarilor de rezistenta in Franta, Belgia, Olanda, Grecia, Iugoslavia. Germania s-a impus si in restul Europei ramas neocupat, implicandu-se in relatiile externe ale acestor tari si obligandu-le sa faca anumite concesii. Hitler a facut presiuni asupra Spaniei neutre pentru a ocupa Gibraltarul detinut de englezi.

6. INCEPUTUL SFARSITULUI REICHULUI

Dupa crearea aliantei anglo-americane prin Charta Atlanticului, se constituie din 26 de state in ianuarie 1942 Coalitia Natiunilor Unite in frunte cu SUA, Marea Britanie si URSS. In mai-iunie 1942 americanii opresc ofensiva japoneza prin victoriile aero-navale din Marea Coralilor si din largul insulelor Midway, in timp ce Rommel este oprit de britanici la 60 de km de Cairo in batalia de la El Alamein - octombrie 1942. In est germanii incearca sa puna mana pe resursele petroliere din Caucaz, fiind  zdrobiti la Stalingrad septembrie 1942 - februarie 1943, moment care marcheaza trecerea initiativei strategice in mana trupelor sovietice.     

7. "RAZBOIUL TOTAL"

Interventia Japoniei si intrarea Statelor Unite au transformat conflictul intr-un razboi cu adevarat mondial. Razboiul avea si un caracter ideologic, deoarece se confruntau doua con­ceptii diferite: una reprezentata de fascismul european si militarismul nipon, con­form careia lumea era impartita in rase superioare, inzestrate cu toate calitatile de conducatori, si rase si popoare predestinate sa fie aservite, si alta antifas­cista, construita pe principiul egalitatii tuturor popoarelor si al dreptului la liber­tate. Propaganda de razboi a fost deosebit de activa si de o parte, si de alta. Spionajul a avut un rol extrem de important, fiind la baza unor victorii sau a unor infrangeri. Institute de cercetare si oameni de stiinta au lucrat pentru serviciile militare, descifrand coduri sau documente, perfectionand arme sau marind puterea unor medicamente, imbunatatind comunicatiile. Razboiul a necesitat nu numai soldati, ci si toate resursele economice, mana de lucru si importante resurse financiare.Productia industriala a crescut, directionandu-se aproape exclusiv spre front. Intreaga populatie era mobilizata; civililor le-au revenit importante obligatii fata de stat si raspunderea pentru aprovizionarea frontului. Se adauga furtul sistematic practicat de ocupatia germana in Europa si de cea japoneza in Asia, suferintele celor internati in lagare de munca fortata si distrugerile materiale provocate de bombardamente. Caracterul de razboi total decurge din lipsa unei demarcatii intre combatanti si civili, acestia din urma considerandu-se a fi mobilizati si suferind privatiuni care au intrecut chiar si pe cele de pe front.

8. HOLOCAUSTUL                                                                                                                                                                     

A. Premisele Holocaustului se afla in insasi doctrina rasista si antisemita a nazistilor, care a fost pusa in aplicare in Germania dupa preluarea puterii. Apogeul ei il reprezinta legile rasiale de la Nurenberg - 1935, la are se adauga distrugerea sinagogilor si bunurilor evreiesti, concomitent cu inceputul inchiderii evreilor in lagarele de concentrare prin "Noaptea de cristal" din 9-10 noiembrie 1938.

B. Solutia finala care semnifica exterminarea fizica a evreilor europeni a fost decisa prin protocolul de la Wansee - ianuarie 1942, sub coordonarea si conducerea SS, care urmarea arestarea, expropierea, ghetoizarea, deportarea si lichidarea fizica directa sau prin munca fortata  a elementului evreiesc. In perioada 1942-1945 prin lagarele de exterminare din Germania, Austria si Polonia au fost exterminati 14 milioane de europeni, dintre care 6 milioane de evrei.

C. Holocaustul in Romania a fost initiat prin legile rasiale ale guvernului Goga-Cuza din ianuarie 1938, fiind continuate de regimul legionar si cel militar al lui Ion Antonescu, culminand cu expropierea bunurilor industriale, agricole, forestiere si comercial-bancare evreiesti, cu asasinatele din Bucuresti in perioada rebeliunii legionare 21-23 ianuarie 1941 si pogromul de la Iasi 28-29 iunie 1941. Dupa inceputul razboiului antisovietic si eliberarea Basarabiei si Bucovinei, regimul Antonescu a deportat in Transnistria pe evreii basarabeni, bucovineni si din judetele Dorohoi si Botosani, din cei 150.000 adusi aici murind datorita conditiilor existente si lipsurilor circa 100.000. In Transilvania de nord-vest regimul horthist a deportat pe cei 160.000 de evrei in lagarele naziste unde au murit 135.000 dintre acestia.

9. ANII 1943-1944

Dupa debarcarea anglo-americana din Africa de nord - noiembrie 1942 si zdrobirea fortelor Axei de aici - mai 1943, aliatii au debarcat in Sicilia si Italia de sud - iunie 1943, fapt ce a determinat inlaturarea lui Mussolini si iesirea Italiei din lupta - septembrie 1943. Germanii au ocupat Italia si au rezistat pe linia Monte Cassino si linia Gustav pana la sfarsitul conflictului. La 6 iunie 1944 aliatii occidentali au debarcat in Normandia si pana in toamna au atins linia Rinului. Pe frontul de est in 1942-1943 Comandamentul General german avea in vedere doua directii de ofensiva: spre Caucaz, unde se aflau rezervele de petrol, si spre Stalingrad, pentru a intercepta cursul Volgai. In dorinta de a obtine o victorie decisiva, Hitler a concentrat 80% din fortele germane pe frontul din rasarit. Spre Caucaz, primele rezultate pareau promitatoare, sovieticii retragandu-se din fata armatei germane. La Stalingrad, armatele germane, aflate sub comanda generalului Paulus, bateau pasul pe loc; in noiembrie, sovieticii au declansat o prima contraofensiva si au strapuns segmentul romanesc al fron­tului, incercuind si capturand Corpul 5 de Armata roman. Trupele germane, slabite moral de frig si de lipsa aprovizionarii, au capitulat in fata Stalingradului (31 ianuarie/2 februarie 1943). Stalingradul a adus sovieticilor prima mare victorie si a produs cotitu­ra mult asteptata pe frontul de est. In vara anului 1943, batalia de la Kursk, unde a avut loc cea mai mare batalie de tancuri din istorie, a per­mis sovieticilor sa preia initiativa strategica si a determinat Germania sa inceapa retragerea de pe frontul din Rasarit. La inceputul anului 1944, Leningradul a fost despresurat, iar in aprilie 1944 Armata Rosie a ajuns la Nistru, au patruns in Polonia si au determinat iesirea din lupta in august-septembrie a Romaniei, Bulgariei si Finlandei.

10. SFARSITUL RAZBOIULUI. INFRANGEREA GERMANIEI

Dupa respingerea ultimelor ofensive germane din Ardeni si zona lacului Balaton, aliatii au patruns pe teritoriul german, sovieticii si americanii facand jonctiune la Torgau pe Elba - aprilie 1945. Rusii au cucerit Berlinul si Hitler s-a sinucis - 1 mai 1945, iar Germania a capitulat la 9 mai 1945. Prin intalnirea liderilor aliati de la Yalta din 4-11 februarie 1945, s-a stabilit regimul ocupatiei in Germania, judecarea criminalilor de razboi, denazificarea si democratizarea Europei. Ezitarile anglo-americane, i-au permis lui Stalin sa dea o interpretare proprie acestor intelegeri si sa impuna in estul european aflat sub ocupatia trupelor sovietice regimuri procomuniste.

11. CONFERINTA DE LA POSTDAM

Desfasurata in perioada 17 iulie - 2 august 1945, a prevazut colaborarea contra Japoniei, statutul  postbelic al Germaniei, problema reparatiilor de razboi si a criminalilor de razboi, granita polono-germana pe raurile Oder-Neisse si viitoarele tratate de pace. De asemenea a marcat inceputul antagonismului si neincrederii dintre sovietici si aliatii occidentali.

12. INFRANGEREA JAPONIEI

Incepand cu 1943 ofensiva americana a dus la eliberarea Asiei de sud-est si a Filipinelor. Lipsiti de resurse umane si materiale, japonezii au opus o rezistenta crancena in insule si in arhipelagul Okinawa, recurgand si la utilizarea pilotilor sinucigasi - kamikadze. Pentru a reduce pierderile proprii si a grabi sfarsitul conflictului, presedintele Truman a autorizat utilizarea armei nucleare. Dupa bombardamentele atomice de la Hiroshima - 6 august 1945 si Nagasaki - 9 august 1945, soldate cu peste 200.000 de victime, Japonia a capitulat la 2 septembrie 1945.

13.ROMANIA IN AL DOILEA RAZBOI MONDIAL

Preliminariile, sunt legate de expansiunea regimului hitlerist pe fondul conciliatorismului franco-englez, dublat de pactul Ribbentrop -Molotov din 23 august 1939. Pe baza acestui act germanii si sovieticii impart Polonia si in vara lui 1940 pe fondul victoriilor germane din vest URSS anexa teritorii finlandeze, romanesti(Basarabia si Bucovina de Nord) si statele baltice. Participarea romaneasca la razboiul mondial a avut doua faze:

- In est 22 iunie 1941-23 august 1944,  concretizat pana la 25 iulie prin eliberarea Basarabiei si Bucovinei(pierduri 23.400 din care 5.000 morti) si continuarea razboiului in rasarit pana la Stalingrad si in Caucaz(pierderi totale 624.700 din care 71.600 morti). Dupa Stalingrad atat guvernul Antoneascu cat si opozitia democratica au dus tratative cu anglo-americanii pentru iesirea din razboi, dar fara succes.

- In vest 23 august 1944-9 mai 1945, concretizat prin participarea la eliberarea Transilvaniei, Ungariei, Cehoslovaciei si Austria (pierderi 169.800 din care 21.000 morti). Romniei nu ii este recunoscuta la Paris-1947 statutul de cobeligerant, pierde din nou Basarabia, Bucovina de nord, tinutul Hertei, insula Serpilor si Cadrilaterul, plateste o mare despagubire de razboi si este cedata sferei de dominatie sovietica.

14. ISTORIA ALTFEL

Ocuparea statelor baltice se refera la perioada in care statele baltice (Estonia, Letonia, Lituania) au suferit regimul ocupatiei straine, mai intai din partea Uniunii Sovietice ca urmare a prevederilor  a URSS din 1944 pana in 1991. In momentul in care s-a declansat al doilea razboi mondial in 1939, soarta statelor baltice fusese deja hotarata prin "Protocolul aditional secret" al pactului de neagresiune sovieto-german din august 1939. Pierderile umane din timpul celui de-al doilea razboi mondial in statele baltice au fost printre cele mai ridicate din Europa. Estimarile oficiale arata o pierdere de 25% pentru Estonia, 30% pentru Letonia si 15% pentru Lituania. Aceste pierderi, care cuprind atat pierderile provocate de lupte cat si cele provocate de deportarile sovietice din 1941 si de deportarile germane si de Holocaust au fost estimate la 90.000 de oameni pentru Estonia, 180.000 pentru Letonia si 250.000 pentru Lituania.

Ocuparea de catre URSS a Basarabiei si Bucovinei de nord. Pe 28 iunie 1940, Romania a primit un ultimatum din partea Uniunii Sovietice, prin care se cerea evacuarea administratiei civile si a armatei romane de pe teritoriul dintre Prut si Nistru cunoscut ca Basarabia si din partea nordica a regiunii Bucovina. In cazul in care retragerea nu s-ar fi facut in termenul impus de patru zile, Romania era amenintata cu razboiul. Datorita presiunilor conjugate de la Moscova si de la Berlin, administratia si armata romane s-au retras pentru a evita razboiul. Aceste evenimente au aparut in contextul mai larg in care Germania Nazista si Uniunea Sovietica isi reimparteau sferele de influenta in Europa Rasariteana si se pregateau pentru declansarea celui de-al doilea razboi mondial.In cea mai mare parte a teritoriului ocupat, sovieitcii au proclamat RSS Moldoveneasca, iar partea sudica a Basarabiei, Bugeacul, si nordul Bucovinei au fost alipite la RSS Ucrainiana. Odata cu proclamarea RSS Moldovenesti, RSSA Moldoveneasca, republica autonoma "moldoveneasca" de la rasarit de Nistru, a fost impartita intre cele doua republici sovietice vecine, Moldova sovietica si Ucraina. Ocupatia sovietica a fost intrerupta pentru scurta vreme in 1941, dupa ce Romania a declansat operatiunile militare de elibereare a teritoriilor ocupate de URSS ca parte a Operatiunii Barbarossa), dar teritoriile au fost in cele din urma recuperate de sovietici in 1944.                                                                   

Blitzkrieg (termen din germana, care insemna efectiv razboi fulger) este numele comun sub care este cunoscuta o doctrina militara care consta dintr-o ofensiva militara generalizata precedata de atacuri aeriene si bombardamente masive urmate de atacuri foarte rapide purtate de forte mobile care ataca variat si prin surprindere pe un front larg, dar si in adancimea teritoriului advers pentru a nu da timp inamicului de a se apara sau regrupa coerent.Definirea caracteristicilor a ceea ce este comun cunoscut sub termenul de 'Blitzkrieg' se bazeaza pe mobilitatea deosebita a vehiculelor mecanizate de razboi. Principiile de baza ale acestei doctrine si tipuri de operatii militare au fost dezvoltate de-a lungul secolului 20 de mai multe natiuni si armate nationale. Armata Germaniei, Wehrmacht, a excelat in implementarea acestor concepte prin includerea armelor si vehiculelor moderne ale timpului respectiv ca una din metodele esentiale menite a spori eficienta luptelor si a muta cat mai adanc in teritoriul inamic linia de batalie . Prima traducere in practica a doctrinei si conceptelor razboiului fulger au fost aplicate de Wehrmacht la inceputul teatrelor de operatii ale celui de-al doilea razboi mondial. Strategia a fost in special efectiva in cazul invaziei Frantei, Olandei si la inceputul invaziei Uniunii Sovietice. Aceste operatiunii militare reusite s-au bazat masiv pe manevre de penetrare surprinzator de rapide, nepregatirea generala a inamicilor si respectiv inabilitatea acestora de a reactiona suficient de rapid si coerent la ofensiva generalizata a armatei Germaniei Naziste. Faptul ca 1940 armata Germaniei a invins relativ rapid fortele superioare numeric si tehnic ale Frantei a condus multi analisti militari ai timpului la concluzia pripita si falsa ca Wehrmacht folosise un nou sistem complex constand din noi tipuri de arme, care fusesera anterior inventate de catre germani.                                   

Pierderile omenesti in cel de-al doilea razboi mondial se situeaza in jurul cifrei de 72 de milioane de victime. Din acestea, in jur de 47 de milioane au fost victime din cadrul populatiei civile, incluzand aici si 20 de milioane de morti proveniti din foametea si bolile cauzate de razboi. Aliatii pierd 61 de milioane de persoane, in timp ce Puterile Axei pierd circa 11 milioane de morti.                        

Refugierea si expulzarea/stramutarea germanilor dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial se refera la fuga si deportarea in masa a celor considerati a fi de etnie germana din zonele ocupate de Uniunea Sovietica in Europa, imediat dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial si in primii trei ani postbelici (1946 - 1948). Prima etapa a procesului de expulzare a reprezentat-o evacuarea haotica a populatiei civile organizata de autoritatile germane in mai multe parti ale tarii. Au urmat deportarile celor care ramasesera dupa prima etapa, care in multe parti se aflau in zonele ocupate de Armata Rosie, si care erau concepute anume pentru crearea statelor nationale omogene din punct de vedere etnic. Expulzarile in masa ale minoritarilor germani au fost hotarate in timpul Conferintei de la Potsdam din 1945, care stabileau ca stramutarile urmau sa fie facute 'in ordine si intr-un mod uman'. In sursele Aliatilor date publicitatii dupa 1990, deportarea si migratia etnicilor germani au afectat in jur de 16,5 milioane de de oameni si a fost cea mai mare dintre migratiile postbelice orchestrate de puterile victorioase ale Aliatilor occidentali si ale Uniunii Sovietice staliniste. Alaturi de germani au mai fost deportati polonezi, romani din Basarabia si Bucovina, ucrainieni, maghiari, evrei din intreaga Uniune Soivetica si Europa Rasariteana.Majoritatea expulzarilor au fost facute din zonele care au revenit Uniunii Sovietice si Poloniei dupa razboi. Alte deportari de mai mica amploare au fost facute din Cehoslovacia, Ungaria, Iugoslavia (in special din Voievodina), Lituania si alte regiuni din Europa Centrala si Rasariteana

15. CRONOLOGIE

1 septembrie 1939: atacul Germaniei asupra  Poloniei; inceputul razboiului

3 septembrie 1939: Franta si Marea Britanie declara razboi Germaniei     

17 septembrie 1939: Trupele sovietice intra in Polonia

Septembrie-octombrie 1939: Polonia este impartita intre germani si sovietici

Noiembrie 1939-martie 1940: Razboiul de iarna, atacul sovietic impotriva Finlandei

Aprilie 1940: germanii ocupa Danemarca si Norvegia

mai-iunie 1940: Batalia pentru Franta

22 iunie 1940: Capitularea Frantei

August 1940: URSS anexeaza sub amenintarea fortei Estonia, Letonia, Lituania, Basarabia si Bucovina de Nord

august-septembrie 1940: Batalia Angliei

octombrie 1940: Italia invadeaza Grecia

aprilie 1941: fortele Axei ocupa Grecia si Jugoslavia

22 iunie 1941: Atacul german impotriva URSS

August 1941: Carta Atlanticului

Octombrie 1941: Acordul anglo-sovietic de colaborare si ajutor economic

7 decembrie 1941: Atacul japonez asupra bazei de la Pearl Harbour; intrarea S.U.A. in razboi

1 ianuarie 1942: se semneaza Declaratia Natiunilor Unite

Mai 1942: batalia de la Midway

Octombrie 1942: Victoria englezilor de la El Alamein

8 noiembrie 1942: Debarcarea anglo-americana in nordul Africii

31 ianuarie-2 februarie 1943: Capitularea fortelor germane si ale aliatilor sai la Stalingrad

februarie 1943: Victoria Statelor Unite in insulele Solomon

mai 1943: capitularea fortelor Axei din Africa

iunie-iulie1943: Batalia de la Orel-Kursk

iulie 1943: debarcarea aliata in Sicilia si sudul Italiei

3 septembrie 1943: Italia capituleaza

28 noiembrie - 1 decembrie 1943: conferinta de la Teheran

2 aprilie 1944: Guvernul sovietic declara ca respecta integritatea teritoriala a Romaniei si regimul politic existent.

6 iunie 1944: Debarcarea din Normandia.

20 august 1944: Fronturile 2 si 3 Ucrai­nean au declansat ofensiva pe directia Iasi-Chisinau.

23 august 1944: Romania se alatura Aliatilor.

Septembrie 1944: Bulgaria si Finlanda capituleaza

25 octombrie 1944: Romania incheie eliberarea Transilvaniei de nord-vest.

15 ianuarie 1945: Trupele romane elibe­reaza Budapesta.

4-11 februarie 1945: Conferinta de la Yalta

aprilie 1945: Mussolini a fost im­puscat de catre partizanii italieni

9 mai 1945: Capitularea Germaniei

12 mai 1945: Armata romana incheie participarea la razboi. 260 de zile de lupta, 170.000 de soldati pieriti pe front.

17 iulie - 2 august 1945: Conferinta de la Postdam

6 august 1945: Lansarea bombei atomice la Hiroshima

9 august 1945: Lansarea celei de a doua bombe atomice la Nagasaki

2 septembrie 1945: Capitularea Japoniei

16. DICTIONAR

Eugenie: Ansamblu de metode care vizeaza imbunatatirea patrimoniului genetic al grupurilor umane.

Autarhie: situatia unui stat/unei na­tiuni care isi satisface nevoile economice prin propriile puteri, fara importuri sau ajutor strain.

Crucisator: nava de razboi rapida, mai usoara si mai putin puternica decat cuirasatul, servind pt. interceptarea liniilor de comunicatie inamice.

Defetism: atitudine a celui care con­sidera o cauza pierduta sau nu crede in reusita unei actiuni.

Distrugator: nava usoara de lupta, inarmata, folosita pentru protectia navelor mari si vanatoarea de submarine.

Genocid: exterminare intentionata a unei comunitati nationale, etnice, rasiale, religioase.

Gestapo: politia secreta nazista (in germana Geheim Staadt Polizei).

Holocaust: la vechii evrei insemna sacrificiu in cinstea divinitatii, in care ani­malul sacrificat era ars in intregime; aici, exterminarea populatiei evreiesti in al doilea razboi mondial.

Linia Maginot: linie fortificata in Franta, avand rol de a apara frontiera nord-estica.

Pactul Tripartit: alianta militara inche­iata de Germania cu Italia si Japonia la 27 septembrie 1940, in care acestea fixeaza termenii colaborarii militare si isi delimiteaza interesele teritoriale.



Istorie



Descoperitori de noi spatii si culturi (secolele XV-XIX)
ROMANIA IN RELATIILE INTERNATIONALE IN PERIOADA INTERBELICA
Miscarea europeana
EPOCA LUI PITT
Lucrare de licenta Istorie-Relatii internationale - Bellum Punicum Studiu de caz: Razboiele Punice
CRETA
RELATIILE INTERNATIONALE IN SECOLUL AL XIX LEA - ANUL 1848 IN EUROPA
Hitler incalca sistematic prevederile tratatului de la Versailles
LUMEA LA CUMPANA SECOLELOR XIX-XX
IACOB AL II LEA SI REVOLUTIA DIN 1688

















 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate